2.5.

NIVELUL CaC2 REMANENTA IN ZGURA SI FACTORII DE

INFLUENTA SI CONTROL
Particularitile zgurii rezultate la desulfurarea cu CaC2
Utilizarea CaC2 ca agent desulfurant determina formarea unei zguri, constituita in principal
din:
-

CaS ( produsul principal al reaciei de desulfurare);

CaC2 material nereacionat, ce poate varia in limite largi (0,05...20%), funcie de: adausul de
CaC2, capacitatea de reacie cu sulful, natura carburii de calciu utilizate, etc.

Metal antrenat la evacuarea zgurii.

Ambele produse de baza ale zgurii de desulfurare (CaS, CaC2) reacioneaz cu apa:
CaC2 + 2H2O = C2H2 + Ca (OH)2
2CaS + 2H2O = Ca (SH)2 + Ca (OH)2
Ca urmare, zgura de desulfurare cu CaC2 manifesta valori ridicate pentru indicele pH

(12,0...12,4).
Pe de alta parte, ca urmare a acestor reacii, aceasta zgura poate fi considerata un posibil;
deeu periculos (hazardous waste), dupa mai multe criterii respectiv: reactivitatea, inflamabilitatea,
corozivitatea, toxicitatea.
Reactivitatea. Datorita coninutului remanent de CaC2, zgura de desulfurare este un material
reactiv, caracteristica definita in principal prin faptul ca:
-

reacioneaz cu apa;

formeaz un amestec exploziv cu apa;

la amestecarea cu apa, genereaz gaze, vapori si fum in cantiti suficient de mari pentru a putea
fi periculoase pentru sntatea omului si pentru mediu.

Inflamabilitatea. Un deeu este considerat inflamabil , daca aceasta este capabil sa cauzeze
focul, sa ard violent si/sau sa ard persistent.
Zgura de desulfurare poate deveni inflamabila, in cazul in care are un coninut ridicat de
CaC2 remanenta si daca nu a fost asigurata o perioada suficient de mare de rcire, nainte de a veni
in contact cu umiditatea.
Corozivitatea. Un deeu este considerat coroziv, ndeosebi la pH > 12,5. Avnd in vedere faptul
ca zgura de la desulfurarea cu CaC2 are pH=12,0 12,4, ea se manifesta ca un deeu apropiat de
starea de corozivitate.
Toxicitatea. Exprimata de regula prin coninutul de elemente (As, Ba, Cd, Cr, Pb, Ag, Se, Hg) si
compui nocivi (cianura, fluoruri, fenoli), aceasta caracteristica nu este specifica zgurii de
desulfurare.

Rezulta deci ca sunt suficiente argumente pentru a lua in considerare posibilitatea ca zgurile
rezultate de la desulfurarea fontelor cu carbura de calciu sa fie caracterizate prin agresivitate
ridicata.
Pe de alta parte, CaC2 s-a dovedit a fi cel mai eficient agent desulfurant in turnatoriile de
fonta att din punct de vedere tehnic cat si economic, astfel ca utilizarea sa este motivata si in viitor.
Se impune insa controlul fenomenului de remanenta a CaC2 in urma procesului de
desulfurare, respectiv a posibilei interaciuni a acesteia cu cptueala acida, in agregatele de
elaborare sau in utilajele de transport, sau cu umiditatea, in timpul transportului si depozitarii.
Ca urmare, a fost considerat necesar un program de experimentri care sa evidenieze aceste
probleme.

2.6.

POSIBILITI DE NEUTRALIZARE CaC2 REMANENT N ZGUR.

