CONDENSATOARE ELECTRICE

Condensatoarele, dispozitive destinate nmagazinarii de cantitati de

electricitate, sunt formate din doua armaturi conductoare separate printr-un izolant
numit dielectric. Armaturile lor pot fi placi plane, suprafete curbe etc. sau sisteme de
placi conductoare.
Clasificarea condensatoarelor poate fi facuta din mai multe puncte de vedere:
cele mai ntrebuintate clasificari sunt cele relative la forma armaturilor, la variatia
valorilor capacitatilor sau referitoare la dielectricul ntrebuintat.
Dupa forma armaturilor putem avea condensatoare plane, sferice, cilindrice,
etc.
Din punct de vedere al variatiei valorii capacitatilor, avem:
- condensatoare fixe, acelea care odata construite, nu mai dau posibilitatea
practica de a varia capacitatea lor, armaturile condensatorului fiind fixe.
- condensatoare variabile, acelea la care una din armaturi este mobila,
capacitatea putnd fi variata ntre orice valori cuprinse ntre doua limite, minima si
maxima; de obicei la ele se indica valoarea maxima si n unele cazuri valoarea
minima a capacitatii numita si reziduala
- condensatoare ajustabile (trimeri). Sunt c 19219l1110t ondensatoare
semivariabile; li se poate fixa o anumita valoare a capacitatilor, de obicei ntre limite
destul de mici dupa care pot fi considerate fixe.
La condensatoarele fixe, ca dielectric se ntrebuinteaza adesea mica n foi, hrtie
impregnata, radioceramica, pelicula de polistiren sau oxidul de aluminiu.
La condensatoarele variabile se pot ntrebuinta aceiasi dielectrici, nsa de
obicei se prefera aerul.

1.1. SIMBOLIZAREA CONDENSATOARELOR

a.

b.

c.

d.

e.

f.

g.

h.

fig1.
Condensatoarele electrice se reprezinta n diferite moduri corespunzatoare
destinatiei lor. n fig.1 sunt redate simbolurile prin care se reprezinta
condensatoarele n schemele electrice.
Fiecare simbol are semnificatia urmatoare:
a) - condensator fix n general;
b) - condensator cu capacitate variabila;
c) si d) - condensator ajustabil (trimer);
e), f) si g) - condensator electrolitic;
h) - bloc de condensatoare cu capacitate variabila;
i) - condensator de trecere.
Pentru cresterea capacitatii electrice a unui condensator, se introduce ntre
armaturile acestuia un dielectric (material electroizolant).
Daca dielectricul
de r conform relatiei:

are

permitivitatea
C=rC0 ,

relativa r,

capacitatea

va

creste

n care:

C - este capacitatea condensatorului cu dielectric r ;

- permitivitatea relativa a dielectricului
1.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR (CODUL CULORILOR)
Marcarea n codul culorilor este aplicata mai ales condensatoarelor ceramice.
Citirea indicatiilor colorate pentru condensatoarele ceramice tip "disc" sau "placheta"
se face ncepnd de la terminale; pentru condensatoarele ceramice tip "tubular"
citirea se face de la inelul sau banda mai groasa sau mai apropiata de extremitatea
corpului condensatorului.
Codul culorilor pentru marcarea condensatoarelor
Culoare
Cifra
a
semnificati
va

Factor de multiplicare
Conden
-

Tolerante

Coeficie
nt
de
temp.

Tensiunea nominala

satoare
cerami
ce

Condensatoa
re cu hartie

C10p
F

C10p
F

Cond. tant
al

Cond.
stirofle
x
630

negru

20

10

maro

10

10

0,1

-33

1,6

rosu

102

102

0,25

-75

160

portoca
l.

103

103

2,5

-150

40

galben

104

104

100

-220

6,3

63

verde

105

0,5

-330

16

250

albastr
u

-470

25

violet

-750

gri

10-2

-20

-2200

25

alb

10-1

+30

+120

2,5

10-1

10

+100

auriu

argintiu

1.3. LEGAREA CONDENSATOARELOR

Condensatoarele electrice se leaga n diferite moduri dar uzual se ntrebuinteaza
legarea serie si legarea paralel.

C1

C1

C2

C2
a.

b.

