1.

Argument

Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n
urm cu un secol i jumtate au deschis o er noua a civilizaiei.
Mecanizarea proceselor de producie a constituit o etap esenial n
dezvoltarea tehnic a proceselor respective i a condus la uriae creteri ale
productivitii muncii. Datorit mecanizrii s-a redus considerabil efortul fizic
depus de om n cazul proceselor de producie, ntruct mainile motoare asigur
transformarea diferitelor forme de energie din natur n alte forme de energie
direct utilizabile pentru acionarea mainilor, uneltelor care e!ecut operaiile de
prelucrare a materialelor prime i a semifabricatelor.
Dup etapa mecanizrii, omul ndeplinete n principal funcia de
conducere a proceselor tehnologice de producie. "peraiile de conducere necesit
un efort fizic neglijabil, in schimb necesit un efort intelectual important. #e de
alt parte unele procese tehnice se desfoar rapid, nct viteza de reacie a unui
operator uman este insuficient pentru a transmite o comand necesar n timp util.
$e constat astfel c la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de
producie devine necesar ca o parte din funciile de conducere s fie transferate
unor echipamente i aparate destinate special acestui scop, reprezentnd
echipamente i aparate de automatizare. "mul rmne ns cu supravegherea
general a funcionrii instalaiilor automatizate i cu adoptarea deciziilor i
soluiilor de perfecionare i optimizare.
#rin automatizarea proceselor de producie se urmrete asigurarea
tuturor condiiilor de desfurare a acestora fr intervenia operatorului uman.
%ceast etap presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile s asigure
evoluia proceselor ntr-un sens prestabilit, asigurndu-se producia de bunuri
materiale la parametri dorii.
&tapa automatizrii presupune e!istena proceselor de producie astfel
concepute nct s permit implementarea mijloacelor de automatizare, capabile s
intervin ntr-un sens dorit asupra proceselor asigurnd condiiile de evoluie a
acestora n deplin concordan cu cerinele optime.
'ucrarea de fa realizat la sfritul perioadei de perfecionare
profesional n cadrul liceului, consider c se ncadreaz n conte!tul celor
e!primate mai sus. Doresc s fac dovada cunotinelor dobandite n cadrul
disciplinelor de nvmnt ( ,,)azele automatizrii** ,,&lectronic analogic**
,,&lectronic digital**.
'ucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. #entru realizarea ei
am studiat materialul biografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi(
cri i reviste de specialitate, $+%$-ul.
,n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n
timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate parcurs n
perioada de elaborare a lucrrii de diplom.
CAPITOLUL I.
NOTIUNI GENERALE
Clasificarea amplificatoarelor
-n amplificator consta in unul sau mai multe etaje de amplificare. &le se pot
clasifica dupa urmatoarele criterii.
Dupa natura semnalului amplificat
o amplificatoare de tensiune.
o amplificatoare de curent.
o amplificatoare de putere.
#rimele doua categorii au la intrare semnale electrice de amplitudini relativ mici,
fiind denumite amplificatoare de /semnal mic0. 1ea de a treia categorie de
amplificatoare trebuie sa furnizeze la iesire puteri mari 2cel putin de ordinul 3atilor4
cu un randament acceptabil. ele lucreaza aproape de posibilitatile lor ma!ime in ceea
ce priveste puterea disipata si de aceea se numesc amplifacatoare de0semnal mare0.
Dupa tipul elementelor active folosite
o amplificatoare cu tuburi electronice.
o amplificatoare cu semiconductoare.
o amplificatoare cu circuite integrate 2operationale4.
o amplificatoare magnetice.
Dupa valoarea benzii de frecveta a semnalelor amplificate

o amplificatoare de curent continuu 5 amplifica semnale incepand cu
frecvente f 6 7 2curent continuu4.
o amplificatoare de audiofrecventa 2joasa frecventa4 5 amplifica semnale
in banda audibila, intre 87 9z si 87 :hz.
o amplificatoare de radiofrecventa 2inalta frecventa4 5 pentru semnale
cuprinse intre 87 :hz si ;7 Mhz.
o amplificatoare de foarte inalta frecventa 5 pentru frecvente cuprinse
intre ;7 si ;77 Mhz.
)anda amplificatoare este cel putin egala cu cea a semnalelor redate.
Dupa latimea benzii de frecventa amplificata
o amplificatoare de banda ingusta 2<=;7 :hz4.
o amplificatoare de banda larga 2de videofrecventa4 ,avand o gama de
frecvente amplificate cuprinse intre cativa herti 2teoretic 79z4 si >Mhz
2teoretic ?Mhz4.
Dupa tipul cuplajului folosit intre etaje
o amplificatoare cu cuplaj @1.
o amplificatoare cu circuite racordate.
o amplificatoare cu cuplaj prin transformator.
o amplificatoare cu cuplaj rezistiv 2cu cuplaj galvanic = curent continuu4.
De obicei un amplificator apartine simultan mai multor categorii de clasificare. De
e!emplu un amplificator de tensiune dintr-un receptor radio poate fi un amplificator
de tranzistoare, de audiofrecventa, de semnal mic, de banda ingusta, cu cuplaj @'.
Parametrii amplificatoarelor
#erformantele amplificatoarelor se e!prima prin anumite caracteristici sau
parametri. Marimile fundamentale caracteristice pentru functionarea unui
amplificator sunt (
o coeficientul de amplificare 2amplificarea propriu-zisa4.
o caracteristicile amplitudine - frecventa si faza - frecventa.
o distorsiunile.
o raportul semnal = zgomot.
o gama dinamica.
o sensibilitatea.
Coeficientul de amplificare (amplificarea propriu-zisa)
%mplificarea este cea mai importanta marime caracteristica a unui amplificator.
&a reprezinta raportul dintre o marime electrica de la iesirea amplifacatorului si
marimea corespnzatoare de la intrare. An functie de natura acestei marimi electrice se
pot defini(
o amplificarea in tensiune(
%- 6
ies
in
U
U

