Universitatea Politehnica din Bucuresti - Facultatea de

Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

Electronica si Informatica Industriala

(Referate)

Matea Nicu Cristian

433B - ETTI

1
 L2 - Studiul regimului de comutatie al Tranzistoarelor bipolare de putere

1. Obiectul lucrarii:

Sunt studiate fenomenele care apar la comutatia directa si inversa a tranzistoarelor de putere. Sunt
vizualizate formele de unda si masurate marimile caracteristice in conditiile unui circuit similar cu circuitul de
test indicat in catalog si in conditii reale de exploatare. Analiza SPICE a circuitului de test permmite
compararea rezultatelor practice cu cele obtinute prin simulare.

2. Aspecte teoretice:

În electronica de putere tranzistoarele se folosesc ca elemente de comutaţie bilaterală sau ca

amplificatoare de putere în circuitele cu sarcină rezonantă. Tehnologia de fabricaţie permite realizarea
tranzistoarelor care lucrează ca elemente de comutaţie astfel încât tensiunea de saturaţie să fie minimă,
iar tensiunea de susţinere în blocare maximă. Tranzistoarele utilizate ca amplificatoare de putere sunt
realizate astfel încât să se maximizeze coeficienţii de transfer, puterea şi frecvenţa de lucru.

Caracteristici statice:

Pe caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar de putere din fig. 1 se pun in evidenta valorile
limita ale marimilor electrice.

ICM - curentului de colector maxim

PdM - puterea maximă disipată

VCEM - limita superioară a tensiunii

colector-emitor

Fig. 1 Caracteristici statice.

2
 Fig. 3 Diagrame funcţionale la comutarea tranzistorului bipolar.

ton - intervalul de timp între creşterea curentului de bază (0,1iB1) şi atingerea

de către iC a valorii 0,9iCM;
toff - intervalul de timp între căderea curentului de bază (0,9iB1) şi atingerea
valorii 0,1iCM de către iC;
tp - durata impulsului aplicat în bază;
td - întârzierea la creştere;
ts - timp de stocare;
ton - se numeşte timp de comutaţie directă, iar toff timp de comutaţie inversă.

3. Schema montajului studiat:

3
 In figura de mai sus se remarca modulul de comanda care este un circuit basculant astabil relizat
cu tranzistoarele T2 si T3. Etajul de iesire este realizat in contratimp cu T3 si T4, astfel incat prin
saturarea tranzistoarelor, acestea sa reprezinte o impedanta de iesire foarte mica in ambele stari.
Circuitul basculant astabil este astfel dimensionat incat sa oscileze pentru tensiuni de alimentare
cuprinse intre V₊= 4 - 10 V si V₋= 0 - 8 V furnizand semnale de comanda pentru tranzistoarele de putere
studiate.
Tranzistorul de putere studiat este T1 2N 5492 cu parametrii ICM = 6A, fT=0.8 Mhz, Pd=50 W /
Ѳc = 25 ⁰ C. Pentru T1 care e echivalent cu 2N3055, se cunosc td=0.2us, ts=2.6us, tf=6us, la IB=+/- 4A.
Rezistentele din circuit trebuie sa aiba inductanta parazita cat mai mica, astfel incat constanta
de timp proprie sa fie mica in raport cu timpii de comutatie.
Intrerupatoarele sunt marcate in dreptul pozitiei care introduce in circuit componenta
respectiva.

4. Analiza SPICE:

6.2 Se studiaza cazul sarcinii pur rezistive, fara circuit snubber, circuit de control al comutarii in
conductie, dioda antisaturatie si dioda de nul.

LIB c:\spice\diode.lib
.LIB c:\spice\bipolar.lib
Q 5 4 0 Q2N5492
*Circuitul din baza
Vin 1 0 PULSE(-5 5 0 0 0 25uS 50uS)
Rb 1 2 100
D1 2 3 D1N4148
D2 3 4 D1N4148
D3 4 2 D1N4148
*Circuitul din colector
Vcc 6 0 30V
Rs 5 6 40
.TRAN 10nS 100uS
.probe ; *ipsp*
.OPTIONS itl5 = 0 reltol = 0.0001 ; *ipsp*
.END

4
 In urma vizualizarii se vor obtine urmatoarii timpi:
td= 0.1ms
tr= 1.73ms
ts= 0.64ms
tf= 0.66ms
6.3 Se introduce in circuit dioda de antisaturatie Das pentru reducerea timpilor de stocare.

