Capitolul 2

Redresoare monofazate necomandate

2. REDRESOARE MONOFAZATE
NECOMANDATE

Subiecte
2.1. Redresoare monoalternanţă cu sarcină rezistivă.
2.2. Redresoare cu circuit de sarcină pur inductivă.
2.3. Redresoare cu circuit de sarcină R-L.
2.4. Redresoare cu circuit de sarcină R-E.
2.5. Redresoare cu circuit de sarcină L-E.
2.6. Redresoare monofazate bialternanţă cu sarcină
rezistivă.

Evaluare: 1. Răspunsuri la întrebările şi problemele finale

2. Discuţie pe tema: “Solicitările elementelor
redresoare provocate de configuraţia circuitului
de sarcină”.

2.1. Redresor monoalternanţă cu sarcină rezistivă.

Redresorul monofazat monoalternanţă cu sarcină rezistivă

este prezentat în figura 2.1 a. Dacă dioda este considerată un
element de circuit ideal, la alternanţa pozitivă a tensiunii
secundare, prin rezistenţa de sarcină avem un curent de aceeaşi
formă cu tensiunea secundară. Alternanţa negativă polarizează
invers dioda şi o blochează. Curentul de sarcină va avea o formă
pulsatorie. Forma de undă a tensiunii pe sarcină este arătată în
figura 2.1 b. u
Umed
u2 uS
N1 N2 D
U1 U2 uS RS t
r1 r2
a. b.

Figura 2.1. Redresor monofazat monoalternanţă: a) schema

electronică; b) tensiunea redresată.

27
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
Pentru a determina valoarea medie a tensiunii redresate se
utilizează schema echivalentă din figura 2.2. Această schemă
este valabilă pentru semiperioada în care dioda conduce.

r2 (N2/N1)2r1 Ri
u2 U2 uS RS

Figura 2.2. Schema echivalentă a secundarului.

În schemă apar următoarele elemente:

 rezistenţa diodei în stare de conducţie, Ri ;
 rezistenţa proprie a secundarului;
 rezistenţa reflectată din primar în secundar
( N 2 / N1 ) 2 r1 .
Pentru semialternanţa pozitivă, tensiunea pe rezistenţa de
sarcină este:
u 2 m RS
uS  sin t. (2.1)
( N 2 / N1 ) r1  r2  Ri  RS
2

Notând cu:
RT  r2  r1 ( N 2 / N1 ) 2 ,
rezistenţa internă a transformatorului şi cu :
Rir  RT  Ri ,
rezistenţa internă a redresorului, rezultă:
u R
u S  2 m S sin t  u Sm sin t.
Rir  RS
Dezvoltând în serie Fourier expresia tensiunii redresate se
obţine:
1 1 2 2
u S  u Sm (  sin t  cos 2t  cos 4t...)
 2 3 3  5
Componenta continuă a tensiunii redresate este primul
termen al dezvoltării :

28
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate

u Sm 2U 2
U Smed    0,45U 2 . (2.2)
 
Puterea în curent continuu debitată de redresor pe
rezistenţa de sarcină este:
U 2 Smed 1 u 2 2 m RS
PC .C .   2 .
RS  ( Rir  RS ) 2
(2.3)
Puterea preluată de redresor de la sursa de curent alternativ
este dată de relaţia:
 2
1 u2 1 u 2 2m
PC . A. 
2 0
Rir  RS
d (t ) 
4 Rir  RS
.

