5

SISTEM DE REDRESARE COMANDAT

CU CALCULATOR IBM PC

1. OBIECTUL APLICAŢIEI

Sunt studiate:
- circuitul de putere al redresorului;
- sistemul de comandă hard-soft asistat de calculator;
- blocul de achiziţie pentru prelevarea datelor experimentale;
- procesele de comutaţie şi influenţa acestora asupra caracteristicilor redresorului.
Sunt comparate rezultatele experimentale cu datele teoretice obţinute. Este realizată
simularea SPICE a redresorului.

2. INTRODUCERE TEORETICĂ

Sistemele de comandă a convertoarelor de putere cu intrare în curent alternativ sunt

realizate analogic, numeric sau hibrid, în funcţie de utilizare, sub forma unor blocuri
standard cu circuite de uz general sau specializate. Elementul esenţial, care le oferă
specificitate acestor circuite de comandă, este sincronizarea necesară între sursa de
alimentare de c.a şi sistemul de comandă propriu-zis.

Fig. 1 Sistem de comandă cu calculatorul a unui convertor de putere.

92 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Comanda numerică se poate realiza pe baza unor structuri cu automate finite sau
programabile, iar actualmente se remarcă tot mai mult prezenţa în cadrul sistemului de
comandă a microprocesoarelor sau microcontrolerelor.
În fig. 1 este prezentată schema bloc a unui sistem de comandă cu calculatorul a unui
convertor de putere în care rolul circuitului de control este preluat de procesorul intern
calculatorului. Astfel, calculatorul poate gestiona atât elementele necesare generării
comenzii conform unui algoritm impus, problemele legate de supravegherea şi protecţia
convertorului, cât şi prelevarea mărimilor de conversie (u, i) cu ajutorul unui modul de
achiziţie de date.

2.1. Analiza regimului de funcţionare al redresorului în punte complet

comandată
Schema electrică a redresorului în punte trifazată complet comandată este prezentată
în fig. 2. Redresorul este alimentat de la sistemul trifazat prin intermediul unui
transformator, ale cărui inductanţe de scăpări apar în schema echivalentă în serie cu
secundarul acestuia. Deoarece în practică redresoarele lucrează de cele mai multe ori pe
sarcină de tip inductiv-rezistiv, în lucrare este analizat acest caz.

Fig. 2 Redresor în punte trifazată complet comandată.

Sistemul trifazat de tensiuni de alimentare u1, u 2, u3 are expresia

u1  U RMS 2 sint , (1)
u2  U RMS 2 sin( t  2 / 3), (2)
u3  U RMS 2 sin( t  4 / 3). (3)

2.2. Redresor ideal (Lc=0)

Analizăm cazul în care transformatorul de alimentare al redresorului trifazat are
inductanţele de scăpări neglijabile. Ne propunem să determinăm caracteristica de reglaj în
tensiune, definită prin relaţia
U
R Ud  d , (4)
Ud 0
unde U d este valoarea medie a tensiunii pe sarcină pentru o valoare oarecare a unghiului
de comandă , iar U d0 reprezintă particularizarea pentru unghi de comandă zero. Precizăm
Introducere teoretic` 93
că unghiul de comandă al redresorului se măsoară din punctul de comutaţie naturală, adică
din punctul de intersecţie a două faze succesive.

2.2.1. Sarcină pur rezistivă

În cazul funcţionării pe sarcină pur rezistivă, în funcţie de valoarea unghiului de
comandă, distingem două regimuri: de curent neîntrerupt prin sarcină şi de curent întrerupt.
Pentru  ( 0, 60 ) regimul de curent este neîntrerupt, fig. 3.

Fig. 3 Diagrame funcţionale pentru cazul regimului de

curent neîntrerupt prin sarcină (=30).

Curentul prin sarcină are aceeaşi formă ca şi tensiunea şi nu este nul (întrerupt)
niciodată deoarece tiristorul care urmează să intre în conducţie, primeşte comandă înainte ca
prin sarcină curentul să se anuleze (  60 ) .
Valoare medie a tensiunii pe sarcină este în acest caz
1  / 2 
 / 3  / 6 
U d  (u1  u 2 )dt . (5)
Înlocuind u1 şi u 2 obţinem
3 3
U d  U RMS cos (6)

şi caracteristica de reglaj devine
R Ud  cos . (7)
Dacă unghiul de comandă depăşeşte 60, curentul prin sarcină are porţiuni nule, iar
diagramele funcţionale pentru acest caz sunt trasate în fig. 4. Valoare medie a tensiunii pe
sarcină în acest caz este
1 5 / 6
 / 3  / 6
U d  (u1  u 2 )dt . (8)

După prelucrări se obţine

3 3   
U d  1  sin     . (9)
   6 
94 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Fig. 4 Diagrame funcţionale pentru cazul regimului de

curent întrerupt prin sarcină (=90).