.LIB c:\spice\diode.lib
.LIB c:\spice\bipolar.lib
Q 5 4 0 Q2N5492
*Circuitul din baza
Vin 1 0 PULSE(-5 5 0 0 0 25uS 50uS)
Rb 1 2 100
D1 2 3 D1N4148
D2 3 4 D1N4148

5
D3 4 2 D1N4148
Das 2 5 D1N4148
*Circuitul din colector
Vcc 6 0 30V
Rs 5 6 40
.TRAN 10nS 100uS
.probe ; *ipsp*
.OPTIONS itl5 = 0 reltol = 0.0001 ; *ipsp*
.END

In urma vizualizarii se vor obtine urmatoarii timpi:

td= 0.1ms
tr= 1.66ms
ts= 0.55ms
tf= 0.08ms

6.4 Se introduce in circuitul de la punctul 6.2 condensatorul Cb pentru controlul comutarii in

conductie.

.LIB c:\spice\diode.lib
.LIB c:\spice\bipolar.lib
Q 6 5 0 Q2N5492
*Circuitul din baza
Vin 1 0 PULSE(-5 5 0 0 0 25uS 50uS)
Rb1 1 2 50
Rb2 2 3 50

6
Cb 2 3 100n
D1 3 4 D1N4148
D2 4 5 D1N4148
D3 5 3 D1N4148
*Circuitul din colector
Vcc 7 0 30V
Rs 7 6 40
.TRAN 10nS 100uS
.probe ; *ipsp*
.OPTIONS itl5 = 0 reltol = 0.0001 ; *ipsp*
.END.

6.5 Se analizeaza comutatia tranzistorului bipolar pe sarcina inductiv-rezistiva, fara dioda de nul si
circuite snubber. Circuitul din baza nu contine nici dioda antisaturatie, nici condensatorul pentru controlul
comutarii in conductie.

.LIB c:\spice\diode.lib
.LIB c:\spice\bipolar.lib
Q 5 4 0 Q2N5492
*Circuitul din baza
Vin 1 0 PULSE(-5 5 0 0 0 25uS 50uS)
Rb 1 2 100
D1 2 3 D1N4148
D2 3 4 D1N4148
D3 4 2 D1N4148
*Circuitul din colector
Vcc 7 0 30V
Rs 7 6 40
Ls 6 5 25mH IC=.75

7
.TRAN 10nS 200uS
.probe ; *ipsp*
.OPTIONS itl5 = 0 reltol = 0.0001 ; *ipsp*
.END

8
9
10
 L4 - Redresor stabilizat in punte semicomandata cu tiristoare

1. Obiectul lucrarii

Se studiaz caracteristicile redresorului în punte semicomandata cu reglaj prin faza si posibilitatea

de realizare a unui stabilizator de tensiune continua prin includerea acestui redresor într-o bucla de
reglaj automat.
Se compara performantele masurate cu cele estimate pe un model simplificat.
Se face analiza SPICE a redresorului în punte semicomandata.

2. Functionarea montajului studiat

Principiul de functionare al unui redresor stabilizat în punte semicomandata este ilustrat în

figura 1. Asa cum se poate observa, prin modificarea unghiului de comanda  se modifica valoarea
medie a tensiunii la iesirea redresorului. Daca redresorul este prevazut cu o bucla de reactie se obtine
un redresor stabilizat.

Fig. 1: Schema-bloc a redresorului stabilizat în punte semicomandata

Schema montajului studiat este prezentata în figura 3.

Circuitul de putere este constituit din transformatorul de alimentare TR2, din puntea bifazata
semicomandata, realizata cu diodele D1 si D2, respectiv tiristoarele TR1 si TR2, precum si din celula de
filtrare compusa din inductanta L1 si condensatorul C1 . Inductanta L1 are si rolul de a asigura regimul
de conductie neîntrerupta a curentului debitat de redresor, în care, dupa fiecare anulare a tensiunii de
alimentare, tiristorul respectiv mai ramane în conductie împreuna cu dioda aflata în serie cu acesta,
realizand functia de dioda de nul.

