PROIECT DE LECŢIE

DATA: 16 noiembrie 2007

CLASA: a 12-a C
UNITATEA ŞCOLARĂ: Liceul „Gh. Asachi”, Galaţi
DISCIPLINA: Fizică
TEMA: Spectre atomice. Serii spectrale. Analiză spectrală.
TIPUL LECŢIEI: Comunicare/însuşire de noi cunoştinţe
DURATA: 50 minute
PROPUNĂTOR: student Aurel Tăbăcaru
ÎNDRUMĂTOR DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ: Prof. Voiculescu Florina

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
• Investigarea experimentală a unor spectre de emisie/absorbţie (calitativ);
• Clasificări ale spectrelor în funcţie de diferite criterii;
• Analiza calitativă a spectrului discret al hidrogenului.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Elevii trebuie să fie capabili:

O1. să formuleze premisa de la care se pleacă în apariţia unei linii spectrale;
O2. să definească noţiunea de spectru de emisie;
O3. să enumere principalele componente ale unui spectroscop şi rolul fiecăruia;
O4. să clasifice spectrele după anumite criterii;
O5. să definească spectrul de emisie şi de absorbţie;
O6. să definească spectrul continuu, spectrul de linii şi spectrul de bandă;
O7. să recunoască un spectru pornind de la clasificarea spectrelor;
O8. să scrie formula empirică a lui Balmer pentru atomul de hidrogen;
O9. să enumere seriile spectrale ale atomului de hidrogen pe baza formulei
generalizate dată de Rydberg şi să specifice în ce domeniu spectral se regăsesc;
O10. să descrie analiza spectrală calitativă şi cantitativă;
O11. să enumere diverse tehnici spectroscopice importante şi foarte utilizate în cadrul
cercetării ştiinţifice;
O12. să rezolve diverse aplicaţii utilizând formula lui Rydberg.
.

STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Resurse procedurale
• Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, explicaţia, feed-back.
• Forme de organizare: frontal, individual.
2. Resurse materiale: videoproiector, laptop, tablă, cretă.
3. Modalităţi de evaluare: observaţie, oral.

BIBLIOGRAFIE:
1. Rodica Ionescu-Andrei, Cristina Onea, Ion Toma – „Fizică F1/F2, Manual pentru clasa a
XII-a”, Editura Art, Bucureşti, 2006.
2. D. Ciobotaru ş.a. – „Fizică, Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985.
3. www.didactic.ro
4. www.klub.chip.pl