2B.B4
o amplificarea in curent(
%A 6
ies
in
I
I

2B.84
o amplifacarea in putere(
%# 6
ies
in
P
P

2B.;4
Deoarece semnalul de iesire poate fi defazat fata de cel de intrare, inseamna ca
amplificarea in tensiune si cea in curent sunt numere comple!e, avand un modul l%l
si o faza C. amplificarea in putere este in numar real deoarece puterea este o marime
scalara.
'a un amplificator cu mai multe etaje, amplificarea totala este egala cu produsul
amplificarilorfiecarui etaj. Antr-adevar se observa ca, de e!emplu la amplificatoarele
cu ; etaje (
%- 6
ies
in
U
U
6
8
in
U
U
D
;
8
U
U
D
;
ies
U
U
6
B u
A
D
8 u
A
D
; u
A
.
2B.E4

-intr -8 -; -ies
@s
2Fig. B.B4
> > >
~
$chema unui amplificador cu mai multe etaje
An electronica si telecomunicatii pentru e!primarea valorii amplificarii se folosesc
unitati logaritmice. -nitatea bazata pe logaritmii zecimali se numeste decibel 2d)4, iar
cea bazata pe logaritmi naturali se numeste neper 2Gp4. Antroducerea lor se bazeaza pe
necesitatea de a trasa grafice intr-un domeniu mare de variatie a amplitudinilor
semnalelor precum si intr-un domeniu mare de frecvente. &!primarile amplificarilor,
in aceste conditii sunt(
o
u
A Hd)I 6 87 log
ies
in
U
U
.
u
A HGpI 6 ln
ies
in
U
U

2B.>4
o
i
A Hd)I 6 87 log
ies
in
I
I
.
i
A HGpI 6 ln
ies
in
I
I

2B.?4
o
p
A
Hd)I 6 B7 log
ies
in
P
P
.
p
A
HGpI 6 ln
ies
in
P
P

2B.J4
unde( BGp 6 K.?K?
d)

Caracteristica amplitudine - frecventa
An cazul unui amplificator ideal, un semnal de amplitudine constanta si de
diferite fercvente, aplicat la intrare este redat la iesire tot cu amplitudine constanta
2marita ca valoare4 aceeasi pentru toate frecventele. An cazul ampificatoarelor reale,
amplitudinea semnalelor de diferite frecvente de la iesire nu mai este constanta, fiind
mai mica spre capetele benzii 2la frecventele inferioare si la cele superioare4 datorita
urmatoarelor cauze(
o elementele reactive din circuit 2condensatoare, bobine4, care prezinta
reactante ce variaza in functie de frecventa
o factorii de amplificare 2L, M4 ai tranzistoarelor depind de frecventa
2peste o anumita valoare a frecventei4
Dependenta amplificarii de frecventa este caracterizata prin curbele de variatie
cu frecventa modulului si, respectiv a fazei amplificarii, deoarece amplificarea este un
numar comple!.
1urba
2 4 A A f =
se numeste caracteristica amplitudine frecventa. $e observa
ca amplificarea este independenta de frecventa 2cu valori constante4 intr-o regiune
numita a NN frecventelor mediiNN si scade atat la frecvente inalte cat si la frecvente
joase.

7
log
A
A


7d) B
2-;d)4 7.J7J

7



i
f

s
f
f
Dependenta de frecventa a amplificarii 2caracteristica amplitudine-
frecventa4 2Fig. B.84


Distorsiunile
@eproducerea ine!acta a semnalului de iesire fata de cel de intrare, fie datorita
variatiei cu frecventa fie a unor frecvente noi introduse, poarta numele de distorsiuni.
Dupa tipul lor distorsinumile sunt(
o distorsiuni ale amplitudinii in functie de frecventa.
o distorsiuni ale fazei in functie de frecventa.
o distorsiuni armonice.
o distorsiuni de intremodulatie.
#rimele doua categorii se numesc distorsiuni de frecventa sau liniare, iar ultimele
doua categorii se numesc distorsiuni neliniare.
Distorsiunile de frecventa sunt foarte importante in etajele de semnal mic.
Distorsiunile amplitudunii in functie de frecventa 5 redau abaterile
caracteristicii reale de la caracteristica ideala si se evalueaza cantitativ prin relatia(
7
2 4 A f
M
A
=
2B.K4
-nde ( M 5 factorul de distorsiuni de amplitudine.