11
 Circuitul de comanda permite reglarea unghiului de amorsare a tiristoarelor, folosind un
oscilator de relaxare realizat cu tranzistorul unijonctiune T5 , alimentat cu tensiune trapezoidala formata
de puntea redresoare PD1 prin grupulR1, DZ1. Întarzierea primului impuls furnizat de oscilator în decursul
fiecarei semialternante este determinata de valoarea curentului de încarcare a condensatorului C2,
furnizat de tranzistorul T4, valoare ce depinde de tensiunea de polarizare UP a bazei tranzistorului.

 Functionarea în bucla deschisa:

În acest caz polarizarea bazei tranzistorului T4 se realizeaza autonom, prin aplicarea tensiunii UP
existenta la cursorul potentiometrului P1 (pozitia 1 a comutatorului K). Curentul de încarcare a
condensatorului C2 si, implicit, unghiul de comanda , se pot modifica din potentiometrul P1.

 Functionarea în bucla închisa:

În acest caz polarizarea bazei tranzistorului T4 se realizeaza prin bucla de reactie a tensiunii
(pozitia 2 a comutatorului K). UP este functie de curentul de colector al tranzistorului T2. Amplificatorul
diferential, realizat cu tranzistoarele T1 si T2, este alimentat de la sursa de curent I0 realizata cu T3.
Curentul IC2 furnizat de amplificatorul diferential este functie de semnalul de eroare, constituit din
diferenta dintre o fractiune x a tensiunii de iesire UD si tensiunea de referinta UZ3.

Cu bucla de reactie închisa, unghiul  se stabileste automat la o astfel de valoare încat tensiunea
xUD sa fie egala cu UZ3. Orice fluctuatie a tensiunii UD determina variatiile corespunzatoare ale lui IC2 si
respectiv , astfel încat sa se reduca abaterea initiala.

Circuitul de protectie la supracurent este realizat cu tranzistorul unijonctiune T6 . Tensiunea de

polarizare a emitorului este stabilita cu potentiometrul P3 la o valoare care, adunata cu cea furnizata de
traductorul de curent RS3, sa determine bascularea lui T6, la o valoare considerata periculoasa a
curentului debitat de redresor. În acest caz tensiunea emitorului scade la o valoare redusa (tensiunea de
"vale" din caracteristica statica a tranzistorului TUJ), ceea ce determina, prin deschiderea diodei D 6 ,
fortarea tensiunii emitorului lui T4 la o valoare redusa si constanta. Se inhiba astfel generarea
impulsurilor de comanda pentru tiristoarele din punte. Dupa înlaturarea cauzei care a provocat
supracurentul, eliminarea starii de inhibare se face prin apasarea butonului B.

12
Fig. 3: Redresorul in punte semicomandata

13
 3. Analiza SPICE:

Circuitul corespunzator este:

.LIB C:\PSPICE\L4\L4.LIB
.PARAM RLOAD=100
RAUX 12 6 140k
* Puntea semicomandata. Secundarul transformatorului de retea TR2 a fost simulat
* printr-o sursa de tensiune sinusoidala cu amplitudinea de 49.5V (35Vef) si perioada T=20ms.
V1 29 30 SIN(0 49.5 50)
XTH1 29 15 1 T3R1
XTH2 30 14 2 T3R1
D1 4 29 F407
D2 4 30 F407
RS1 1 3 0.39
RS2 2 3 0.39
RS3 3 6 1.3
*
* Circuitul de filtrare
L1 4 0 0.9H IC=-50m
C1 6 0 1000uF IC=9v
R17 6 4 1.2K
*
* Amplificatorul diferential
Q1 23 22 20 BC171
Q2 24 16 20 BC171
Q3 20 17 19 BC171
R16 8 16 5K
DZ3 0 16 PL5Z1
R13 16 17 2.5K
R14 17 18 2.5K
D7 18 0 D1N4148
R10 8 12 18K
R11 12 24 29K
R12 19 0 2K
R15 8 23 10K

14
R23 22 21 120
C3 21 0 500uF IC=5.02v
R6 6 26 4.3K
RP21 26 22 2.2K
RP22 22 25 2.2K
R7 25 0 5.6K
R5 6 0 470
*
* Circuitul de formare a impulsurilor trapezoidale. Secundarul transformatorului TR1
* este simulat printr-o sursa de tensiune sinusoidala cu amplitudinea de 43.84V (31Vef)
V2 32 33 SIN(0 43.84 50)
D11 32 11 REDR
D12 33 11 REDR
D13 6 32 REDR
D14 6 33 REDR
R4 11 10 680
DZ1 6 10 PL12Z
*
* Circuitul de comanda
XTUJ5 31 79 2N1671
Q4 7 41 13 BC177
R2 10 31 550
R3 9 6 110
D5 11 8 SE05
R22 8 13 4.7K
C2 7 6 1.5uF
R4 12 41 18K
D3 9 15 D1N4148
D4 9 14 D1N4148
R8 8 8a 4.7K
RP1 8a 8b 10K
R9 8b 6 18K
*
* Circuitul de protectie
D6 7 40 SE05
C4 8 6 100uF