1
 DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Momentele Modalităţi
Ob. Metode şi Forme de Resurse
instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor de
op. procedee organizare materiale
(timp) evaluare
Moment - Verific prezenţa elevilor şi disponibilitatea Elevii comunică absenţii şi se Conversaţie Frontal - Observaţia
organizatoric colectivului clasei pentru începerea orei şi pregătesc pregătesc de lecţie.
(3 min) materialele necesare desfăşurării lecţiei.
Captarea - Anunţ şi afişez în faţa elevilor, cu ajutorul unui Elevii notează în caiet titlul Conversaţie Frontal Videoproiector -
atenţiei videoproiector şi a unui laptop, titlul lecţiei „Spectre lecţiei, ascultă şi devin atenţi Laptop
(3 min) atomice. Serii spectrale. Analiză spectrală.”, după la obiectivele ce se vor urmări
care enunţ pe scurt obiectivele operaţionale ale pe parcursul lecţiei respective.
lecţiei respective.
Desfăşurarea O1 Prezentarea lecţiei o voi susţine cu ajutorul unor Elevii privesc la diapozitivul Conversaţie Frontal Videoproiector -
propriu-zisă a O2 diapozitive realizate în Microsoft PowerPoint ce vor ce conţine imaginea respectivă Expunere Laptop
lecţiei O3 fi proiectate pe un ecran aflat în faţa elevilor. şi ascultă primele noţiuni cu Explicaţie
(30 min) Fac o introducere pornind de la premisa de la care se privire la modul de apariţie a
pleacă în apariţia unei linii spectrale, printr-o unei linii spectrale, notând
imagine sugestivă (Fig.1, Anexă), solicitând elevilor totodată în caiet.
să noteze pe caiet imaginea respectivă şi câte o idee Elevii notează relaţia lui
principală aflată scrisă pe ecran cu explicaţiile Planck şi a diferenţei de
aferente. energie corespunză-toare
- Atomul este format dintr-un nucleu central în jurul tranziţiei electronului.
căruia orbitează electronii. Aceştia ocupă nivelele Notează definiţia spectrului de
energetice din atom conform principiului lui Pauli. emisie şi componentele unui
Starea fundamentală a atomului este cea cu energie spectroscop, vizionând
minimă a aranjamentului electronic. Starea excitată imaginea acestui instrument pe
se obţine când furnizăm electronilor energie din ecran fără să-l noteze neapărat
exterior printr-un proces oarecare (termic, în caiet.
electromagnetic, etc.) şi aceştia trec pe nivele
superioare de energie ce corespund orbitelor mai
îndepărtate de nucleu. Starea excitată este instabilă,
electronul se întoarce pe vechiul nivel de energie
emiţând un foton, a cărui frecvenţă ν este legată de
energia ΔE prin relaţia lui Planck: ΔE = hυ.
- Energia fotonului emis este dată de diferenţa de
energie dintre nivelul energetic superior al
electronului în atom şi cel inferior:
ΔE = E2 – E1.
- Fiecărei frecvenţe îi corespunde o linie spectrală

2
 situată fie în domeniu vizibil (400-700 nm), fie în cel
invizibil (infraroşu, IR, sau ultraviolet UV) (Fig. 2,
Anexă). Totalitatea liniilor spectrale emise de o
substanţă formează spectrul de emisie.
- Liniile spectrale pot fi vizualizate cu ajutorul unui
instrument numit spectroscop compus din: colimator
(C) cu fanta (F); prisma optică (P); luneta (L) pentru
observarea spectrelor; tubul (T) pentru proiectarea
scalei micrometrice (M) (Fig. 3, Anexă).
O4 În continuare voi da o clasificare a spectrelor, Elevii ascultă şi notează Conversaţie Frontal Videoproiector Observaţie
O5 făcând mai întâi următoarea specificaţie: La trecerea clasificarea spectrelor, Expunere Laptop Oral
O6 luminii prin gaze sau vapori aduse în starea de urmărind totodată imaginile Feed-back
O7 incandescenţă, acestea emit radiaţii care analizate cu care redau cele trei exemple de
un spectroscop sunt formate din diferite linii spectre şi încearcă să dea un
colorate, formând un spectru. Acelaşi lucru se răspuns.
întâmplă şi cu un corp solid incandescent.
- Spectrele pot fi: de emisie şi absorbţie.
- Spectrele de emisie sunt cele date de vapori, gaze
sau corpuri solide aduse în stare de incandescenţă.
- Spectrul de absorbţie al unui corp dat este un
ansamblu de linii şi benzi întunecoase care apar pe
fondul spectrului continuu de emisie, atunci când
lumina trece printr-un mediu absorbant.
- Spectrele de emisie cât şi cele de absorbţie se
împart în următoarele trei tipuri: spectre continue, de
bandă şi de linii.
- Spectrele de linii aparţin atomilor şi ionilor lor.
Spectrele de bandă aparţin moleculelor, iar spectrele
continue sunt emise de sistemele cu densitate mare,
cum sunt corpurile solide şi lichide. Spectrele de linii
depind de structura materialului care le emite.
Aşadar, fiecare substanţă emite spectrul său
caracteristic şi poate fi identificată după lungimea de
undă caracteristică.
Afişez elevilor pe ecran un diapozitiv cu fiecare
exemplu de spectru şi îi întreb pe elevi cărei categorii
de spectre corespunde fiecare imagine (Fig.4,Anexă).
O8 Vom continua lecţia vorbind despre seriile spectrale Elevii urmăresc pe ecran Expunere Frontal Videoproiector -
O9 şi analiza spectrală. formulele lui Balmer, respectiv Explicaţie Laptop
O10 - În anul 1885 Balmer constată că lungimile de undă a lui Rydberg şi le notează în
O11 ale spectrului atomului de hidrogen pot fi redate cu caiet împreună cu seriile