Se poate observa în fig. 4 că pentru unghi de comandă peste 120, nici un tiristor nu
se mai deschide, iar tensiunea pe sarcină este nulă. Din acest motiv putem spune că regimul
de curent întrerupt are loc, în cazul sarcinii pur rezistive, pentru unghi de comandă
  90,120 .
Caracteristica de reglaj are expresia
 
RU   1  sin    . (10)
 6
d

Utilizând relaţiile (7) şi (10) putem trasa caracteristica de reglaj pentru redresorul cu
sarcină pur rezistivă în tot domeniul posibil al unghiului de comandă (fig. 5).

Fig. 5 Caracteristica de reglaj.

2.2.2. Sarcină puternic inductivă
Cazul de faţă presupune înductanţă de sarcină LS foarte mare, situaţie în care putem
considera curentul prin sarcină constant i d ( t )  I d. În fig. 6 sunt prezentate diagramele
funcţionale pentru această situaţie.
Introducere teoretic` 95

Fig. 6 Diagrame funcţionale pentru sarcină puternic inductivă

şi inductanţe de scăpări nule (=75).

Se observă că tensiunea pe sarcină poate fi şi negativă datorită energiei înmagazinate

în inductanţa LS . Această energie menţine circulaţia de curent şi după ce tensiunea scade
sub zero, până în momentul în care se comandă tiristorul următor, care preia circulaţia
de curent.
Pentru determinarea valorii medii a tensiunii pe sarcină sunt valabile relaţiile (5) şi
(6). Se observă că pentru   90 , valoarea medie a tensiunii pe sarcină este negativă. În
acest caz sarcina este generatoare de energie, iar sistemul trifazat este consumator. Este
vorba despre regimul de funcţionare ca invertor al redresorului, valabil numai pentru sarcini
care conţin surse de energie (regenerative). Acest regim poate fi obţinut şi în cazul sarcinii
pasive puternic inductive, însă pe perioade limitate de timp, pentru ca energia din sarcină să
nu fie consumată. În cazul studiat sarcina este pasivă şi admitem că unghiul de comandă
evoluează între 0 şi 90. Se obţine caracteristica de reglaj conformă relaţiei (7) şi prezentate
în fig. 5.
2.3. Redresorul real (Lc0). Caracteristica externă
Analizăm cazul, cel mai frecvent întâlnit în practică, în care generatorul are
impedanţă internă pur inducivă ( L c1  L c2  L c3  L c ), iar sarcina este puternic inductivă
( L S  ). Se poate admite că prin sarcină curentul este constant la valoarea I d .
96 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Considerăm situaţia în care conduc tiristoarele Th5 şi Th6 , iar la unghiul  primeşte
comandă Th1. Diagramele funcţionale sunt prezentate în fig. 7.

Fig. 7 Diagrame funcţionale pentru cazul sursei de alimentare cu

inductanţe de scăpări şi sarcină puternic inductivă (=30).

Datorită prezenţei inductanţelor de scăpări L c , curentul I d constant prin sarcină nu

poate fi preluat instantaneu de tiristorul nou comandat Th 1. Scăderea curentului prin Th 5 , de
la I d la 0, are loc concomitent cu creşterea curentului prin Th 1 de la 0 la I d , într-un interval
, numit unghi de suprapunere a conducţiei. În acest interval curentul prin Th6 este constant
la valoarea I d .
Cu originea timpului în momentul (0') în care Th1 primeşte comanda, tensiunile
reţelei trifazate au expresiile:
u1  U RMS 2 sin( t     / 6), (11)
u2  U RMS 2 sin(t     / 2) , (12)
u3  U RMS 2 sin(t    7  / 6) . (13)
La momentul t=0, curenţii prin L c1, L c2 şi L c3 au valorile iniţiale:
i 1 ( 0)  0, (14)
i 2 ( 0)  I d, (15)
i 3 ( 0)  I d. (16)
Ecuaţiile circuitului în intervalul în care conduc cele trei tiristoare sunt:
Introducere teoretic` 97
i1  i 3  I d , (17)
i 2   I d, (18)
di1 di
ud  u1  Lc  u2  Lc 2 , (19)
dt dt
di 3 di 2
ud  u3  Lc  u2  Lc . (20)
dt dt
S-a notat tensiunea pe sarcină în intervalul  cu u d ( t ) .
Din (17) şi (18) obţinem
di1 di
  3, (21)
dt dt
di 2
 0. (22)
dt
Utilizând relaţiile (19)  (22) deducem
u  u3
u d  1  u2 . (23)
2
Relaţia de mai sus reprezintă valoarea tensiunii pe sarcină în intervalul  de
suprapunere a conducţiei a trei tiristoare. Din relaţiile (20) şi (23) se obţine
di3 u3  u1
sin t    .
3 U RMS
  (24)
dt 2 Lc 2 Lc
Utilizând condiţia iniţială exprimată de (16), relaţia anterioară devine