Capacitatea echivalenta a doua condensatoare legate n serie este:

Ce=
Iar capacitatea lor echivalenta cnd sunt legate n paralel este:
Ce=C1+C2
Condensatoarele electrice se utilizeaza n circuite de curent continuu dar sunt
mai raspndite n circuite de curent alternativ,. n curent continuu, condensatorul
electric separa circuitul electric dar n curent alternativ se comporta ca o
"rezistenta"ce se opune trecerii curentului. Aceasta rezistenta se numeste reactanta
capacitiva (simbol Xc) si se masoara n ohmi (). Expresia matematica a acestei
marimi este:
Xc=

n care:

Xc - este reactanta capacitiva a condensatorului din circuit;

=2 f - pulsatia sau frecventa unghiulara a curentului alternativ; f - frecventa
curentului alternativ;
C - capacitatea condensatorului electric.
n aplicatiile practice de electronica s-a observat ca nici un condensator nu
este ideal. Acesta este nsotit de pierderi de energie electrica echivalente unor
rezistente electrice parazite, de acumulari de energie magnetica echivalente unor
inductivitati electrice parazite sau acumulari de sarcini electrice suplimentare,
corespunzatoare unor capacitati electrice parazite.
1.4. CARACTERISTICILE CONDENSATOARELOR
Caracteristicile condensatoarelor sunt urmatoarele:

Cn - capacitatea nominala a condensatorului a carui valoare se scrie sau se

marcheaza n codul culorilor pe corpul condensatorului (F);
% - toleranta capacitatii nominale;
Un - tensiunea nominala care se poate aplica n mod continuu la bornele
condensatorului ntr-un anumit domeniu de temperatura (V);
Tn - temperatura nominala - temperatura ambianta maxima la care se poate
aplica tensiunea nominala n mod permanent ( 0C);
Riz - rezistenta de izolatie - raportul dintre tensiunea continua aplicata
condensatorului si curentul ce trece prin el, masurat dupa un anumit timp si la o
anumita temperatura precizata ();
If - curentul de fuga - curentul de inductie care trece prin condensator n regim
permanent, atunci cnd o tensiune continua este aplicata la bornele sale (A); cu ct
curentul de fuga este mai mic, cu att mai mult se pastreaza un condensator cu
sarcina electrica dupa ce a fost ncarcat;
Vcc - rigiditatea dielectrica - valoarea tensiunii continue maxime pe care trebuie
sa o suporte condensatorul timp de un minut fara sa apara strapungeri sau conturari
(V);
tg - tangenta unghiului de pierderi - raportul dintre puterea disipata n
condensator si puterea reactiva furnizata de acesta, cnd i se aplica o tensiune
sinusoidala de frecventa precizata (exemplu: 1kHz) la o temperatura precizata (de
exemplu: 200).
Acest parametru indica pierderile n dielectricul condensatorului. Din cauza
acestor pierderi, curentul din condensator nu mai este defazat cu 90 0 naintea
tensiunii aplicate; unghiul de defazare este mai mic (fig.3) si egal cu .
= 900-

ntre factorul de calitate Qc si tangenta unghiului de pierderi tg ale unui

condensator, exista relatia:

Qc=
Asupra marimii pierderilor, o influenta semnificativa a au temperatura,
umiditatea si frecventa; cu cresterea acestor factori, pierderile n condensatoare

cresc. Condensatoarele actuale - cu exceptia condensatoarelor electrolitice - au

pierderi foarte mici; tg=(10,1)%; Qc=1001000.
O alta caracteristica este constanta de timp a condensatorului;
- constanta de timp este produsul dintre rezistenta de izolatie R iz si
capacitatea nominala Cn a condensatorului (s).
Altfel exprimat, constanta de timp reprezinta timpul - masurat n secunde - n
care se ncarca un condensator de capacitate nominala C n cu 63% din tensiunea
aplicata la borne. Aceasta marime se mai defineste si n alt mod: tensiunea aplicata
la bornele unui condensator devine egala cu tensiunea sursei de alimentare dupa
5 de la aplicare.
Considernd schema echivalenta serie a unui condensator alimentata dintr-o
sursa de tensiune electromotoare E, se determina constanta de timp cu expresia:
=RizCn,

n care:

Riz - este rezistenta de izolatie a condensatorului;

Cn - capacitatea nominala a condensatorului.
Pentru masurarea exacta a valorii capacitatii condensatoarelor, se recomanda
respectarea conditiilor de lucru. Daca aceste conditii nu influenteaza valoarea
capacitatii, se pot adopta si alte conditii n care sa se faca masurarea mai simplu.
Totusi, n orice situatie este important sa se tina seama de urmatoarele:
- prezenta n apropiere a unui aparat, mna operatorului, corpuri metalice
etc. influenteaza capacitatea unui condensator iar daca masurarea se face n
apropierea pamntului, situatia se complica si mai mult; adeseori se foloseste - ca
remediu - ecranarea condensatorului astfel ca ecranul sa mbrace complet
armaturile condensatorului ;
pentru eliminarea influentei firelor de conexiune se utilizeaza masurarea
dubla cu si fara condensator (pentru C10000pF); cnd se folosesc conectoare
speciale nu mai este necesara aceasta precautie.
-