(2.4)
Randamentul se defineşte ca raportul:
1 u 2 2 m RS
PC .C .  2 ( Rir  RS ) 2 1
   0,4 . (2.5)
PC . A. 1 u 2m 2
Rir
1
4 Rir  RS RS
Se observă că randamentul teoretic al unui redresor
monofazat monoalternanţă poate fi maximum 0,4, dacă RS 
Rir . Din dezvoltarea în serie Fourier rezultă şi componentele
alternative ale tensiunii redresate. Aceste componente se
elimină cu filtre de netezire. Deoarece prin filtrare nu se pot
elimina complet, se introduce noţiunea de factor de ondulaţie ,
care reprezintă raportul dintre amplitudinea componentei
alternative celei mai mari şi valoarea componentei continue.
Pentru redresorul monoalternanţă avem:
u u /2 
  S 1m  Sm   1,57. (2.6)
U med u Sm /  2
O filtrare este cu atât mai bună cu cât factorul de ondulaţie
are o valoare mai mică. Un redresor ideal are  = 0.

2.2. Redresor cu circuit de sarcină pur inductivă.

29
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
Circuitul redresor este prezentat în figura 2.3, unde
generatorul de tensiune reprezintă înfăşurarea secundară a unui
transformator monofazat.
u2
i
t
uD
u2 uS L i

 2 t
a. b.

Fig.2.3. Redresor monofazat cu sarcină inductivă: a) schema

electrică; b) formele de undă.

În intervalul cât dioda conduce este valabilă relaţia:

di
u2  L ,
dt
sau
di u 2 2U 2 sin t
  , (2.7)
dt L L
de unde prin integrare rezultă:
2U 2
i cos t  K .
L
Punând condiţia ca la t  0, i  0 rezultă:
2U 2 (1  cos t )
i .
L
(2.8)
În expresia curentului apare un termen constant, care este
valoarea medie a curentului şi o componentă
alternativă.Tensiunea pe inductanţa de sarcină este o undă
sinusoidală fără componenta continuă, valoarea medie a
tensiuni fiind zero. Durata de conducţie a diodei este 2 ,
ceea ce înseamnă că dioda nu intră în stare de blocare şi deci nu
este supusă la tensiuni inverse.

2.3. Redresor cu circuit de sarcină R-L.

30
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate

În figura 2.4 este prezentată schema redresorului şi

principelele forme de undă.
u u2
D i i
i  t
2

uD
R uS
uS t
u2
uD
L
t

a. b.
Figura 2.4. Redresor cu sarcina R-L: a) circuitul; b) formele de undă.

Spre deosebire de redresorul prezentat anterior, în cazul de

faţă circuitul de sarcină conţine o inductivitate ce prezintă şi
rezistenţa proprie. Datorită inductanţei de valoare finită durata
de conducţie a diodei se extinde şi peste momentul trecerii prin
zero, spre valori negative, a tensiunii de alimentare. Forma de
variaţie în timp a curentului şi tensiunilor sunt redate în figura
2.4 b. Durata de conducţie a diodei s-a notat cu  şi se numeşte
unghi de conducţie. În cele ce urmează dorim să determinăm
următoarele:
  legea de variaţie a curentului prin diodă;
 durata de conducţie a diodei;
 valoarea medie a tensiunii redresate.
În timpul cât dioda conduce este valabilă relaţia:
di
u 2  L  iR. (2.9)
dt
Curentul se compune din componenta forţată i f şi
componenta liberă il :
i  i f  il . (2.10)
Componenta forţată este de forma:

31
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate

2U 2
i f (t )  sin(t   ),
Z
(2.11)
unde Z  R 2  (L) 2 şi tg  L / R.
Pentru a determina componenta liberă a curentului se
porneşte de la ecuaţia omogenă:
di
L  iR  0, (2.12)
dt
a cărei soluţie este de forma:
il (t )  Ae pt .
(2.13)
Înlocuind în (2.12), se obţine:
( Lp  R ) Ae pt  0. (2.14)
Termenul exponenţial nu devine nul, oricare ar fi valoarea
luişi, deci pentru ca ecuaţia(2.14) să fie satisfăcută este necesar
ca pL  R  0.
Soluţia ecuaţie diferenţiale este:
R
2U 2  t
i  i f  il  sin(t   )  Ae L . (2.15)
Z
Pentru determinarea constantei A se pune condiţia ca la t =
0,u2 = 0 şi i = 0.
Rezultă:
2U 2
A sin  .
Z
(2.16)
Expresia curentului prin dioda redresoare este:
2U 2  
R
 t
i sin(t   )  e L sin  . (2.17)
Z  
Durata de conducţie a diodei se poate calcula din relaţia
(2.17) punând condiţia de anulare a curentului la sfârşitul
intervalului:
R

sin(    )  e L sin   0. (2.18)
Se obţine o ecuaţie transcendentă, care poate fi rezolvată
analitic, obţinându-se durata de conducţie a diodei.

