Sursa Stabilizata in Comutatie cu Alimentare de la Retea Proiectarea schemei electrice

Proiectarea schemei electrice

1. Specificatiile de proiectare Se cere proiectarea unei surse stabilizate in comutatie cu alimentare de la retea, cu urmatorii parametri: topologie de tip flyback cu control in curent; tensiune de alimentare 200V - 240V, 50Hz; tensiunile de iesire Uo=5V ; curentul maxim de iesire Io=5A;

2. Proiectarea circuitului pentru redresarea si filtrarea tensiunii de la retea Sursa in comutatie necesita o tensiune continua pe care o converteste in impulsuri de inalta frecventa. In mod uzual nu se utilizeaza un transformator de separare a retelei, aceasta fiind redresta si filtrata in mod direct. Schema utilizata este urmatoarea:

Schema circuitului de conversie curent alternativ - curent continuu Aceasta schema cuprinde: siguranta fuzibila F1 care asigura protectia la supracurenti in partea primara a sursei; rezistorul R1 care limiteaza curentul initial de incarcare al condensatorului de filtraj; puntea redresoare care redreseaza tensiunea alternativa de la retea; condensatorul de filtraj C1.

Puterea consumata in secundar este: Po=UoI0=5V 5A=25W Puterea consumata in primar considerand un randament al sursei de 80%: Pi=25/0.8=31W Tensiunea minima de alimentare a primarului transformatorului este: Emin=200V =248V

Curentul mediu in primar la tensiune de alimentare minima:

Pentru redresare se utilizeaza o punte de diode de tip 1N4007 cu parametrii: If = 1A , VBV = 1kV si IFSM = 50A. Dioda are parametri acoperitori atat din punct de vedere al curentului mediu maxim cat si din punct de vedere al tensiunii inverse repetitive maxime. Calcululrezistentei de limitare a curentului initial de incarcare al condensatorului de filtraj:

Aleg practic 10. Curentul efectiv consumat de la retea este: Iin(RMS)=Pi/Uimin(RMS)=31/200=0,155Aef Calculul puterii pe rezistenta R1: PR1 = Iin(RMS)2R = 0,155210 = 0.25W Se alege rezistorul R1 de 3W, pentru a fi acoperitor atat din punct de vedere al puterii disipate cat si din punct de vedere al tensiunii maxime de lucru. Calcul condensatorului de filtrare se face impunand o variatie maxima a tensiunii redresate si filtrate E. Se impune E=10%E=31V. Stiind ca valoarea capacitatii necesare este raportul sarcina pe rariatie de tensiune, C1 = IiTd/Uo Cu Td s-a notat semiperioada retelei .

Aleg C1 = 68F la 400V.

3. Calculul parametrilor tranzistorului de comutatie

Frecventa de comutatie a sursei stabilizate va fi de 75KHz. Ea a fost aleasa astfel din considerente legate de performantele dispozitivelor de putere si a componentelor magnetice ce urmeaza a fi folosite. Factorul de umplere maxim considerat va fi de 0,45. Curentul maxim prin tranzistorul MOS de putere M1:

Tensiunea drena-sursa maxima se calculeaza luand in considerare reflexia in primar a tensiunii secundare, la raportul de transformare n al transformatorului (vezi proiectarea componentelor magnetice). UDsmax > Emax+nUo UDS > 240 +517= 424V

Cu valorile IDmax = 0,55A, tranzistorul de tip MOS

Idav=0,125A

si

UDsmax =

424V

aleg

BUK435-600B cu parametrii de catalog urmatori: VDS=600V ID = 3,1A Ptot = 125W RDS(on)=5 tr=40ns tf = 60ns 4. Retea RC de protectie a tranzistorului de putere Solicitarea cea mai puternica la care este supus un tranzistor in procesul de comutatie are loc atunci cand tranzistorul este adus in starea de blocare. In figura de mai jos se prezinta un circuit de protectie a tranzistorului care actioneaza atunci cand tranzistorul trece din starea de conductie in starea de blocare.