7
A
- amplificarea la frecvente medii.

2 4 A f
- amplificarea la o anumita frecventa Nf N.
)anda de frecventa a unui amplificator este domeniul de frecvente cuprinse
intre o frecventa limita supperioara
s
f
si o frecuenta limita inferioara
i
f
, a caror
amplitudine reprezinta
B
7, J7J
8
=
din amplitudinea frecventelor medii. 'a aceste
frecvente amplificarea scade cu ; d) fata de
7
A
2amplitudinea frecventelor medii4.

Distorsiunile de faza - reprezinta abaterile faza - frecventa fata de
caracteristica unui amplificator ideal 2o dreapta de ecuatie
kf =
4. Datorit
neliniaritatii caracteristicii de perceptie auditiva umana, ele sunt mai putin importante
in audio frecventa, dar sunt foarte importante in amlificatoarele de videofrecventa.

7 f


Dependenta de frecventa a amplificarii 2caracteristica faza-
fracventa4 2Fig. B.;4

Distorsiunile neliniare armonice 5 constau in acele deformari ale
semnalului de la iesirea unui amplificator, care sunt produse de caracteristicile
elementelor neliniare( tuburi electronice, tranzistoare, miezuri magnetice.
$e poate arata ca un semnal de iesire deformat, periodic, nesinusoidal cu
perioada + poate fi descompus intr-o suma de semnale sinusoidale cu perioadele +,
8
T
, O ,
T
n
, respectiv cu frecventele f, 8f, ;f, O , nf. An concluzie, distorsiunile
neliniare se manifesta prin aparitia la iesirea amplificatorului a unor componente
avand si alte frecvente decat cea a semnalului de intrare. 1omponenta cu frecventa Nf
Nse numeste fundamentala, iar ceilalti multiplii de Nf N se numesc armonici.
Descompunerea semnalului periodic nesinusoidal in armonici are urmatoarea
forma matemetica(

7 B B 8 B
2 4 sin2 4 sin2 4 ... sin2 4
n n
u t U U t U t U n t = + + + + + + +

2B.<4
1antitativ, distorsiunile neliniare se caracterizeaza prin factorul de distorsiuni
neliniare ce poate fi calculat apro!imativ cu formula ( 6
8 8 8
8 ;
B
...
n
U U U
U
+ + +

2B.B74
Distorsiunile nelinire sunt foarte importante in amplificatoarele de putere2de
semnal mare4.

c
I

c
I


BE
U
7
f
t


%paritia distorsiunilor neliniare intr-un etaj amplificator cu
tranzistor . 2Fig. B.E4
Raportul semnal/zgomot

@eprezinta raportul intre tensiunea de iesire produsa de semnalul amplificat si
tensiunea de zgomot propriu. +ensiunea de zgomot a unui amplificator este semnalul
aleator 2cu variatia haotica in timp4 produs de elementele componente ale
amplificatorului, rezistoare, tranzistoare, datorita structurii discontinue a curentului
electric. &a se masoara la iesirea amplificatorului, scurtcircuitand bornele sale de
intrare si poate fi redata si prin tensiunea echivalenta de zgomot de la intrarea
amplificatorului. %ceasta reprezinta valoarea tensiunii de intrare care ar crea la iesire
tensiunea proprie de zgomot. #entru ca semnalul de intrare sa nu fie perturbat in mod
suparator de zgomot este necesar ca el sa depaseasca de un numar de ori nivelul
zgomotului, deci sa se realizeze un anumit raport semnal=zgomot.
'a un amplificator cu mai multe etaje zgomotul provine, mai ales, din
circuitul de intrare si din primul etaj. Pgomotele provin din rezistoare, din elemente
active si se pot datora si unor cauze constructive( filtrarea insufucienta a tensiunii de
alimentare, creanare necorespunzatoare a circuitelor etc.
Qaloarea raportului semnal=zgomot se reda sub forma (

raportul semnal=zgomot 6
87log
sies
zin
U
U
. 2B.BB4
ama dinamica

@eprezinta raportul intre semnalele de prutere ma!ima si cel de putere minima
pe care le poate reda amplificatorul. Givelul semnalului amplificat este limitat
superior de catre etajul final si inferior de raportul semnal=zgomotal amplificatorului.
De retinut ca amplificatoarele la care nu se iau precautii speciale pot reduce gama
dinamica a unui program.
!ensibilitatea
$ensibilitatea unui amplificator reprezinta tensiunea necesara la intrarea
acestuia pentru a obtine la iesire tensiunea sau puterea nominala. 1unoscand
amplificarea si puterea nominala se poate calcula sensibilitatea , ea caracterizeaza mai
ales etajele amplificatoare de putere si se e!prima in unitati de tensiune. 2Q, mQ,

Q4.