sin t   dt .
3 U RMS
i3 (t )  I d 
2 Lc 
0
(25)

Pentru determinarea intervalului de conducţie , se impune condiţia i 3 (  )  0 şi se

obţine ecuaţia
2Lc
cos     cos   Id . (26)
3U RMS
Revenind cu originea timpului în momentul trecerii prin zero a tensiunii u1, valoarea
medie a tensiunii de ieşire are expresia
1     / 6
u1  u2  ud dt .
 / 3   / 6
U d  U d  (27)

Efectuând înlocuirile corespunzătoare în relaţia de mai sus, se obţine

3 3 3
U d  U RMS cos  L c I d . (28)
 
Caracteristica de reglaj în tensiune pentru acest caz este
U cos   cos   
U  d  . (29)
Ud0 2
Din (26) şi (29) obţinem expresia caracteristicii externe
U d L c
 cos  Id. (30)
Ud 0 3 U RMS
98 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Fig. 8 Caracteristica externă a redresorului trifazat.

Dacă se notează curentul

3 U RMS
I *d  , (31)
L c
caracteristica externă, în regiunea de comutare normală, la care se suprapun în conducţie
doar cel mult trei tiristoare, este
U d I
 cos  *d . (32)
Ud 0 I d
Pentru curenţi de sarcină mai mari, se pot suprapune în conducţie patru sau mai multe
tiristoare, caracteristica externă fiind formată din segmente de dreaptă cu diferite pante. Un
exemplu de caracteristică externă a redresorului, în zona de comutare normală, este
prezentat în fig. 8, pentru trei valori ale unghiului de comandă .

2.4. Structura spectrală a mărimilor de ieşire

În toate cazurile analizate, tensiunea de la ieşirea redresorului este periodică, cu
frecvenţa unghiulară a fundamentalei  0  6 . Astfel tensiunea u d (  ) poate fi scrisă:

u d  ( )  U d  ( )   an cosn0t   bn sin n0t  . (33) Relaţia
n 1

(33) mai poate fi scrisă şi sub formă armonică:


u d  ( )  U d  ( )  U n sin n0t   n  , (34)
n 1

punându-se în evidenţă componenta continuă U d (  ) , valoarea maximă U n a armonicii de

ordinul n şi defazajul  n al acesteia faţă de faza tensiunii de alimentare u1.
Un parametru important al tensiunii de ieşire a redresorului este factorul total de
distorsiuni THD (Total Harmonic Distorsion), defnit cu relaţia
Introducere teoretic` 99
U 22  U 32  ...
THD  . (35)
U1
Cunoscând spectrul tensiunii de ieşire, se poate determina imediat spectrul curentului
prin sarcină.
De o deosebită importanţă este determinarea spectrului curenţilor de fază i 1, i 2 şi i 3
ai redresorului. Cunoaşterea acestuia permite calculul factorului de putere şi a factorului de
deplasare, parametri importanţi ce caracterizează redresorul privit drept consumator de
putere din reţeaua trifazată.
În cazul cel mai simplu, şi anume situaţia 2.2.2 a sarcinii puternic inductive şi sursei
cu inductanţe de scăpări nule, diagramele funcţionale ale curenţilor de linie i 1, i 2 şi i 3 sunt
prezentate în fig. 6. Este reprezentată punctat, pentru fiecare caz, fundamentala curentului de
linie. Se observă că aceasta este defazată cu unghiul  faţă de trecerea prin zero a fazei
corespunzătoare. Dezvoltând în serie Fourier, cu originea timpului la momentul trecerii prin
zero a fazei, se obţine

