Sunteți pe pagina 1din 7

3.

4 Maşina de curent continuu


Principiul de funcţionare al generatorului de curent continuu
Maşina de curent continuu este folosită îndeosebi ca motor electric datorită caracteristicilor mecanice
avantajoase pe care le are. Ea poate funcţiona şi ca generator electric sau ca frână electromagnetică. Principial
funcţionarea ca generator a maşinii de curent continuu poate fi explicată cu ajutorul schemei din figura de mai jos.

Se consideră o spiră ce se poate roti (acţionată mecanic din exterior) într-un câmp magnetic constant produs
de nişte electromagneţi alimentaţi în curent continuu sau de nişte magneţi permanenţi (cazul din figură). Se ştie că
în spiră se induce o tensiune electromotoare variabilă sinusoidal în timp:

u e =− =BS ϖ sin (ωt +α0 ) cu valoarea efectivă Ue = BSω/ 2 = 2 π f B S / 2 = 4.44 f B S
dt

ω 100. π

u1( t ) 2 . 2 . sin ( ω . t ) ue ( t ) 2 . 2. sin ( ω . t )


Forma de variaţie în timp a tensiunii electromotoare este reprezentată în figură cu linie întreruptă pentru α0 = 0.

19
În scopul redresării acestei tensiuni sinusoidale capetele spirei mobile se conectează la două segmente, 1 şi
2, ale unui inel colector. În cazul nostru latura spirei aflată sub polul nord este conectată la segmentul 1 al inelului
colector iar latura aflată sub polul sud este conectată la segmentul 2 al inelului colector.
Tensiunea este culeasă cu ajutorul unor perii colectoare şi se alimentează cu această tensiune o sarcină
(rezistenţă, consumator de curent continuu). Pentru cazul nostru segmentul de inel 1 este în contact cu peria 1 iar
segmentul de inel 2 este sub peria colectoare 2. Atunci când latura spirei conetată la segmentul 1 iese de sub polul
nord şi intră sub polul sud segmentul 1 al inelului colector iese şi el de sub peria 1 şi intră sub peria 2. În felul
acesta la peria 1 este totdeauna conectată latura aflată sub polul nord iar la peria 2 este permanent conectată latura
spirei aflată sub polul sud. Ca atare peria 2 a sistemului din figură se comportă ca borna pozitivă a unui generator
iar peria 1 este borna negativă a generatorului, sensul de circulaţie al curentului (determinat cu regula mâinii
drepte) fiind cel din figură.
Înfăşurarea generatorului care produce câmpul magnetic inductor, numită înăşurare de excitaţie, este situată
în stator şi este alimentată în curent continuu. Câmpul magnetic inductor statoric poate fi produs şi cu ajutorul unor
magneţi permanenţi. Înfăşurarea de excitaţie a maşinii de curent continuu poate fi alimentată în mai multe feluri: de
la surse exterioare de curent continuu, când se zice că avem excitaţie separată, sau chiar de la bornele generatorului
de curent continuu, când se zice că avem generator cu autoexcitaţie. În ultimul caz înfăşurarea de excitaţie poate fi
conectată în paralel, în serie sau mixt faţă de înfăşurarea rotorică.
Înfăşurarea rotorică a generatorului de curent continuu, numită indusul maşinii, în care se induce tensiunea
electromotoare este o înfăşurare specială de curent continuu care se conectează la un colector prevăzut cu mai
multe segmente de inel izolate între ele. Rolul colectorului este acela de a redresa mecanic tensiunea
electromotoare indusă în rotor şi de a furniza în exterior o tensiune constantă (curent continuu).
Mărimile nominale ale maşinii de curent continuu sunt:
• regimul de funcţionare (generator sau motor)
• puterea nominală; la generatoare este puterea electrică disponibilă la borne iar la motoare este este puterea
mecanică la arbore, în kW,
• curentul la bornele principale (în circuitul exterior), în A,
• tensiunea la borne, în V,
• turaţia nominală, în rot/min,
• tensiunea şi curentul de excitaţie în regim nominal pentru maşina cu excitaţie separată,
• serviciul nominal şi gradul de protecţie
Generatoarele de curent continuu pot fi: cu excitaţie separată, cu excitaţie în derivaţie (paralel), cu excitaţie în
serie sau cu excitaţie mixtă în funcţie de modul de conectare al înfăşurării de excitaţie fţă de înfăşurarea
indusului
Relaţiile de bază pentru generatoarele de curent continuu sunt:
• pentru tensiunea electromotoare E = kE n Ф
• pentru cuplul electromagnetic M = kM Ф Ia
• tensiunea la bornele generatorului U = E – Ra Ia
unde kE şi kM sunt constante constructive, Ф este fluxul magnetic rezultant al maşinii, Ia este curentul indusului, Ra
rezistenţa indusului, iar n este turaţia maşinii.
Principiul de funcţionare al motorului de curent continuu

