Ababi Vlad

Grupa 3123A

Lucrarea 11

STUDIUL MONOSTABILULUI/ASTABILULUI
INTEGRAT MOS 4047

Scopul lucrării

Lucrarea de laborator are ca scop studierea circuitului integrat MMC 4047

realizat în tehnologie CMOS (Complementary-symmetry Metal Oxide
Semiconductor). Acest circuit având posibilitatea funcționării în regim monostabil și
astabil, poate fi astabil comandat pe ambele fronturi, pozitiv și negativ, sau monostabil
triggerabil. Toate aceste stări urmează a fi studiate în această lucrare.

Noțiuni teoretice
Perfecţionarea tehnologiilor a permis realizarea unor circuite integrate cu
funcţiuni specifice. O astfel de categorie o constituie circuitele basculante monostabile
sau astabile. Ele sunt mai uşor de utilizat în structura "single chip" decât în varianta cu
componente discrete sau cu porţi logice şi în plus au o serie de facilităţi legate de
posibilităţile de comandă şi interfaţare cu circuitele logice din aceeaşi familie.
Circuitul integrat MMC 4047 poate funcţiona ca:
- monostabil neretriggerabil comandat pe frontul pozitiv sau pe frontul negativ;
- monostabil triggerabil comandat pe frontul pozitiv;
- astabil cu funcţionare continuă;
- astabil cu comanda START-STOP (generare trenuri impulsuri).

1
 Figură 1. Schema bloc a circuitului şi semnificaţia terminalelor.

Blocul principal al circuitului este astabil. Semnalul generat de astabil este

divizat cu 2 de un bistabil, a cărui ieşiri în antifază sunt disponibile în exterior (Q şi Q
negat). Forma de undă obţinută are factorul de umplere 1/2.
Circuitul este prevăzut cu o logică suplimentară care permite şi funcţionarea în
modul monostabil. Temporizarea este dată de componentele externe R şi C, conectate
ca în figura 1.

Figură 2. Schema logică a circuitului.

2
 Circuitul funcţionează în modul astabil dacă intrarea ASTABLE este "1" logic
sau ASTABLE este în "0" logic. În caz contrar, ASTABLE în "0" şi ASTABLE în "1",
astabilul este inhibat şi nu oscilează. Cele două semnale permit comanda START-
STOP pe nivel "0" sau "1" după necesităţi.
În modul de lucru monostabil, circuitul poate fi triggerat ( declanşat) pe frontul
pozitiv al impulsului aplicat pe intrarea + TRIGGER, dacă se menţine -TRIGGER în
"0" logic. De ademenea, el poate fi triggerat pe frontul negativ al impulsului aplicat pe
intrarea -TRIGGER , dacă +TRIGGER este menţinut pe "1" logic. Monostabilul este
comandat pe front şi impulsurile de intrare pot avea orice durată relativ la impulsurile
de ieşire.
Circuitul poate funcţiona ca circuit retriggerabil, dar comandat numai de frontul
pozitiv al unui semnal aplicat simultan pe intrările RETRIGGER şi +TRIGGER. În
acest fel ieşirea va rămâne în "1" atât timp cât perioada impulsurilor de intrare este mai
mică decât perioada determinată de componentele R, C. (vezi diagrama formelor de
undă).
Un nivel "1" aplicat pe intrarea EXTERNAL RESET aduce ieşirile Q şi
OSCILLATOR OUT în "0" şi Q în "1". Pentru a nu permite apariţia unui impuls parazit
la ieşire, la cuplarea sursei de alimentare se va menţine un nivel logic "1" pe intrarea
EXTERNAL RESET

Figură 3. Tabel de conexiuni pentru circuitul MMC 4047.

Operarea în modul astabil

Studiul funcţionării în acest mod porneşte de la observaţia că structura de bază
este construită dintr-un astabil cu cinci inversoare, la care inversorul al 3-lea este de
fapt o poartă inversoare comandată (NAND), astfel se obține circuitul din figura 4.