Pierderile condensatoarelor sunt puternic influentate de frecventa; se impune

utilizarea materialelor electroizolante ca dielectric pentru condensatoare n functie
de frecventa.
O categorie foarte utilizata n practica este reprezentata de condensatoarele
electrolitice. Dielectricul acestor condensatoare este depus pe anozi si realizat dintrun strat de oxid de aluminiu - pentru condensatoarele cu aluminiu - sau de pentoxid
de tantal, la cele cu tantal. Celalalt electrod - catodul - consta dintr-un electrolit
pastrat ntr-o hrtie poroasa respectiv dintr-un semiconductor obtinut din bioxid de
magneziu la cele cu tantal. Stratul de oxid al condensatoarelor electrolitice

polarizate are proprietati electroizolante numai cnd tensiunea se aplica cu plusul

pe anod si cu minusul pe catod. Daca se inverseaza polaritatea, se produce
oxidarea catodului printr-un proces electrochimic, condensatorul se ncalzeste si
apoi se distruge. Exista totusi o tensiune de polaritate inversa critica pentru care nu
se oxideaza catodul. Aceasta proprietate permite folosirea condensatoarelor
electrolitice la filtrarea tensiunii redresate; acestea suporta pe lnga componenta
continua - care le polarizeaza normal - si o componenta alternativa.
Pentru utilizarea si n curent alternativ s-au realizat condensatoare electrolitice
nepolarizate; n acest caz, ambele armaturi au aceeasi structura. n aplicatii sau n
proiectari de circuite electrice, intereseaza schema electrica echivalenta a
condensatorului electrolitic. Elementele de circuit din schema au urmatoarele
semnificatii:
Cs - reprezinta capacitatea serie a condensatorului;
Riz - rezistenta de izolatie a condensatorului;
Rs - rezistenta echivalenta serie care include rezistentele terminalelor,
contactelor, armaturilor dielectricului si electroliticului;
L - inductivitatea condensatorului;
D - dioda prin care se reprezinta caracterul unidirectional pentru dielectric;
rezistenta de izolatie a dielectricului devine zero daca se inverseaza polaritatea
tensiunii aplicate.

D
Rs

Cs

RiZ
1.5. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELOR

Utilizarea n tehnica a condensatoarelor este determinata de caracteristicile

constructive si n primul rnd de natura dielectricului. Grupate dupa acest criteriu,
condensatoarele se mpart n mai multe categorii.
Condensatoare cu dielectric din hrtie: se ntrebuinteaza n circuite de curent
continuu, radioreceptoare si televizoare pentru cuplari, decuplari, filtre, circuite de
baleiaj pe orizontala, instalatii de iluminat cu lampi cu descarcari n gaze, circuite de
redresare, pornirea si functionarea motoarelor asincrone monofazate,
antiparazitarea micromotoarelor (bormasini, ventilatoare etc.) antiparazitarea
instalatiilor de alimentare a aparaturii de radiocomunicatii, circuite de defazare
pentru motoare asincrone monofazate, circuite de deflexie din televiziune.
Condensatoare cu dielectric din plastic - se utilizeaza n radioreceptoare,
televizoare si aparatura industriala si de telecomunicatii, antiparazitarea
autovehiculelor, automatizari, telecomunicatii, radioelectronica.
Condensatoare electrolitice cu aluminiu si tantal se folosesc n circuite de
cuplare si decuplare n aparatura speciala, radioreceptoare si televizoare, circuite de
filtrare ale redresoarelor pentru alimentarea aparaturii tranzistorizate, circuite de
filtrare ale redresoarelor de nalta tensiune, pentru implantare.
Condensatoare ceramice se folosesc n echipamente de telecomunicatii
electronice, n domeniul radiofrecventelor (au pierderi mici si stabile cu temperatura)
n circuite n care se cer gabarite reduse ale componentelor.
Condensatoare cu mica - pentru ca au pierderi reduse si capacitate stabila se folosesc n circuite de radiofrecventa, n circuite de blocare, de decuplare, de
filtrare, de cuplaj etc.
Condensatoare
variabile;
sunt
larg
raspndite
n
constructia
radioreceptoarelor, radioemitatoarelor, aparatelor de masura si control. Dielectricul
la aceste condensatoare poate fi aerul, mica, pertinaxul, stiroflexul etc.
Condensatoare ajustabile (trimeri); sunt utilizate mai ales n domeniul
radiotehnicii. Asupra lor se actioneaza foarte rar, cu ajutorul unei surubelnite sau
chei speciale. Se folosesc mai ales pentru compensarea capacitatilor parazite sau
n circuitele oscilante din etajele de radiofrecventa ale emitatoarelor de mica putere.