32
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
Pentru a calcula valoarea medie a tensiunii la bornele
circuitului de sarcină se porneşte de la ecuaţia (2.9).
di
2U 2 sin t  L  iR,
dt
sau
2U 2 L di
i sin t  ,
R R dt
şi integrând, rezultă:

1 2U 2 L di
I med 
2 0  (
R
sin t 
R dt
)d (t ).

(2.19)
Prin integrare al doilea termen se anulează, deoarece la
cele două capete ale intervalului de integrare curentul este nul.
Rezultă următoarea valoare medie pentru curent:
2U 2 1  cos 
I med  . (2.20)
2 R
Deoarece valoarea medie a tensiunii pe inductanţă este
nulă, valoarea medie a tensiunii pe rezistenţa de sarcină este:
2U 2
U Smed  RI med  (1  cos  ).
2
(2.21)
Din formele de undă prezentate în figura 2.4 se poate
observa că prelungirea duratei de conducţie a diodei are ca
rezultat apariţia în forma tensiunii redresate a unei zone sub axa
timpului.
Cum valoarea medie a tensiunii redresate este
proporţională cu aria delimitată de graficul tensiunii uS,
înseamnă că prezenţa inductanţei în circuitul de sarcină are ca
efect diminuarea valorii medii a tensiunii redresate.
u2
t
 2 3
iS R
D1 uS
t

u2 D2 uS iS
I0
iD2 I1
Regim iniţial t
33
L Imax
Imin
a. b. Regim stabilizat t
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate

Figura 2.5. Redresor cu diodă de nul: a)schema electrică; b) formele

de undă.
Pentru a înlătura acest dezavantaj, în antiparalel cu
circuitul de sarcină se conectează o diodă numită diodă de nul
(figura 2.5).
În intervalul de conducţie al diodei D1, curentul de sarcină
este dat de relaţia (2.17). La t   , tensiunea sursei devine
negativă şi energia înmagazinată în inductanţă va menţine un
curent de sarcină, care se închide prin dioda de nul D 2. Acest
curent este de forma:
R 
 t
iS  I 0 e L
,
(2.22)
unde I 0 este valoare curentului în momentul trecerii în regim
de blocare a diodei redresoare, iar t   t   . Curentul I 0
este valoarea curentului de sarcină iS (rel.2.17) la t   :
R
2U 2 
I0  (1  e L ) sin  .
Z
(2.23)
La t  2 , deci t    , tensiunea sursei devine iarăşi
pozitivă şi dioda D1 intră din nou în conducţie. În acest moment
prin sarcină circulă un curent
R

I1  I 0 e L
.
(2.24)
După câteva cicluri, funcţionarea se va stabiliza, iar
curentul de sarcină va fi cuprins între două limite, I min , I max .

2.4. Redresor cu circuit de sarcină R-E.

Redresorul cu circuit de sarcină R-E îşi găseşte

aplicabilitatea la construcţia sistemelor de alimentare pentru
încărcarea acumulatoarelor. La nivel de schemă de principiu un

34
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
astfel de redresor se prezintă ca în figura 2.6. Dioda intră în
conducţie numai când tensiunea în anodul său depăşeşte
tensiunea electromotoare E şi se blochează când tensiunea de
alimentare devine mai mică ca tensiunea electromotoare. În
intervalul de timp cât dioda conduce, curentul are expresia:
2U 2 E
i sin t  , (2.25)
RS RS
sau
2U 2
i (sin t  m),
RS
(2.26)
unde m  E / 2U 2 .
u u2 E
t
   2
D
RS uS
Um
u2 uS E t
E
+ i
_ Im
t

Figura 2.6. Redresor cu sarcină R-E, cu formele de undă aferente.