3
 Figură 4. Circuit astabil cu cinci inversoare. Schema logică și
formele de undă.

Se ştie că tensiunea pe condensator variază după o lege de forma:

(1)
pentru momentul iniţial (t = 0) şi momentul final (t = ∞) expresia de mai sus se
prescurtează astfel:
(2)
Determinând A şi B în funcţie de u(0) şi u(∞) şi înlocuind în expresia tensiunii
pe condensator, se obţine:
(3)

Pentru intervalul de timp T1, valorile iniţiale şi finale ale tensiunii pe

condensator sunt:
(4)
Înlocuind în (11.1.3) şi rezolvând în raport cu T1, se obţine:

(5)

Pentru intervalul de timp T2, valorile iniţiale şi finale ale tensiunii pe

condensator sunt:

(6)

În acelaşi mod ca mai sus, se determină pentru T2 valoarea:

(7)

iar (8)

Ut este tensiunea de tranziţie a cărei valoare variază de la un circuit la altul

între 33% şi 67% din valoarea tensiunii de alimentarea. Mai jos sunt date valorile TA
pentru valoarea minimă, tipică şi maximă a tensiunii de tranziţie:

4
 (9)

Figură 5. Forme de undă în modul astabil și monostabil.

Variaţia maximă a perioadei faţă de valoarea tipică este de +5%. Perioada

semnalului generat variază de asemenea cu tensiunea de alimentare şi cu temperatura.

Operarea în modul monostabil neretriggerabil

Funcţionarea temporizării se face ca şi în cazul astabilului, cu deosebirea că, în
momentul iniţial, înaintea declanşării, condensatorul este încărcat la tensiunea de
alimentare, astfel încât, pentru durata T1, u(0) = 2Ec în loc de Ec+Ut (consideraţii
valabile numai pentru prima perioada, perioada care constituie şi durata de temporizare
a monostabilului). Având în vedere cele arătate, se obţine:
(10)

(11)
Temporizarea monostabilului este:
(12)

Având în vedere dispersia parametrului Ut, se obţine prin calcul o abatere de

+9,3%. Temporizarea depinde de asemenea de tensiunea de alimentare şi temperatură.

Operarea în modul monostabil retriggerabil

Circuitul 4047 poate fi utilizat ca monostabil retriggerabil pentru a extinde durata
impulsului de ieşire sau pentru a compara frecvenţa semnalului de intrare cu frecvenţa
oscilatorului intern.
În modul retriggerabil impulsul de comandă se aplică pe intrările +TRIGGER şi
RETRIGGER iar ieşirea se face pe /Q şi Q.

5
 Când se aplică un singur impuls de comandă, circuitul funcţionează ca
monostabil. La aplicarea mai multor impulsuri cu durata corespunzătoare se obţine
prelungirea duratei impulsului de ieşire.

Figură 6. Forme de undă în modul de lucru monostabil retriggerabil.

Durata impulsului de ieşire poate fi mărită dacă se utilizează un numărător extern

care numără impulsurile de ieşirea astabilului şi comandă oprirea lui după un număr
determinat de perioade. Redeclanşarea sa se face prin resetarea numărătorului (figura
7).

Figură 7. Schema de monostabil folosind numărător extern.

Aplicație practică
Pentru realizarea lucrării de laborator trebuie să facem conexiunile pentru fiecare
circuit în parte, să conectăm terminalele circuitului MMC 4047 la terminalele indicate
în tabelul din figura 3. Stfel vom putea obține toate circuitele caracterizate prin funcția
lor specifică, evidențiată și în tabel.
Astfel cunoscând ce conexiuni trebuie de realizat și între ce terminale, utilizând
schema logică din figura 2, realizăm treptat fiecare circuit și observăm ce forme de
undă obținem la ieșire, și ce parametri temporali se obțin.
În toate cazurile realizate avem următorii parametri de circuit:
R = 47 kΩ, C = 330 pF, E = 5 V (în caz că este necasară alimentarea intrării).

6
 Primul circuit de realizat este ASTABIL cu oscilații libere:

Figură 8. Formele de undă obținute pentru circuitul ASTABIL cu oscilații libere.