3
ajutorul unei formule empirice (şi rog elevii să o spectrale corespunzătoare.
noteze pe caiet): Elevii ascultă, privesc
2 diapozitivele care tratează
n −8
λ = 3645,6 ⋅ ⋅ 10 (cm) analiza spectrală şi notează pe
n −4
caiet câteva idei despre analiza
unde: n = 3,4,5,6.
spectrală.
- Mai târziu Rydberg a notat 1/λ = număr de undă şi
Elevii se gândesc şi încearcă să
a generalizat formula dată de Balmer pentru întreg
răspundă la întrebarea adresată
spectrul atomului de hidrogen:
de profesor, cu indicaţiile de
 
~ 1  1 1  rigoare dacă va fi cazul.
υ = = R − ,
λ n 2 n2 
 1 2 
unde n1 caracterizează seria spectrală iar n2 linia în
spectrul respectiv. Se obţin astfel următoarele serii
spectrale:
• n1 = 1, n2 = 2,3,4,…seria Lyman, în UV;
• n1 = 2, n2 = 3,4,5,…seria Balmer, în VIZ;
• n1 = 3, n2 = 4,5,6,…seria Paschen, în IR apr.
• n1 = 4, n2 = 5,6,7,…seria Brackett, în IR;
• n1 = 5, n2 = 6,7,8,…seria Pfundt;
• n1 = 6, n2 = 7,8,9,…seria Humphrey,
ultimele trei fiind toate în IR îndepărtat.
- Analiza spectrală: deoarece spectrele caracterizează
substanţele care emit sau absorb lumina, studiul
acestora pot da informaţii despre natura lor.
- Analiza spectrală poate fi: calitativă şi cantitativă.
- În analiza spectrală calitativă se compară spectrul
substanţei date cu unul de referinţă cunoscut (de
obicei, cu spectrul fierului). Se caută lungimile de
undă identificate în tabele cunoscute şi se află cărei
substanţe îi aparţine spectrul respectiv.
- Analiza spectrală cantitativă se bazează pe faptul că
intensitatea liniei spectrale depinde de concentraţia
atomilor emiţători din substanţa de studiat. Cu cât
concentraţia este mai mare cu atât intensitatea liniilor
este mai mare.
- Metodele spectrale de analiză sunt des folosite
pentru că sunt simple şi rapide.
Întreb pe elevi dacă mai cunosc şi alte metode
spectroscopice de analiză importante în cadrul

4
 cercetării ştiinţifice, care se utilizează mai ales la
caracterizarea compuşilor chimici (adică: spectrosco-
pia IR, RMN, raze X, etc.).
Asigurarea - Informez clasa cu privire la nivelul atins în Elevii ascultă. Conversaţie Frontal - -
conexiunii asimilarea noilor cunoştinţe.
inverse
(1 min)
Evaluarea O12 Propun elevilor să rezolve următoarele două Elevii citesc de pe ecran cele Conversaţie Frontal Tablă Observaţie
performanţei aplicaţii: două aplicaţii şi singuri Cretă Oral
(12 min) 1. Să se calculeze lungimile de undă ale spectrului încearcă să le rezolve.
emis de atomul de hidrogen, folosind formula lui
Balmer.
2. Calculaţi lungimea de undă a celei de-a doua linii
spectrale din seria Paschen (n1 = 3, n2 = 5).
Aceste aplicaţii le voi afişa pe ecran, după care rog
pe elevi să rezolve întâi singuri aplicaţiile şi cine va
dori îl voi invita la tablă pentru a le rezolva, cu
indicaţiile aferente.
Încheierea - Apreciez elevii care au fost activi la lecţie şi în Elevii ascultă şi notează în Conversaţie Frontal - Observaţie
lecţiei şi tema funcţie de răspunsurile lor le voi acorda o notă. caiet aplicaţia propusă ca temă
pentru acasă Afişez pe ecran o aplicaţie ca temă pentru acasă: pentru acasă.
(1 min) Calculaţi: a) cea mai scurtă lungime de undă şi cea
mai mare lungime de undă din seria Lyman pentru
atomul de hidrogen; b) aceeaşi cerinţă pentru seria
Balmer.