15
R18 8 28 1.2K
DZ2 6 28 PL13Z
XTUJ6 27 40 6 2N1671
R19 28 27 550
R20 28 40 1.2K
R21 40 3 1.5K
RS3 3 6 1.3
*
* Rezistenta de sarcina
RLOAD 6 0 {RLOAD}
* .PROBE
.OPTIONS ITL4 = 50 ITL5 = 0
.TRAN 100.000u 1 0.94 500.000u UIC
.FOUR 50 V(3,4) V(6) I(RLOAD)
.END
Rezultat simulare :

16
Fig. 4: Modelul SPICE al redresorului in punte semicomandata

17
 4. Valori obtinute in urma analizei Fourier :

Armonica Frecventa Componenta Componenta normataa

1 50 1.1 * 10⁻2 1
2 100 1.81 * 10 1.65 * 1000
3 150 1.17 * 10⁻2 1.07
4 200 9.28 8.43 * 100
5 250 1.29 * 10⁻2 1.17
6 300 3.33 3.02 * 100
7 350 1.17 * 10⁻2 1.06
8 400 3.03 2.75 * 100
9 450 1.08 * 10⁻2 9.82 *100

5. Intrebari
5.1. Care este rolul rezistentelor R22 si R17?

Rezistenta R17 face parte din circuitul de filtrare, fiind inseriata cu bobina L1 si in paralel cu
condensatorul C1 formand un FTJ . Rezistenta R22 face parte din circuitul de comanda, fiind inseriata cu
rezistenta vazuta in emitorul lui T4. Rezistenta R22 limiteaza curentul de colector al tranzistorului T4.

5.2. Care este rolul diodelor D3 si D4?

Diodele D3 si D4 fac parte din circuitul de comanda si impiedica formarea unor impulsuri negative.

5.4. Ce deosebiri functionale apar in partea de putere daca in schema din figura 3 se inlocuieste puntea
redresoare semicomandata cu o punte complet comandata.

Daca se inlocuieste puntea redresoare semicomandata cu o punte complet comandata, puterea

consumata creste deoarece un tiristor consuma mai multa putere decat o dioda.
Puntea redresoare semicomandata este realizata atat cu diode, cat si cu tiristoare.
Puntea redresoare complet comandata este realizata exclusiv din tiristoare. Restul schemei este
aceeasi in ambele cazuri.

5.6. In circuitul de comanda este folosit un generator de tensiune trapezoidala. Ar putea fi inlocuit acest
generator cu o sursa de tensiune continua, de valoare egala cu palierul tensiunii trapezoidale?

Nu putem inlocui generatorul de tensiune trapezoidala cu o sursa de tensiune continua deoarece

aceasta ar introduce o componeta continua si nu am mai avea ca referinta momentul cand U trece prin
0 pentru unghiul .

18
5.8. Care credeti ca sunt cauzele neconcordantelor intre rezultatele experimentale si cele obtinute prin
simulare?

Principalele neconcordante sunt abaterea parametrilor si neliniaritatile caracteristicilor

componentelor reale, simularea SPICE facandu-se intr-un mediu ideal.

5.9. De ce in fisierul de circuit se gasesc specificatii ale conditiilor initiale?

Pentru a simula situatia reala, in care unele componente ar putea fi deja incarcate cu energie.

5.10. Care credeti ca sunt principalele particularitati si dificultati ale simularii Spice in electronica de
putere.

Principalele avantaje sunt: simularea circuitului fara a fi nevoie sa il construim si masurarea parametrilor
acestuia in orice punct. Dificultati apar la rularea simularii pe un calculator mai lent, timpul de asteptare fiind
destul de mare

19
L12 - Convertoare c.a. - c.a. monofazate. Procese de comutatie
1. Obiectul lucrarii

Sunt studiate regimurile de comutatie intr-un circuit cu contactor static de curent alternativ cu
sarcina R si R-L in conditii de comenzii de tip asincron mentinute (in cadrul unui numar de alternate ale
tensiunii de alimentare) si comenzii de control de faza.Este prezentat un analizor pentru studiul pe
model al proceselor de comutatie.