Semnalele captate de osciloscopul digital fiind: canalul 1 (CH1) de la terminalul

13 și canalul 2 (CH2) de la terminalul 10. Astfel la oscilații libere se observă o creștere
a frecvenței semnalului de la terminalul 13. Perioada semnalului TA = T1 + T2 = 14,8
µs.
Următorul circuit care trebuie de realizat este ASTABIL comandat pe 1 logic:

Figură 9. Formele de undă obținute pentru circuitul ASTABIL comandat pe 1 logic.

7
 În acest caz se observă apariția unei multitudini de impulsuri dreptunghiulare de
perioadă mult mai scurtă și doar în momentul când se întâlnește pragul pozitiv al
semnalului codificat ca 1 logic.
Următorul circuit de realizat este ASTABIL comandat pe 0 logic:

Figură 10. Formele de undă obținute pentru circuitul ASTABIL comandat pe 0 logic.

În cazul dat se observă apariția unei multitudini de impulsuri dreptunghiulare de

perioadă scurtă, asemănător cazului precedent, și doar în momentul când se întâlnește
pragul negativ al semnalului codificat ca 0 logic.

Urmează să verificăm ce semnale de undă se obțin în cazul când utilizăm un

cicuit MONOSTABIL triggerat pe front pozitiv:

Figură 11. Formele de undă obținute pentru circuitul MONOSTABIL triggerat pe front pozitiv.
8
 Pe afișorul osciloscopului, pe canalul 1, am obținut impulsuri scurte în
momentul când se întâlnelște frontul crescător al semnalului. Pentru obținerea unor
impulsuri la ieșire, când întâlnim frontul descrescător, trebuie să realizăm circuitul
MONOSTABIL triggerabil pe front negativ. Astfel se va obține:

Figură 12. Formele de undă obținute pentru circuitul MONOSTABIL triggerat pe front negativ.

Figură 13. Formele de undă obținute pentru circuitul MONOSTABIL retriggerabil.

9
 Acest circuit monostabil retriggerabil poate fi utilizat ca un generator de
impulsuri în momente dorite de noi doar prin comandarea lui.

Concluzie

În acest laborator am studiat comportamentul unor circuite complexe realizate

cu circuite simple bistabile. Am observat că aceste circuite pot genera impulsuri în
diverse moduri și cazuri.
Aceste circuite ar putea fi folosite la generarea unor impulsuri care se
diferențiază de cele de la intrare prin frecvență fiind utile pentru controlul funcționării
unui motor electric.

Exerciții

1. Avantajele utilizării unui circuit MMC 4047:

- oferă o stabilitate ridicată a frecvenței, ceea ce înseamnă că frecvența de ieșire
nu se modifică semnificativ în timp sau în condiții de temperatură variabilă;
- are o configurație simplă și necesită doar câteva componente externe pentru
a funcționa corect;
- este capabil să divizeze frecvența semnalului de intrare în diverse rapoarte de
divizare, cum ar fi divizarea la jumătate, la un sfert sau la alte rapoarte
specifice.
2. Dacă capacitatea care determină perioada ar fi prea mică în comparație cu
capacitățile parazite, ar putea apărea erori de temporizare și frecvență în
semnalul generat.
3. - Dioda IN914 permite trecerea curentului doar într-o singură direcție, deoare
este prezentă o buclă de la ieșirea Q:
- Rezistența de 100 KOhmi legată la masă nu permite trecerea unui curent mare
în circuitul integrat;
- Combinația RC, realizată în buclă, definește perioada impulsului de
comandă.
4. După precizările făcute frecvența lui poate fi de la 200 MHz la 500 MHz.
5. Circuitul MMC 4047 poate fi utilizat la generatoare de semnal pentru a genera
semnale periodice de frecvență controlată. Aceste semnale fiind utilizate în teste
și măsurători.
Deasemeni acest circuit poate fi utilizat în sistemele de iluminat pentru a controla
frecvența și intensitatea luminii.
Încă poate fi utilizat și în sisteme de alarmă pentru a genera semnale sonore
periodice sau semnale de avertizare precum și în multe alte domenii.
10