20
F

_
-

+
+
sursă

Pentru a explica funcţionarea motorului de curent continuu şi pentru a pune în evidenţă reversibilitatea
maşinii de curent continuu vom relua figura explicativă a funcţionării maşinii de curent continuu în regim de
generator. Să înlocuim sarcina (rezistenţa/consumatorul) alimentată de generator cu o sursă de curent continuu
având polul + conectat la polul + al generatorului. Sursa va debita prin spira rotorică un curent electric având sens
opus curentului pe care îl debita maşina în regim de generator. Pe figură am indicat sensul acestui curent prin nişte
săgeţi-bloc. Asupra laturii spirei aflată sub polul nord va acţiona o forţă electromagnetică:
F’ = B Ia’ l
având sensul indicat în figură, iar asupra laturii aflată sub polul sud va acţiona o forţă egală şi de sens contrar. B
este inducţia câmpului magnetic, l este lungimea laturii spirei aflată în câmp magnetic iar Ia’ este curentul din spira
rotorică. Ca urmare asupra spirei va acţiona un cuplu electromagnetic:
M’ = F’ d = B ( l d ) Ia’= B S Ia’ = Ф Ia’
care va roti spira în sensul de rotaţie pe care îl avea maşina în regim de generator.
În practică motoarele de curent continuu au în rotor o înfăşurare de curent continuu cu mai multe spire
astfel că în expresia cuplului electromagnetic mai intervine numărul de spire şi alţi coeficienţi ce depind de
construcţia maşinii:
M’ = kM Ф Ia’
Se remarcă şi de această dată rolul de redresor mecanic al colectorului (inel format din două segmente aici) astfel
că totdeauna sensul curentului prin spira/spirele de sub polul nord va fi acelaşi, deci şi sensul de acţiune al cuplului
electromagnetic este acelaşi. S-au notat cu indicele “prim” mărimile corespunzătoare regimului de “motor” al
maşinii de curent continuu. În regim de motor sensul curentului rotoric Ia’ este opus faţă de sensul curentului Ia
debitat de generatorul de curent continuu.
Trebuie menţionat fapul că în spira ce se roteşte în câmpul magnetic produs de înfăşurarea de excitaţie de
pe stator se va induce şi în acest caz o tensiune electromotoare a cărei expresie este aceeaşi ca la generator, iar
sensul ei este de asemenea acelaşi cu cel de la generator, deci invers sensului curentului absorbit de motor:
E = BSω/ 2 = B S Ω / 2 = Ф ( 2 π n / 60 ) / 2 = kE n Ф
Deoarece valoarea acestei tensiuni electromotoare a maşinii de curent continuu este mai mică decât valoarea
tensiunii de alimentare maşina va absorbi un curent electric şi va funcţiona în regim de motor electric.
Coeficientul constructiv kE este în practică mai complex datorită construcţiei efective a maşinii; rotorul are o
înfăşurare de construcţie specială conectată la lamelele unui colector pe care alunecă nişte perii colectoare prin
intermediul cărora se alimentează cu curent continuu înfăşurarea rotorică numită şi în acest caz indusul motorului
de curent continuu.

21
Câmpul magnetic inductor este produs de bobine situate pe polii statorici ai motorului; acestea constituie
înfăşurarea de excitaţie a motorului de curent continuu. Alimentarea înfăşurării de excitaţie a motorului de curent
continuu se poate face în mai multe feluri:
• de la o sursă de curent continuu separată; motor cu excitaţie separată,
• de la bornele motorului, înfăşurarea de excitaţie fiind conectată în paralel cu înfăşurarea principală (indusul,
înfăşurarea rotorică); motor cu excitaţie derivaţie,
• de la bornele motorului, înfăşurarea de excitaţie fiind conectată în serie cu înfăşurarea principală (indusul,
înfăşurarea rotorică); motor cu excitaţie serie,
• de la bornele motorului, înfăşurarea de excitaţie având două porţiuni, una conectată în paralel cu înfăşurarea
principală (indusul, înfăşurarea rotorică) iar celaltă conectată în serie cu indusul; motor cu excitaţie mixtă.
Schemele de conexiuni ale înfăşurării de excitaţie sunt aceleaşi ca la generatorul de curent continuu.