Prezena carburii de calciu n zgura rezultat la desulfurare poate ridica probleme de natur

ecologic, de aceea se caut posibiliti de neutralizare a carburii de calciu, respectiv aducere zgurii
de desulfurare sub nivel critic de nocivitate.
Studiul literaturii de specialitate referitoare la experiena existent pe plan mondial n
domeniul desulfurrii fontelor cu produse pe baz de carbur de calciu a permis evideniere unor
soluii practice, posibil de aplicat i n turntoriile romneti:
1. este necesar s se lase zgura s se rceasc 1224 de ore nainte de depozitare, acest
timp de rcire este cu att mai mare cu ct cantitatea de acetilen generat de zgur este
mai mare.
2. Pe de alt parte ns, zgura cu coninut de carbur de calciu este supus de regul unor
tratamente specifice pentru a elimina acetilena i deci de a transfera zgura reactiv ntrun deeu nereactiv i deci deci nepericulos.
Se practic mi multe soluii pentru realizarea acestui obiectiv:
-unele turntorii rcesc zgura imediat dup producere sa i colecteaz acetilena
rezultat din acest proces de rcire. Se impune un control riguros l cestei operaii, respectiv
utilizarea unui echipament adecvat de captare a acetilenei i a altor gaze rezultate din reacie.
-tratarea zgurii de desulfurare ntr-un tanc sau container, dotate n mod
corespunztor n vederea captrii i controlului gazelor rezultate.
3. Depozitarea zgurii de la desulfurarea cu carbur de calciu n spaiile special amenajate

pentru depozitarea deeurilor solide.

2.7. DESULFURAREA:CaC2 PE PLAN MONDIAL

Analiznd mai n detaliu, reacia de desulfurare ca un fapt foarte important este o reacie exoterm,
cu o temperatur total mai sczut dect n multe sisteme alternative. Toate metodele importante
utilizeaz cteva contacte fizice dintre font i CaC 2. Acestea au avut: loc la nceput n 1950 prin
injecia particulelor de carbur prin tubul de grafit deschis ctre captul oalei de reacie
(antecreuzet).
Aceast metod a fost realizat de Lynderburg Fonndrry Co. avnd un rol puternic de
desulfurare.
Totui consumul de carbid este pe undeva mai mare dect n metodele noi. Un adaos de 1,5 - 1,75 %
CaC2 este necesar pentru a reduce s de baz n coninut circa 0,12 - 0,0105. Principalul contactare
loc n timpul n care particulele individuale de carbid se ridic ctre suprafa. Particulele de carbid
se gsesc n interiorul bulelor relativ mari de azot care din s izoleze aceast particul de un contact
cu fierul. Curgerea crescnd a carbidului i a azotului nu modific prea mult aceast izolare
conducnd la o cretere a unei desulfurri eficiente a acestui proces.
Dac debitul de azot este n cretere de fapt mbuntete contactul la suprafaa bii, barbotarea
serioas i dificultile de evacuare a zgurii au loc. Aceasta apare, c, pentru acest sistem este o
vitez optim de alimentare la care orice deviaie va cauza reducerea eficienei.
Conformnd rezultatele obinute la Lyndeburg,Coates i Harding relateaz c pentru s de baz n jur
de 0,1 % o injecie de cel puin 1,5 % carbid va fi cerut s obin un S final sub 0,01 %. Dalim,
Barnes i Bioniosek prezint exemple pentru un adaos de 2% care au realizat o desulfurare similar.
O alt familie de metode pentru mbuntirea contactului dintre CaC 2 uscat i topitura de font
utiliznd o reacie dintre recipient care este manipulat n aa fel nct CaC 2 este nfurat (nvelit)
sub suprafaa metalului i topirea aliajului este adus ctre suprafaa acestuia. Oala vibratoare este
realizat n Suedia, mpreun cu aciunea de introducere a unei micri excentrice ctre axa
vertical a oalei.
Aciunea oscilaiei corespunztoare este obinut pentru controlul excenricitii i viteza manivelei
de pornire (cot de manivel) ca n figura 16
Turntoria Lynchburg Co. i Radford utilizeaz o pereche de oale vibratoare de capacitate de 11 t i
realizeaz reducerea S de la aproximativ 0,075 - 0,012 % cu timpul de vibrare de 10 mm la un
adaos de carbid de aproximativ 0,5 %. Pierderile de temperatur sunt relatate de a fi de ordinul a 28
- 24 C pentru ntreaga operaie de desulfurare.