Valoarea medie a curentului de sarcină este:

1   2U 2
2  RS
I med  (sin t  m) d (t ) 

2U 2  1 m
  (cos  m )  . (2.27)
RS  2
Valoarea medie a tensiunii pe sarcină este:
U Smed  RS I med  E.
(2.28)

2.5. Redresor cu circuit de sarcină L-E.

35
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate

Redresorul necomandat cu circuit de sarcină format din

inductanţă şi tensiune electromotoare prezentat în figura 2.7
poate fi folosit la analizarea funcţionării unui sistem de
alimentare pentru circuitul rotoric al unui motor de curent
continuu cu excitaţie în derivaţie.Pentru a simplifica analiza
unui astfel de circuit se consideră că rezistenţa rotorică este
neglijabilă.
Curentul de sarcină este format din două componente, una
datorită tensiunii alternative şi alta, iC, datorită tensiunii
continue E.
u u2 E
t
   2
D uS
Um
L E t
u2 uS
E
+
_ iS iC
i

t
i
Im
t

Figura 2.7. Redresorul cu sarcină L-E şi formele de undă aferente.

Pentru prima componentă este valabilă ecuaţia diferenţială:

Ldi
 2U 2 sin t ,
dt
(2.29)
din care:
t
2U 2 2U 2
iS 
L   sin td (t ) 
L
(cos   cos t ).

(2.30)
Pentru cea de a doua componentă avem:

36
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
LdiC
E , (2.31)
dt
t
E E
iC 
L  d (t )  L (t   ).

(2.32)
Curentul total este:
2U 2
i  iS  iC   cos   cos t  m(t   ). (2.33)
L
Curentul prin circuit atinge valoarea maximă când di/dt=0,
adică uL=Ldi/dt=0, deci când:
u 2  u L  E  E la t     .
Valoarea medie a curentului se determină cu relaţia:
 
1 2U 2
I med    cos  cos t  m(t   ) d (t )
2  L
(2.34)

2.6. Redresoare monofazate bialternanţă cu sarcină

rezistivă.

Redresoarele monofazate bialternanţă se realizează în două

variante constructive:
a) cu priză mediană;
b) în punte.
În continuare se va face o prezentare comparativa a celor
două tipuri de circuite, considerând consumatorul ca fiind
format dintr-o rezistenţă. Un circuit de redresare monofazat
bialternanţă poate fi considerat ca fiind format din două circuite
de redresare monoalternanţă, având circuitul de sarcină comun.
Pentru a obţine o decalare de 180 0 a celor două impulsuri de
curent prin sarcină, tensiunile date de cele duoă surse trebuie să
fie decalate între ele tot cu 1800.
Dacă cele două surse sunt două înfăşurări secundare ale
unui transformator monofazat şi dacă sfârşitul unei înfăşurări
este legat cu începutul celei de a doua, se obţine schema de
redresare cu punct median (figura 2.8,a). Din examinarea
acestei scheme se desprind următoarele observaţii:

37
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
 curenţii în cele două înfăşurări sunt pulsatorii şi decalaţi
între ei cu 1800;
 curenţii în înfăşurările secundare ale transformatorului
au aceeaşi formă cu cei din diode;
 componentele continue ale curenţilor prin cele două
înfăşurări magnetizează miezul în sens opus, astfel încât
magnetizarea rezultantă este dată numai de componenta
alternativă.
Dezavantajul principal al schemei cu punct median constă
în faptul că înfăşurarea secundară a transformatorului este slab
utilizată, ceea ce atrage după sine o putere de calcul mai mare
pentru transformator.
u1

u21 u22
D1 D2
u2
D1 D2
D3 i2 D
RS uS 4
RS
i
iS
u u21 u22 u uS
 2 t  2 t

uS uS
t t
u t
i t

iS t
uD1
i2 t
i iD1 iD2
t uD t
i t uD1,uD4
a. b.
Figura 2.8. Redresor bialternanţă ; a) cu priză mediană; b) în punte.

