UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ

LABORATORUL BN 119

TERMISTORUL

2018
Scopuri
1/ Se verifică dependența de temperatură a rezistenței electrice R(T) la materialele semicon-
ductoare (un termistor este un tip de rezistor a cărui rezistență depinde de temperatură, mai
mult decât a rezistoarelor obișnuite).
2/ Se determină energia de activare E.

Fenomenul
Semiconductorii au o anumită densitate de electroni liberi
(mult mai mică decât cea a metalelor) care le permite să
aibă proprietatatea de a conduce curentul electric. Cea mai
mare parte a electronilor (sau a golurilor în cazul
materialelor "p-dopate") sunt legați în atomi și doar puțini
dintre ei au suficientă energie pentru a scăpa de legături și
pentru a circula aproape liber printre atomi.
Atunci când crește temperatura T, agitația termică crește
și energia cinetică a unor purtători de sarcină poate devein
suficientă pentru a deveni liberi. Energia de activare E
este energia minimă necesară unui purtător de sarcină ca
să se elibereze. Efectul este creșterea densității sarcinii
electrice libere și, în consecință, scăderea rezistenței
electrice R a semiconductorului.
𝐸
R(T)=R0𝑒 2𝑘𝑇 . (1)
Logaritmând în ambii membri se obține relația utilă
𝐸 1
ln R =  + ln R0
2𝑘 𝑇
(2)

însemnând că dependența lui lnR depinde liniar față de

1
inversul temperaturii , iar expresia
𝑇
𝐸
m= (3)
2𝑘
1
reprezintă panta graficului funcției lnR( ) (k is
𝑇
Boltzmann’s constant). A se remarca faptul că lnR0 nu
influențează panta.

Montajul experimental
Termistorul este conectat la un ohmmetru. În figură nu este
reprezentat circuitul de încălzire, nici întrerupătorul său.
Nu depășiți temperatura maximă înscrisă pe dispozitiv!
Măsurători

Se completează tabelul de mai jos cu valorile rezistenței citite la diverse temperaturi (se
recomandă citireala intervale de 5 oC).

R () ln R
 ( C)
o -1
Încălzire Răcire T (K) 1/T (K ) Încălzire Răcire
30
…
max

Prelucrarea datelor
1
1/ Se reprezintă pe hârtie de milimetrică graficele proceselor de încălzire și răcire lnR( ) în
𝑇
aceleași coordonate și se traseazî dreptele care aproximează cel mai bine mulțimea de puncta
reprezentative.
2/ Pentru fiecare dreaptă aproximantă se determină panta alegând două puncte distincte
1 1 ln𝑅M −ln𝑅N
M( ,lnRM), N( ,lnRN); panta este 𝑚 = 1 1 .
𝑇M 𝑇M −𝑇
𝑇M N
3/ Se calculează energia de activare E după Eq.(3), separat pentru încălzire și pentru răcire.
Energia de activare va fi exprimată în electron-volți (eV), 1eV=1,61019J, iar valoarea
constantei lui Boltzmann va fi luată în aceleași unități de energie k=8,6105eV/K.

Întrebări
1/ Comparați pantele și energia de activare în cazul încălzirii și răcirii. Sunt aceleași? Care
dintre ele este mai credibilă?
2/ Demonstrați că valoarea constantei lui Boltzmann k=8,6105eV/K este aceeași cu cea data
în unități SI, k=1,381023J/K?





Studiu suplimentar
Aplicații comerciale ale termistoarelor