Caracteristicile motoarelor de curent continuu

Schema electrică echivalentă a unui motor de curent continuu este ca aceea prezentată în figura de mai jos.
În
această
Ia’

Ra
Ex
U E

Ie

Ue

schemă Ra reprezintă rezistenţa înfăşurării rotorice ( a indusului ) a motorului de curent continuu, U este tensiunea
de alimentare a motorului iar Ia’ este curentul absorbit de motor (curentul principal din indusul motorului ). E
reprezintă tensiunea electromotoare indusă în înfăşurarea rotorică, aceasta are sens opus curentului rotoric.
Ex este înfăşurarea de excitaţie a motorului alimentată cu tensiunea Ue iar Ie este curentul absorbit de înfăşurarea de
excitaţie.
Scriind teorema a II-a a lui Kirchhoff pentru circuitul indusului avem:
-E = Ra Ia’ – U
U −E
de unde: Ia’ =
Ra
La pornire, când turaţia motorului este nulă, tensiunea electromotoare E indusă în înfăşurarea rotorică este
nulă şi, ca urmare, curentul absorbit de motor este foarte mare, el poate fi de 6...20 de ori mai mare decât curentul
nominal. Prin urmare este necesară reducerea acestuia cu ajutorul unui reostat de pornire înseriat cu circuitul
rotoric. Curentul de pornire al motorului va fi:

22
U
Ip =
Ra +R p
Valoarea turaţiei motorului de curent continuu se poate exprima astfel:
M' R M'
U − Ra U− a
E U −Ra I a ' kM Φ kM Φ
n= = = =
kE Φ kE Φ kE Φ kE Φ
Această expresie ne arată care sunt factorii ce influenţează turaţia motorului de curent continuu.
Motorul de curent continuu cu excitaţie în derivaţie sau separată are o caracteristică mecanică n(M’)
rigidă deoarece fluxul magnetic de excitaţie Ф este constant (tensiunea Ue este constantă). Aceste motoare se
folosesc în acţionări electrice unde turaţia este practic constantă independent de sarcină (cuplul M’). Regalarea
turaţiei la aceste motoare se poate face prin modificarea tensiunii U de alimentare sau prin modificarea curentului
de excitaţie (deci a fluxului de excitaţie Ф). Din expresia turaţiei n se observă că la o eventuală funcţionare în gol a
motorului, când M’ = 0, dacă fluxul de excitaţie Ф scade turaţia motorului poate creşte foarte mult.
Se prezintă în figura de mai jos caracteristica mecanică a motorului de curent continuu cu excitaţie derivaţie
sau separată (cazul a) precum şi caracteristicile mecanice la modificarea tensiunii (cazul b) şi la modificarea
curenului de excitaţie (cazul c).

23
M

n n Ie=const. n U=const.

O Mn M O M O
a b c

Caracteristica mecanică Caracteristicile mecanice Caracteristicile mecanice


a motorului cu excitaţie ale motorului cu excitaţie ale motorului cu excitaţie
derivaţie sau separată derivaţie sau separată la derivaţie sau separată la
modificarea tensiunii modificarea excitaţiei

Se observă că turaţia se poate modifica în limite largi prin modificarea tensiunii de alimentare (cazul b) dar
este necesară o sursă de curent continuu cu tensiune reglabilă.
Prin modificarea curentului de excitaţie turaţia se modifică, dar nu în limite prea largi. Se folosesc în
practica acţionărilor electrice sisteme cs combină cele două principii de modificare ale turaţiei.

24
Motorul de curent continuu cu excitaţie serie are o caracteristică mecanică de forma celei prezentate în
figura de mai jos. Caracteristica mecanică are o formă de variaţie suplă, favorabilă sistemelor de tracţiune
electrică. Astfel, se observă că la o creştere accidentală a cuplului rezistent, când intervine inerent o micşorare a
turaţiei motorului (când maşina urcă o pantă, de exemplu) cuplul dezvoltat de motor creşte până ce va egala cuplul
mecanic rezistent. Această caracteristică este extrem de utilă la maşinile de ridicat sau la maşinile de extracţie. Este
important de menţionat faptul că motorul cu excitaţie serie nu poate funcţiona în gol , adică fără să antreneze
mecanic un utilaj care să aibă un cuplu nrezistent. Dacă valoarea cuplului scade foarte mult turaţia motorului creşte
la valori foarte mari, indmisibile. De aceea pentru a limita turaţia motorului la o valoare nmax este necesar ca
valoarea cuplului
n să nu scadă sub o
valoare minmă
nmax Mmin.
Turaţia
motorului cu
nn excitaţie serie se
poate regla prin
modificarea
tensiunii de
alimentare sau
prin modificarea
curentului de
excitaţie.
M Motorul
O M de curent
Mmin Mn Mmax
continuu cu
excitaţie mixtă
are două
înfăşurări de
excitaţie: una
conectată în
derivaţie
(paralel) şi alta
conectată în
serie. De regulă
înfăşurarea serie
este cuplată
magnetic
adiţional
rezultând astfel
caracteristici
mecanice de
formă intermediară între cele ale motorului derivaţie şi serie. Asemenea motoare se folosesc în tracţiunea electrică,
de exemplu la troleibuse. La aceste motoare se poate modifica uşor turaţia prin reglarea curentului de excitaţie.

25