Dacă în secundarul transformatorului se conectează 4

diode ca în figura 2.8,b, se obţine schema de redresare în punte.

38
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate
Comparând cele două scheme se pot trage următoarele
concluzii:
- în ambele cazuri au loc comutări în timpul unei
perioade. Forma tensiunii şi a curentului redresat este aceeaşi în
ambele cazuri;
- tensiunea redresată obţinută cu ajutorul schemei în
punte, pentru aceeaşi tensiune secundară, este de două ori mai mare;
- tensiunea inversă maximă pe diode, pentru aceeaşi
tensiune redresată, este de două ori mai mare la schema cu
punct median;
- numărul de diode, pentru acelaşi curent redresat, este
dublu la schema de redresare în punte.
În condiţiile în care circuitul de sarcină este pur rezistiv,
fiecare diodă conduce atunci când tensiunea aplicată pe anod
este pozitivă faţă de catod. În acest timp, tensiunea la bornele
rezistenţei este egală cu tensiunea din secundar. Invers, când
tensiunea pe anod este negativă faţă de catod, dioda nu
conduce. Într-un ciclu fiecare diodă are un interval de timp de
conducţie şi un interval de blocare. Cum elementele schemei
sunt considerate ideale, cei doi timpi sunt egali.
În cazul redresorului bialternanţă se poate scrie:
2
U Smed 4u 2 2 m RS
PC .C .   2 , (2.35)
RS  ( Rir  RS ) 2
Puterea consumată de la reţea este:
1 u 2 2m
PC . A.  2 .
4 Rir  RS
(2.36)
Randamentul redresorului este:
PC .C . 4 Rir
 2 2 .
PC . A.  1
Rir
RS
(2.37)
Deci, randamentul teoretic al redresorului bialternanţă este
de două ori mai mare decât al redresorului monoalternanţă.
Rezumat

 Redresoarele monofazate necomandate sunt surse de

alimentare pentru consumatori a căror putere39
maximă nu depăşeşte 2-3 kW. Valoarea medie a
tensiunii redresate depinde de caracterul sarcinii.
Componentele alternative prezente în tensiunea
redresată au frecvenţe egale cu multipli întregi ai
frecvenţei tensiunii de alimentare. Conectarea
redresoarelor monofazate la reţeaua de curent
alternativ se face, de obicei, prin intermediul unui
transformator care are rolul pe de o parte de a
adapta tensiunea reţelei la tensiunea cerută de
consumator, iar pe de altă parte de a asigura
separarea galvanică între consumator şi reţea.
 Capitolul 2
Redresoare monofazate necomandate

ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME
1. Care este valoarea maximă a randamentului unui
redresor monofazat, monoalternanţă, cu sarcină
rezistivă?
2. Cât este valoarea medie a tensiunii redresate la un
redresor monoalternanţă cu circuit de sarcină pur
inductivă?
3. Care este rolul diodei de nul la un redresor cu
circuit de sarcină R-L?
4. Care este aplicaţia cea mai des întâlnită pentru un
redresor cu sarcină R-E?
5. Câte tipuri de redresoare monofazate, bialternanţă
se cunosc?
6. În ce raport se află valoarea medie a tensiunii
redresate dată de redresorul în punte, faţă de cea
dată de redresorul cu priză mediană?

TEMĂ:
- Să se determine tensiunea inversă pe dioda
redresoare dintr-un redresor monofazat monoalternanţă
cu sarcină pur inductivă.
- Să se calculeze Imin şi Imax la redresorul
monfazat, monoalternanţă, cu sarcină R-L, cu diodă de
nul.

40