In absenta circuitului de protectie, cand M1 se blocheaza, reactanta de dispersie a transformatorului determina o supracrestere suficient de mare pentru a distruge transistorul prin depasirea tensiunii drenasursa. Cu circuitul de protectie, tensiunea autoindusa in reactanta de dispersie determina polarizarea directa a diodei D9, prin care condensatorul C10 se incarca, limitand astfel supractesterea la valori normale. Energia inmagazinata in inductanta de dispersie care se descarca pe condensatorul C10 este:

15uJ Unde reactanta de dispersie este cea determinata experimental, prim masurarea inductatei primare a transformatorului cu secundarul in scurtcircuit. Pe de alta parte energie este data si de variatia de tensiune pe C10.

Din egalarea celor doua relatii, impunand o limita a supracresterii tensiunii pe C10 de 50V, rezulta: C10=12nF Practic se alege C10=10nF/1KV. Supractesterea de 50V obtinuta se adauga la tensiunea dren-sursa maxima obtinuta anterior (424+50=474). Se constata ca nu depaseste valoarea limita. Rezistorul plasat in paralel cu C10 trebuie sa asigure o descarcare a condensatorului la pe durata conductiei tranzistorului MOS. Daca consideram ca procesul de descarcare a capacitatii este (35) putem exprima valoarea rezistentei R11 astfel: R11=ton/3C

Unde cu ton s-a notat durata conductiei tranzistorului MOS de putere. Considerand un factor de umplere minim de 0,2 (vezi calculele ulterioare) rezulta: ton=min/f==2,66uS Iar valoarea rezistentei R11: R11=23k Se alege R11=22k. Puterea disipata de R11 este:

Pdr11=5,8W Se alege D9: UF4007 dioda ultrarapida cu parametrii: Io = 1A VBR = 1000V Rezistorul R11 se va obtine prin cuplarea in paralel a trei rezistoare de 68k/2W, pentru a obtine capabilitatea de putere necesara. Deoarece regimul de conductie de curent este intrerupt, puterea disipata la comutatie este readusa. Se poate aproxima ca tranzistorul MOS disipa doar in conductie:

S-a considerat factorul de umplere maxim: 0,45. 5. Senzorul de curent Se calculeaza stiind curentul maxim prin MOS si tensiunea de intrare in limitare a integratului UC3842 de 1V. Se va lua in calcul un

curent maxim de varf prin MOS Ipmax=1,1A mai mare decat cel corespunzator puterii de sarcina maxime. Rezulta: R2=1/1,1=0,9 Pentru a obtine practic valoarea de 0,9 se grupeaza in paralel doua rezistoare, R9=1 si R4=10. 6. Rezistentele de start Pentru alimentarea initiala a CI este necesar un curent de minim 2,5mA, curent care se obtine cu grupul serieparalel R20, R25, R26, R27, R28, R29, R30, R32/0,5W. In acest mod se obtine un rezistor echivalent de 100k/3W. Curentul de start furnizat CI va fi: Istart=(Emin-Vcc)/Rechiv=(280-15)/100k=2,6mA Iar puterea disipata totala de rezistente: Pd=RechivIstart2=0,7W 7. Calculul inductantelor din primar/secundar Se va face pe baza formelor de unda prezentate mai jos: Tensiunea pe inductivitatea transformatorului se poate scrie ca:

Inductanta primara se determina in cazul in care tensiunea de alimentare ste minima iar factorul de umplere este maxim:

Rezulta: Lp=280 0,45/(75 0,55)=3mH Curentul de varf in secundarul transformatorului se calculeaza stiind ca valoarea medie a lui este chiar curentul de iesire Io:

Atunci cand factorul de umplere este maxim se obtine o valoare maxima a curentului secundar, inductanta secundara proiectandu-se pentru a obtine limita conductiei intrerupte atunci cand factorul de umplere este maxim:

Unde n este raportul de transformare primar-secundar: n=np/ns Iar VD=0,5V este caderea de tensune in conductie pe dioda redresoare Schottky. Rezulta: Ls=9,2uH Reactanta de alimentare a CI se proiecteaza tilizand relatia:

8. Proiectarea componentelor magnetice

Transformatorul de impulsuri asigura separarea galvanica dintre partea de retea si consumatorii de joasa tensiune. La sursa flyback, miezul magnetic trebuie sa inmagazineze energia L I2/2. Rezulta ca transformatorul nu este utilizat la capacitatea sa maxima, deoarece curentul prin primar si deci fluxul nu vor fi niciodata mai mici ca zero. Aceasta solutie creeaza posibilitatea ca pentru curenti care depasesc anumite limite sa se ajunga foarte usor la saturatie. Pentru a impiedica saturarea miezului exista doua posibilitati. O prima posibilitate este utilizarea unor miezuri cat mai mari. A doua posibilitate este crearea unui intrefier pentru a aplatiza curba B=f(H) si pentru a mai reduce densitatea de flux pentru aceeasi polarizare cu curent continuu. Majoritatea miezurilor magnetice au date in catalog curba de magnetizare de forma celei din figura:

Ea pune in evidenta faptul ca intr-o regiune pina la o anumita valoare a inductiei B maxintre B si H exista o dependenta liniara, ceea ce corespunde unei permeabilitati magnetice constante. De asemenea, daca se utilizeaza miezul la curenti mici, pe prima portiune a curbei de magnetizare (0 L), pierderile in miez sunt neglijabile. Daca punctul de functionare depaseste cotul caracteristicii, se ajunge in zona de neliniaritate, situatie in care in multe aplicatii comportarea circuitului magnetic este nesatisfacatoare.

In calculul transformatorului se pot folosi urmatoarele relatii, deduse prin aproximarea relatiilor referitoare la circuitele magnetice:

, unde V - volumul miezului magnetic B = 0,3T Hsat=npIp/lm Np: numarul de spire din primar lm: lungimea circuitului magnetic

li = intrefierul circuitului magnetic 0 = 410-7

np = numar de spire in primar S = sectiunea miezului magnetic ns = numarul de spire din secundar calculul volumului

Aleg un miez E22/6/16 cu urmatoarele caracteristici si care e prezentat in figura de mai jos: S = 80,4mm2 lm = 26,1mm (lungimea liniei magnetice)

- lungime intrefier

naux asigura alimentarea circuitului de comanda.

Calculul diametrului conductorului de bobinaj: consideram densitatea de curent J=4A/mm2

- sectiunea conductorului de bobinaj - pentru dp avem Ii = 0,11A

pentru ds avem

Avand in vedere efectul pelicular (curentul prin conductoarele de bobinaj se distrunuie la suprafata acestuia), se va utiliza pentru primar conductor 3*0,2mm iar pentru secundar 4*0,55mm. 9. Proiectarea circuitului pentru redresarea secundara a tensiunii de iesire

Dioda de redresare lucreaza in perioada de toff, cind tranzistorul din primar este blocat. Valoarea medie a curentului de sarcina este:

, IDMAX = curentul maxim prin tranzistorul de comutatie la sfirsitul perioadei t on curentul maxim prin dioda este: Inductivitatile parazite ale transformatorului de inalta frecventa impreuna cu capacitatea jonctiunii diodei Schottky pot forma un circuit oscilant acordat care la blocarea diodei creeaza oscilatii care pot depasi tensiunea inversa maxima a diodei. Prin introducerea unei retele care sa contina o rezistenta si un condensator, oscilatiile pot fi inlaturate.

Cj = capacitatea jonctiunii; LT = inductanta parazita a transformatorului n = raportul de transformare al transformatorului Puterea disipata pe rezistenta de protectie se calculeaza cu relatia:

Se utilizeaza o dioda de tipul MBR1545 cu parametrii: VBV = 45V IFV = 15A IFRM = 80A VF = 0,5V Puterea disipata de dioda este:

10. Filtrarea tensiunii secundare Alegerea capacitatii de filtraj depinde de tipul sursei, de frecventa de lucru si de valoarea maxima a curentului de sarcina. In cele mai multe aplicatii se folosesc condensatoare electrolitice cu rezistenta proprie cit mai mica. Rezistenta proprie a condensatorului de filtraj are efect asupra pulsatiilor tensiunii si de asemenea asupra timpului de viata al condensatorului. Cum rezistenta are un caracter disipativ, pierderile de putere genereaza caldura, care scurteaza durata de viata a condensatorului. US = Q/C Sarcina maxima acumulata e determinata de IDMAX: QMAX = Ipkstoff C15/ 2 = IDMAXtoff/2US. US - variatia maxima a tensiunii la bornele consumatorului - se impune 0,02V Calcule:

Pentru reducerea influentei rezistentei serie a condensatorului se pot folosi 2 condensatori conectati in paralel. Aleg C15||C17 = 2200F la 16V

11. Proiectarea circuitului de comanda Acest circuit are urmatoarele roluri: asigura comanda elementului de comutatie in vederea mentinerii tensiunii de iesire la o valoare prescrisa; asigura controlul curentului prin elementul de comutatie; asigura pornirea lenta(softstart).

Controlul tensiunii se realizeaza utilizind tehnica PWM. In cazul topologiei flyback ton/T 0,5 , si ca urmare se alege ton/T = 0,45 O varianta moderna, cu caracteristici superioare sistemului de control PWM clasic o constituie procedeul de control al tensiunii prin curent. Principiul de functionare a controlului valorii medii a tensiunii unui stabilizator in comutatie este prezentat in urmatoarea figura: Tensiunea de iesire a sursei impreuna cu tensiunea U 1 care este proportionala cu curentul care parcurge etajul de putere, sunt folosite ca marimi de intrare in blocul ce formeaza impulsurile de comanda cu parametrii in functie de cele doua marimi de intrare. Daca presupunem elementele de circuit ideale, cele doua marimi reprezinta informatii despre starea sursei. Blocul pentru formarea impulsurilor de comanda poate avea structura din figura: Tensiunea de pe circuitul de sarcina, US, este comparata cu o tensiune de prescriere UP. Amplificatorul de eroare, AE, produce la iesire o tensine care se compara cu tensiunea U1, proportionla cu curentul de sarcina. Cind tensiunea devine egala cu U e, se da comanda pentru bistabilul B de trecere in zero. Acesta, la rindul sau, prin blocul de

comanda blocheaza tranzistorul si il tine in aceasta stare pina cind este initiat un nou ciclu de catre generatorul de tact. Aceste fenomene au loc la o frecventa de tact constanta. Alegem circuitul specializat UC3842 care prezinta urmatoarea structura interna:

Vom calcula urmatoarele elemente: frecventa de lucru a sursei;

Frecventa de lucru a sursei se stabileste cu ajutorul condensatorului si rezistentei de temporizare Ct si Rt.

Alegem f = 75kHz, C8=22nF si rezulta R9 =750. -

limitarea de curent; Reteaua de integrare RC are rolul de a suprima virfurile de tensiune care apar pe rezistenta Rs datorita conductiei tranzistorului Q1. Aleg R6 = 1k si C6 = 1nF. comanda tranzistorului de putere.

Datorita capacitatii parazite grila-sursa a tranzistorului MOS, e necesara o rezistenta de limitare a curentului prin circuitul de comanda. Cunoastem Imax com = 1A, VCC = 15V R1= 15/1 = 15. Vom alege practic 22. circuitul de start;

Circuitul SG1844 prezinta un sistem de startare care are la baza un comparator cu fereastra care prezinta urmatorii parametri: Ustart = 16V Umentinere = 10V Iinit > 2mA Circuitul se alimenteaza initial din tensiunea de 310V printr-o rezistenta de startare RSTca in figura urmatoare:

Circuitul prezinta o dioda Zenner de limitare a tensiunii maxime intre pinii V CC si GND cu Vz = 35V pentru IZmax = 25mA.

Aleg practic RST = 100k stabilizarea tensiunii de iesire;

Bucla de control a tensiunii de iesire a fost implementata cu ajutorul unui circuit integrat secializat regulator de tensiune tip TL431. Circuitul integrat are in componenta sa: o o o generator de tensiune de referinta de 2,5V amplificator de eroare etaj de iesire

Rezistentele R15, R16, R17 sunt folosite pentru divizarea tensiunii de iesire cu , in asa fel incat sa se obtina la iesire Uo=5V=2Vref. Pentru compensarea raspunsului circuitului in bucla inchisa (stabilitatea sistemului) se introduce un pol cu ajutorul grupului C2, R18.