CAPITOLUL II
UNITI DE MSUR
Valoarea capacitatii electrice se exprima cu ajutorul urmatoarelor unitati de
masura:
- farad (simbol F) este capacitatea unui condensator electric care sub o
tensiune de un volt ntre armaturile lui se ncarca cu o sarcina electrica de un
coulomb.

1farad=

sau

1F=

n sistemul International SI este unitate derivata.

Submultiplii farad-ului sunt:
-

milifarad (simbol mF); este egal cu 10-3F,

1mF=10-3F;

microfarad (simbol F); este egal cu 10-6F,

1F=10-6F;

nanofarad (simbol nF); este egal cu 10-9,

1nF=10-9F;

picofarad (simbol pF); este egal cu 10-12F.

2.1.MIJLOACE DE MSURAT ALE CAPACITILOR ELECTRICE

Capacitatea condensatoarelor electrice se masoara - ca si inductivitatile

electrice - cu diverse mijloace si aparate de masurat.
2.1.1. CONDENSATOARE ETALON
Se ntrebuinteaza la verificarea instrumentelor de masurat, la compararea lor
cu condensatoare a caror capacitate trebuie determinata.
Capacitatea condensatoarelor etalon trebuie sa prezinte o buna stabilitate la
variatii de temperatura si de frecventa. Pentru eliminarea acestor influente nedorite
se adopta diferite solutii constructive (dielectrici de calitate, ecranarea
condensatoarelor etalon etc.).
Din punct de vedere al dielectricului ntrebuintat, condensatoarele etalon sunt
cu dielectric gazos si dielectric solid. Stabilitatea acestora n timp este determinata
de deformarile armaturilor, pieselor de sustinere etc. sau de schimbarea compozitiei
si proprietatilor gazului dielectric precum si de alterarea suprafetelor armaturilor
metalice.
La condensatoarele nenchise etans, cu dielectric aer, o influenta nefavorabila
asupra modificarii capacitatii o are aerul. Pentru alti dielectrici gazosi,
condensatoarele etalon se ermetizeaza si se pastreaza n ncaperi fara variatii de
temperatura. Cele mai bune condensatoare etalon cu dielectric gazos sunt realizate
din aliaje care nu se dilata - invar - nchise etans si umplute cu azot uscat. Precizia
condensatoarelor etalon cu dielectric este ridicata, variind cu frecventa, temperatura
si n timp prin procesul de mbatrnire.

Condensatoarele etalon cu dielectric solid sunt caracterizate printr-o stabilitate

ridicata, variatia redusa n functie de temperatura si a unghiului de pierderi n functie
de frecventa. Daca sunt neetanse, se observa o influenta mare a umiditatii asupra
capacitatii condensatorului care se constata dupa doua zile sau saptamni. Ca
materiale dielectrice se ntrebuinteaza mica, polistiren plasticizat (stiroflex), cuart
topit. De exemplu, condensatoarele cu dielectric constituit din cuart topit prezinta
valori de la 10pF la 100pF si o stabilitate anuala de 10 6.10-7. Din acest motiv se
ntrebuinteaza ca etaloane de mare precizie n laboratoare de metrologie.
O atentie deosebita trebuie acordata constructiei condensatoarelor etalon
pentru frecvente nalte. Aceste condensatoare etalon trebuie sa nu prezinte
inductante parazite iar conectarea lor n circuit trebuie facuta cu multa grija pentru
nlaturarea capacitatilor parazite. Se foloseste n acest scop un conector coaxial de
precizie cu capacitate parazita foarte mica.
2.1.2. CUTII DE CAPACITI
Sunt realizate din serii de capacitati cu valoare mica dispuse decadal.
Combinatia de valori se realizeaza prin intermediul unor comutatoare cu zece pozitii.
Dielectricul condensatoarelor din cutie este constituit din mica iar armaturile
din argint depus pe placutele de mica.
Laboratorul de metrologie utilizeaza o cutie decadica de capacitati produsa de
firma GenRad din S.U.A. Domeniul de masura este cuprins de la 1,11111F.
Prezinta o stabilitate anuala de(0,01%+0,1pF). Se ntrebuinteaza ntr-un domeniu
de frecvente de la 0 la 1MHz. Are sase decade cu urmatorii pasi: 1, 10, 100, 1000pF
si 0,01; 0,1F.
2.1.3. FARADMETRUL
Este aparat electric de tip logometric asemanator megaohmmetrului. Aparatul
indicator de tip logometric este alcatuit din doua bobine cu miezurile mobile fixate pe
acelasi ax cu acul indicator; n serie cu o bobina se monteaza un condensator
etalon iar pe aparat se afla bornele pentru conectarea n serie cu cealalta bobina a
condensatorului de capacitate necunoscuta.
Unghiul de deviatie al echipajului mobil este functie de raportul curentilor din
bobine I1 si I2.
Dar:
I1=UCx