2.1. Comanda menţinută asincronă

În fig.2.a este reprezentat un circuit cu sarcină R-L alimentat de la o sursă de c.a. prin
intermediul unui contact sau contactor static cu dispozitive ideale de comutaţie şi care primeşte
comandă menţinută pe durata unui număr de alternanţe, conform fig.2.b. Comanda este menţinută
(contact închis) pe durata k1   şi este întrerupt` (contact deschis) pe durata k 2   , unde
k1 , k 2 sunt numere naturale nenule.

În particular, aceasta este şi situaţia existentă la manevrarea aparatelor de conectare din

reţelele electrice.

Ecuaţia diferenţială ataşată circuitului din fig.2.a este de

forma:
di
L  Ri  U 2sint ,
dt
(1)

având soluţia completă (pe durata comenzii):

i
U 2 sin(t   )  sin(   )e (t  )ctg 
R 2
 L
2 2  

(2)

unde  este unghiul de comandă, iar  - unghiul de fază

(defazajul curent-tensiune introdus de sarcină). Notând
cu   L / R constanta de timp a circuitului R-L, 
are expresia:

Fig. 2 Modelarea proceselor L (3)

  arctg  arctg
de comutaţie R

20
 2.1.1. Cazul sarcinii R

Dacă sarcina este pur rezistivă ( = 0), curentul i în circuit se stabileşte instantaneu la momentul
t= la valoarea de regim permanent (fig.2.c). Curentul este prezent pe durata comenzii (4-, În
exemplul din figura 2.c) şi este absent (pe durata 2+) până la o nouă comandă. Curentul i este în fază
cu tensiunea de alimentare u.

2.1.2. Cazul sarcinii R-L

La acest mod de comandă, întâlnim următoarele situaţii:

1 - dacă acţionarea contactorului se face la =, atunci în circuit se instalează direct regimul
permanent, deoarece termenul ce caracterizează regimul tranzitoriu în relaţia (2) este identic nul (fig.
2.d);
2 - dacă acţionarea contactorului se face la <, termenul de regim tranzitoriu este pozitiv; el
se adună cu termenul de regim permanent şi de aceea primele amplitudini pozitive sunt mai mari decât
cele negative (fig.2.d);
3 - dacă acţionarea contactorului se face la >, termenul de regim tranzitoriu este negativ;
el se scade din termenul de regim permanent şi primele amplitudini pozitive sunt mai mici decât cele
negative (fig.2.d).
Pentru  = 0, curentul în circuit are valoarea :

2U
i 0  sin( t   )  sine t /  (4)
R 2   2L2
Din relaţia (4) rezultă că valoarea maximă a primei amplitudini pentru sarcini puternic inductive (
/2 ) este:
2 2U . (5)
i M 0 
R2   2L2
Tot pentru sarcini puternic inductive ( /2), dar pentru = valoarea maximă a primei
alternanţe este tot dublul celei de regim permanent, dar este negativă.
În regim tranzitoriu, valoarea efectivă a curentului în decursul primei alternanţe în condiţiile cele
mai defavorabile ( /2 , =0 sau = ) este:
2
It ef 
R  L
2
2U
2 2
1
2 z
0
(1  cos t ) 2 d ( t )  3I (6)

unde I este valoarea efectivă a curentului în regim permanent.

Datorită creşterii valorii efective a curentului în decursul primelor alternanţe, se produce un
regim de suprasolicitare a dispozitivelor din circuit, existând posibilitatea acţionării aparatelor de
protecţie.

21
 În cazul în care contactorul static este echipat cu un triac sau cu un tiristor cu 4 diode în punte,
raportul valorilor efective ale curentului prin dispozitiv în decursul primei alternanţe a regimului
tranzitoriu şi în regim permanent este 3 în situaţia cea mai defavorabilă, conform relaţiei (6).
Pentru evitarea producerii regimului tranzitoriu cu supracreşteri de curent, comanda
contactorului trebuie realizată în acest mod la =.

2.2. Comanda cu control de fază

Se menţine schema principială din fig.2.a. Principiul comenzii cu control de fază este prezentat în
fig.3.a, particularizat pentru sarcina rezistivă.