Fig. 24. Procedeul oalei vibratoare (0,50% CaC2; 0,075-0,012% S).

Similar n micare este aciunea care are loc n oala vibratoare i care mparte convertizorul vertical
n carbid i metal. Acest sistem dezvoltat n Japonia utilizeaz o micare oscilant similar ce are
loc n oala vibratoare descris mai sus, dar reversul micrii excentrice are loc la fiecare 15 secunde
sau pentru o turbulent crescut. Se realizeaz o reducere a S de la 0,057-0,01 % n minim z,
utiliznd 0,5 % CaC2. O turntorie de pe aceast parte a Pacificului se spune c a redus sulful de la
0,12-0,008% utiliznd minim 5 cicluri i o cantitate necunoscut de carbid. Din Japonia a venit un
raport c un adaos de 190, agitare pentru 2 min., se reduce sulful de la 0,11-0,008%.
Sunt mai multe metode de realizare a contactului direct dintre metal-zgur prin metode mecanice
care nu vor desfura vibrri ale oalei sau a recipientului de reacie ca n cazurile descrise mai sus.
Unul din acestea a fost dezvoltat n Japonia i datorit acestei funcii mai poate fi numit procesul
Beater.
Fonta poate fi meninut ntr-un creuzet cilindric n contact cu CaC 2 i este agitat prin agitatoare
ceramice puse n micare de o manivel printr-o supap de suprasarcin .
n exemplul dat, agitatoarele se mic aproximativ 6 uncii la un ciclu de curs / secund. Literatur
arat de reducerea S de la un nivel de aproximativ 0,09 % la aproximativ 0,012 % , n 1 % CaC2.
Lucrarea a fost fcut pentru o instalaie mic care servete un cubilou de o productivitate de 2,5 t /
h.

Fig. 25. Procedeul Beater (1% CaC2; t/h; 0,09-0,012% S).

Acest sistem mecanic al oalei mai este denumit i accelerator de reacie i se utilizeaz o foi
centrifugal-sifon pentru a aduce un S ridicat n font de la captul oalei i l foreaz pe acesta de a
intra n contact cu stratul de zgur carbidic plutitoare (fig. 26 ).

Fig. 26 Acceleratorul de reacie (0,50-0,75% CaC2;4 min.; 0,070,005% S).

Aceast instalaie a fost dezvoltat de asemenea n Suedia, funcioneaz ca o cavitate ntr-un tub
refractar care este n rotaie la 70 rot. / min., pompeaz fier de la fundul oalei printr-un suport al
derivaiei n T i n afara braelor. Experienele arat c reducerea S de la 0,07-0,005 % n 4 mm
utilizeaz 0,5-0,75 % adaos de CaC2 Similar acceleratorului de reacie este agitatorul Rheinstahl la
care buca refractar sau braul se rotete la interfaa font-carbid pentru a realiza o micare a Fe n
interiorul oalei (fig. 27).

Fig. 27. Agitatorul Rheinstahl 90,35% CaC2; 4 min;0,08-0,009% S).

Sub condiiile propice agitatorul se rotete la aproximativ 100 rot. / min., realizeaz o micare
circular n baie la o component radial. Bucile de carbid sunt aduse de-a lungul suprafeei
radiale micnd debitul de Fe i de asemenea nu poate circula ctre captul fundului oalei realiznd
desulfurarea fontei. Sarcina indic o reducere a sulfului de la 0,66-0,009 % n 4 minute utiliznd un
adaos de 0,66 % carbid. Pierderile de temperatur sunt sczute i barbotarea metalului nu este o
problem. Durata de via a arborelui dureaz la mai mult de 70 de operaii.
Aceast metod este foarte utilizat mai ales n S.U.A, n particular la tuburile de presiune din font
maleabil.