si

I2=UC0

n care:

U - este tensiunea alternativa a sursei de alimentare;

- pulsatia tensiunii alternative;

C0 - capacitatea condensatorului etalon;

Cx - capacitatea condensatorului necunoscut.

Rezulta:

sau

=f(Cx)
Aparatul are scara gradata n microfarazi (F).
2.1.4. CAPACIMETRU
Este alimentat dintr-o sursa G1 de joasa frecventa (50.120Hz) care genereaza
o tensiune n dinti de fierastrau. Aceasta tensiune se aplica condensatorului de
masurat Cx la bornele inversoare ale unui amplificator operational cu montaj
derivativ. Tensiunea u0 de la iesirea aparatului - de forma dreptunghiulara - are
amplitudinea proportionala cu C x si cu suma pantelor de crestere m 1 si descrestere
m2 a tensiunii n dinti de ferastrau:
u0=(m1+m2)RCx=KCx
Tensiunea u0 se pastreaza pe condensatoarele C1 si C2 fiind transmisa prin
ntrerupatoarele 1 si 2 constituite din tranzistoare cu efect de cmp, comandate
sincron de semnalul furnizat de sursa de alimentare. Cu ajutorul acestui instrument
se pot masura capacitati de la 0,01pF la 200F cu o precizie de 0,1 la 1%.

2.1.5. PUNI ELECTRICE

Cu ajutorul acestora se masoara capacitatile electrice; sunt punti alimentate n
curent alternativ.
Indicatorul de nul este de asemenea pentru curent alternativ.
Puntea
Sauty este
ntrebuintata
pentru
condensatoarelor cu pierderi mici n dielectric.

masurarea

capacitatilor

Condensatorul de masurat se echivaleaza cu o capacitate C x - fara pierderi n serie cu o rezistenta R x echivalenta pierderilor iar condensatorul etalon C 0 - fara
pierderi - se nseriaza cu o rezistenta de precizie variabila, R 0.
Pentru echilibrarea puntii se variaza rezistenta R 0 si capacitatea C0 dupa ce sa fixat n prealabil un anumit raport
La echilibrare, se obtin valorile capacitatii Cx si a rezistentei Rx:

Cx=

si

Rx=

Tot pentru masurarea capacitatilor electrice ale condensatoarelor se folosesc

si puntile prezentate n continuare.
Puntea Wien se recomanda a se utiliza atunci cnd se masoara capacitati ale
condensatoarelor ce pierderi mijlocii n dielectric.
Puntea Schering se foloseste la masurarea capacitatii si unghiului de pierderi
al condensatoarelor de nalta tensiune, a cablurilor, izolatoarelor, a nfasurarilor de
nalta tensiune ale transformatoarelor, n acest scop, puntea se alimenteaza la o
sursa de nalta tensiune.
Puntea lucreaza cu frecvente industriale, audio sau radio.
Puntea Nernst se foloseste la masurarea capacitatii condensatoarelor cu
pierderi mari n dielectric care se poate echivala printr-o capacitate C x (fara pierderi)
n paralel cu o rezistenta Rxechivalenta pierderilor.
Puntea pentru masurarea capacitatii condensatoarelor electrolitice. Puntea se
alimenteaza de la o sursa de curent alternativ G, la frecventa de 50Hz nsotita de o
componenta continua, furnizata de sursa E (sursa de polarizare).
Rolul condensatorului C este de a permite trecerea curentului alternativ,
evitndu-se astfel trecerea acestuia prin sursa de polarizare.