2.2.1. Cazul sarcinii R

Acest mod de comandă este prezentat în fig.3.a. Contactorul este acţionat simetric cu comenzi
pe intervale - în cadrul fiecărei alternanţe a tensiunii de alimentare. Curentul i este în fază cu
tensiunea u.

2.2.2. Cazul sarcinii R-L

La acest mod de comandă întâlnim următoarele situaţii:

1 - dacă acţionarea contactorului se face la =, termenul de regim tranzitoriu dispare şi în
relaţia (2), punând condiţia de anulare a curentului prin sarcină, se obţine unghiul de stingere =+.
Circuitul se comportă ca un circuit R-L obişnuit în regim permanent sinusoidal (fig.3.b).
În situaţii extreme, pentru sarcină pur rezistivă (=0) se obţine =, iar pentru sarcina pur
inductivă (=/2) se obţine =2-.
2 - dacă acţionarea contactorului se face la > (echivalent cu <+), soluţia (2) este
valabilă numai până în momentul anulării naturale a curentului prin circuit (cazul unui contactor static cu
dispozitive de comutaţie ideale, cu conducţie de curent unidirecţională). Curentul prin sarcină este
întrerupt; circulaţia de curent reapare la comanda semialternanţei următoare (fig.3.b).
Unghiul de stingere  la care se produce anularea naturală a curentului se poate determina din
relaţia (2):
sin(   )  sin(    )e (    )ctg (7)
3 - dacă acţionarea contactorului se face la < (echivalent cu >+), forma curentului în
sarcină depinde de durata impulsurilor de comandă:
a) Impulsurile de comandă ale contactorului sunt "scurte". În această situaţie, dacă durata  a
impulsurilor este mai mică decât *-(+)]/ ]i unghiul de conducţie =->, forma de undă a
curentului este formată doar din semialternanţe (fie doar din semialternanţe pozitive, ca în fig.3.c, unde

22
s-a folosit pentru exemplificare contactorul din fig.1.a, fie doar negative, după cum soseşte primul
impuls de comandă în momentul pornirii montajului). În fig.3.c conduce doar tiristorul Th1; tiristorul Th2
nu conduce niciodată.

Fig. 3 Procese de comutaţie pentru comanda cu control de fază.

b) Impulsurile de comandă sunt "lungi". Dacă comanda este menţinută pe o durată suficientă ca
să mai existe şi în momentul t =, deci >[-(+)]/, atunci după terminarea procesului tranzitoriu
circuitul intră în regim permanent sinusoidal, deoarece curentul are cale de închidere după fiecare
trecere prin zero (vezi fig.3.d, corespunzătoare aceluiaşi contactor static din fig.1.a). Formele de undă în
regim permanent vor fi identice cu cele din cazul =, după cum se poate observa pe aceeaşi figură. Nu
se mai poate controla puterea în sarcina prin intermediul contactorului.

Obs. 1) Un impuls de comandă se consideră "lung" atunci când prin durata sa  asigură aprinderea
tiristoarelor atât în regim permanent cât şi în regim tranzitoriu:
- în regim permanent, conform fig.3.d,  >= -;
- în regim tranzitoriu, conform fig.3.d,  >= -.
2) Regimul tranzitoriu se poate vizualiza cu un osciloscop cu memorie.

23
 La acest tip de comand`, pentru evitarea regimului tranzitoriu cu supracreştere de curent în
circuitele cu sarcină R-L, contactorul static trebuie acţionat la , cu impulsuri de comandă de durata
cel mult -.

3. Analiza Spice:

Fig. 4.a Schema bloc a analizorului pentru studiul Fig. 5 Schema electrică din fig.4.b prelucrată în
proceselor de comutaţie în circuitele de c.a. vederea simulării SPICE.