5
 ANEXĂ

Figura 1. Absorbţia şi emisia radiaţiei

intervalul de
culoare intervalul de lungimi de undă
frecvenţe
Rosu ~ 625-740 nm ~ 480-405 THz
Oranj ~ 590-625 nm ~ 510-480 THz
Galben ~ 565-590 nm ~ 530-510 THz
Verde ~ 500-565 nm ~ 600-530 THz
Albastru ~ 485-500 nm ~ 620-600 THz
Indigo ~ 440-485 nm ~ 680-620 THz
Violet ~ 380-440 nm ~ 790-680 THz

Figura 2. Domeniile spectrale şi culorile spectrului vizibil

6
 Figura 3. Spectroscopul

Figura 4. Exemplu pentru fiecare tip de spectru (în ordine):

continuu, de linii de emisie, de linii de absorbţie, de bandă.

7
 ANEXA 1

FIŞĂ ETALON
- Rezolvarea aplicaţiilor propuse în clasă -

1. Formula lui Balmer este:

n2
λ = 3645 ,6 2 10 −8 (cm ) , unde n = 3,4,5,6,….
n −4
Spectrul atomului de hidrogen prezintă patru linii spectrale in domeniul vizibil, deci se vor
calcula patru lungimi de undă, anume:
32
n = 3, λ1 = 3645,6 ⋅ 2 ⋅ 10 −10 ( m) ⇒ λ1 = 656,2 nm;
3 −4
42
n = 4, λ 2 = 3645,6 ⋅ 2 ⋅ 10 −10 (m) ⇒ λ 2 = 486,1 nm;
4 −4
52
n = 5, λ 3 = 3645,6 ⋅ 2 ⋅ 10 −10 (m) ⇒ λ 3 = 434 nm;
5 −4
62
n = 6, λ 4 = 3645,6 ⋅ 2 ⋅ 10 −10 ( m) ⇒ λ 4 = 410,13 nm.
6 −4

2. Scriem formula generalizată a lui Rydberg:

~ 1  1 1 
υ = = R  2 − 2 ;
λ  n1 n 2 
Pentru n1 = 3 şi n2 = 5, lungimea de undă va fi:
1
λ= ⇒ λ = 1281,9
7  1 1  nm (deci, IR apropiat).
1,097 ⋅ 10 ⋅  2 − 2 
3 5 

- Rezolvarea aplicaţiei propusă ca temă pentru acasă -

a) Se utilizează formula Balmer generalizată:

1  1 1 
= R  2 − 2 ;
λ  n1 n 2 
1 1 1
Pentru n1 = 1 şi n2 → ∞, rezultă: λ = R ⇒ λ L min = = = 91,1 nm (UV).
L min
R 1,097 ⋅ 10 7
Lungimea de undă maximă se obţine pentru n1 = 1 şi n2 = 2, rezultând:
1  1 1  3R 4 4
= R −  = ⇒ λ L max = = = 121,46 nm (UV).
λ L max 1 4  4 3R 3 ⋅ 1,097 ⋅ 10 7
4
b) Pentru seria Balmer, λ Bmin = = 364 ,4 nm (UV),
R
1 36 36
λ Bmax = = ⇒ λ Bmax = = 655,92
iar  1 1  5R 5 ⋅ 1,097 ⋅ 10 7 nm (roşu).
R 2 − 2 
2 3 