CAPITOLUL III
CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR
3.1. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR PLAN
Cel mai simplu tip de condensator plan este acela format din doua placi plane,
conductoare si paralele, separate ntre ele printr-un dielectric omogen.
Capacitatea unui astfel de condensator se calculeaza cu relatia:
C=

(reg. rat.)

n care:

S reprezinta suprafata unei placi;

d distanta dintre ele;
Daca S se masoara n m 2, iar d n m, capacitatea C rezulta n farazi. n
practica se prefera calculul cu formula ce rezulta din relatia:

-2
10

C=8,84r

(pF)

n aceasta relatie, S se va lua n cm 2, iar d n cm. Daca condensatorul plan

este format din n placi paralele (pentru obtinerea de capacitati mai mari), membrul
drept al relatiilor de mai sus se va multiplica cu n-1. Relatiile de mai sus neglijeaza
scaparile de linii de cmp electric de la marginile armaturilor de aceea ele dau
capacitati ceva mai mici dect cele reale.
3.2. CAPACITATEA ELECTRIC A UNUI CONDENSATOR SFERIC
Un astfel de condensator este format din doua sfere conductoare, izolate ntre
ele, sferele reprezentnd armaturile condensatorului. Se poate demonstra ca pentru
calculul acestui condensator se poate ntrebuinta relatia:

C=0,5556

(pF)

d1 si d2 n cm.

3.3. CAPACITATEA UNUI CONDENSATOR CILINDRIC CONCENTRIC

Un condensator cilindric concentric este alcatuit din doi cilindri conductori
coaxiali, ce formeaza armaturile, separati ntre ei printr-un dielectric .
Presupunnd un astfel de condensator ca fiind foarte lung, capacitatea sa pe
metrul de lungime se calculeaza cu relatia de mai jos, n ipoteza ca diametrul sau
este neglijabil fata de lungimea sa:

C=

(F/m)

(reg. rat.)

Transformnd aceasta relatie, se ajunge la formulele practice:

C=

(F/km)

C=

(pF/m)

n ultima relatie nefacndu-se apel la logaritmul natural al raportului dintre

diametrul exterior D si cel interior d ai condensatorului, ci la logaritmul zecimal.
Formulele de mai sus sunt utile la calculul capacitatii cablurilor coaxiale
folosite n nalta frecventa.

MSURI DE PROTECIE A MUNCII

Principalele masuri de protectie a muncii sunt:

- asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si
care se realizeaza prin:
- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente
electrice, la o naltime inaccesibila pentru om;
- izolarea electrica a conductoarelor;
- folosirea carcaselor de protectie legate la pamnt;
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 si 36 V) pentru sculele electrice
portative. La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
- verificarea atenta a uneltei, a izolatiei si a fixarii sculei nainte de nceperea
lucrului;
- evitarea rasucirii sau a ncolacirii cablului de alimentare n timpul mutarii
uneltei dintr-un loc de munca n altul, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
- menajarea cablului de legatura n timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca
n altul, pentru a nu fi solicitat prin ntindere sau rasucire;
- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si n locurile
de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat
prin ngropare, acoperire cu scnduri sau suspendare;
- interzicerea repararii sau remedierii defectelor n timpul functionarii motorului
sau lasarea fara supravegherea a uneltei conectate la reteaua electrica.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare.
Mijloacele principale de protectie constau n: clesti izolati si scule cu mnere
izolate.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi,
cizme, halat, salopeta), covorase de cauciuc, platforme electroizolante.
Deconectarea automata n cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau
a unor scurgeri de curent periculoase.
Separarea de protectie care se realizeaza cu ajutorul unui transformator de
separatie.
Izolarea suplimentara de protectie care consta n executarea unei izolari
suplimentare fata de izolarea obisnuita de lucru, dar care nu trebuie sa reduca
calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.

Protectia prin legarea la pamnt este folosita pentru asigurarea personalului

contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte
din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui
defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamnt sunt urmatoarele: carcasele
si postamentele utilajelor, masinilor si ale aparatelor electrice, carcasele tablourilor
de distributie si ale tablourilor de comanda, scheletelor metalice care sustin
instalatiile electrice etc.
Protectia prin legarea la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale
de protectie care nsoteste n permanenta reteaua de alimentare cu energie
electrica a utilajelor.
Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si
consta si n efectuarea unor legaturi, prin conductoare, n toate partile metalice ale
diverselor instalatii si ale constructiilor, care n mod accidental ar putea intra sub
tensiune si ar fi atinse de catre o persoana care trece prin acel loc.