A. Pentru circuitul CFR (comanda cu control de faza si sarcina rezistiva):

*csca sarcina rezistiva; com. de faza: alfa=30

.lib \pspice\lib\thyristr.lib
.lib \pspice\lib\diode.lib
R 6 7 100
V1 6 0 sin(0 60v 50hz 0 0)
D1 5 7 D1N4150
D2 7 4 D1N4150
D3 5 0 D1N4150
D4 0 4 D1N4150
X1 4 2 5 2N1596
rcom 1 2 25
Vcom 1 5 pulse(0 5 1.66m 8n 10n 8.339m 10m)
.tran 10u 40m
.options itl5=0
.four 50 V(6) I(R)
.probe
.end

24
Spectrul I(R):

25
 B. Pentru circuitul CFRL (comanda cu control de faza si sarcina rezistiv-inductiva):

*csca sarcina r+l;com. cntrol de faza:alfa=30

.lib c:\pspice\lib\thyristr.lib
.lib c:\pspice\lib\diode.lib
rl 7 8 30
R 6 3 100
L 8 3 1.1h
V1 6 0 sin(0 60v 50hz 0 0)
D1 5 7 D1N4150
D2 7 4 D1N4150
D3 5 0 D1N4150
D4 0 4 D1N4150
X1 4 2 5 2N1596
rcom 1 2 25
Vcom 1 5 pulse(0 5 1.66m 8n 10n 8m 10m)
.tran 10u 40m
.options itl5=0
.four 50 V(6) I(R)
.probe
.end

26
 Spectrul I(R):

C. Pentru circuite CMR ():

*csca; sarcina rezistiva; com. mentinuta:alfa=30

.lib c:\pspice\lib\thyristr.lib
.lib c:\pspice\lib\diode.lib
R 6 7 100
V1 6 0 sin(0 60v 50hz 0 0)
D1 5 7 D1N4150
D2 7 4 D1N4150
D3 5 0 D1N4150
D4 0 4 D1N4150
X1 4 2 5 2N1596
rcom 1 2 25
Vcom 1 5 pulse(0 5 1.66m 8n 10n 38.34m 60m)
.tran 10u 40m
.options itl5=0
.four 50 V(6) I(R)
.probe
.end

27
Spectrul I(R):

28
D. Pentru circuitul CMRL ():

*csca sarcina r+l;com. mentinuta:alfa=30

.lib c:\pspice\lib\thyristr.lib
.lib c:\pspice\lib\diode.lib
rl 7 8 30
R 6 3 100
L 8 3 1.1h
V1 6 0 sin(0 60v 50hz 0 0)
D1 5 7 D1N4150
D2 7 4 D1N4150
D3 5 0 D1N4150
D4 0 4 D1N4150
X1 4 2 5 2N1596
rcom 1 2 25
Vcom 1 5 pulse(0 5 1.66m 8n 10n 38.339m 60m)
.tran 10u 40m
.options itl5=0
.four 50 V(6) I(R)
.probe
.end

29
 Spectrul I(R):

4.Intrebari
1. In ce situatie din cele prezentate tiristorul din CS este cel mai solicitat?

In situatia in care unghiul de comanda este zero , α=0, va trece curent prin tiristor pe jumatate din
perioada semnalului. Cu cat unghiul de comanda creste durata de conductie a tiristorului scade, si astfel
puterea disipata pe el va fi mai mica. Deci tiristorul din CS va fi cel mai solicitat in situatia in care α=0 (in
cazul de fata α=30 de grade).

2. Cum puteti aprecia eventuala avarie produsa de puntea D1-D4 pe baza formei de unda U 79
?

Puntea de diode D1-D4 conduce pe fiecare semiperioada (pe fiecare alternanta) o durata egala cu
t=(T/2)- α.. Daca durata de conductie este diferita de (T/2)- α, pe fiecare dintre alternante, atunci una dintre
diode nu functioneaza correct.

3. Calculati durata limita a impulsului τ dupa care se face impartirea impulsurilor in “lungi” si “scurte”. S-a
respectat acest lucru in programele de simulare?

Relatia dupa care se stabileste daca impulsul de comanda este scurt sau lung este :
τ <*β-(π+α)+/ω pentru impuls scurt, si
τ >*β-(π+α)+/ω pentru impuls lung.
In programul de simulare se respecta acest lucru deoarece valorile pentru τ sunt:
τ = 0.7 ms, pentru impuls scurt
τ= 8 ms , pentru impuls lung

4. De ce s-a ales perioada T com

mai lunga la comanda mentinuta fata de comanda cu control de faza?

30
 Perioada de comanda este ma lunga ma comanada mentinuta fata de comanda cu control pe faza,
deoarece la comanda mentinuta apare regimul tranzitoriu la comutatie. Pentru a vizualiza forma de
unda pentru regimul permanent se alege T com
mai mare pentru a putea trece de regimul tranzitoriu .

31