I d sin 6n  1t  ,
2 3 2 3
i1, 2,3  I d sin t   (36)
 n 1 6n  1

deci componentele spectrale ale curentului de linie cu ordinul 6n2, 6n3 şi 6n4, cu n
natural sunt nule.
Valoarea efectivă a curentului de linie se obţine cu relaţia
1 2
T T
I l RMS  i1, 2,3 dt . (37)

Rezultă
2
I l RMS  I d. (38)
3
Factorul de deplasare este definit de cosinusul defazajului fundamentalei curentului
faţă de tensiunea de alimentare, deci se deduce
factor de deplasare  cos1  cos (39)
Factorul de putere  este raportul dintre puterea activă totală pe fundamentală P şi
puterea aparentă totală S, absorbite de redresor de la reţeaua de alimentare:
P
  . (40)
S
Puterea activă totală (pentru cele trei faze) pe fundamentala ( I l RMS(1) ) are expresia
P  3U RMS I l RMS cos , (41)
iar puterea reactivă totală
Q  3U RMSI l RMS sin . (42)
Puterea aparentă totală poate fi scrisă
S  3U RMSI l RMS(1)  P2  Q2  D2 , (43)
unde D este puterea deformantă datorată armonicelor curentului de linie cu rang supraunitar.
Utilizând (41) şi (43), relaţia (40) devine
100 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC
3
 cos . (44)

Pentru reţea redresorul se prezintă ca un aparat deformant complex, care absoarbe
putere activă, reactivă şi deformantă.

3. MONTAJUL STUDIAT

3.1. Modulul de comandă

Prezentăm în continuare modulul de comandă controlat software, interfaţat cu
calculator PC, care permite comanda şi controlul în timp real a redresorului trifazat în punte
cu tiristoare. Cu ajutorul modulului de comandă calculatorul determină faza instantanee,
perioada reţelei şi generează impulsurile de comandă către tiristoarele punţii trifazate la un
unghi de comandă  introdus de operator de la tastatură. O funcţie suplimentară a modulului
de comandă constă în utilizarea acestuia la cuplarea cu calculatorul a unui modul de
achiziţie de date.

Fig. 9 Schema bloc a modulului de comandă interfaţat cu calculator IBM PC.

Cuplarea cu calculatorul se face prin intermediul portului paralel de imprimantă al

acestuia. Schema bloc a modulului de comandă, prezentată în fig. 9, cuprinde:
- blocurile DATA I / O , CONTROL I / O şi BLOC ADRESARE permit comunicaţia
între calculator şi blocurile TIMER 8253 şi PIO 8255;
- blocul TIMER 8253 conţine trei timere pe 16 biţi ( N 0 , N1 şi N 2) şi este realizat cu
un circuit Intel 8053. Timerele N1 şi N 2 sunt utilizate pentru măsurarea perioadei şi
determinarea fazei reţelei de alimentare utilizând semnalul SYNC de trecere prin zero a
tensiunii de linie u12, iar N 0 permite stabilirea ratei de eşantionare prin generarea
semnalului SCAN pentru modulul de achiziţie de date. Semnalul de ceas cu perioada
TCLK 1  2 s pentru TIMER 8253 este generat de blocul CLOCK;
Montajul studiat 101
- blocul PIO 8255 conţine trei porturi A, B şi C programabile ca intrări sau ieşiri şi
este realizat cu circuitul Intel 8255. Porturile A şi B, programate ieşiri, sunt utilizate pentru
comanda tiristoarelor punţii trifazate, respectiv pentru comanda modulului de achiziţie de
date. Portul C, programat intrare, permite preluarea datelor de la modulul de achiziţie de
date şi furnizarea acestora calculatorului.

3.1.1. Măsurarea perioadei reţelei de alimentare

În fig. 10 sunt prezentate evoluţiile timerelor utilizate la măsurarea perioadei şi
sincronizarea cu reţeaua de alimentare. Două dintre acestea sunt N1 şi N 2, prezentate
anterior, al treilea ( N 3) fiind timerul care generează întreruperea 08h de ceas sistem a
calulatorului PC.
102 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Fig. 10 Evoluţiile timerelor N1, N 2, N 3 şi semnalele de comandă a tiristoarelor.

Timerul N1 este programat în modul 2 şi decrementează liber între valorile

hexazecimale 8000h şi 0h într-un interval de 65,5 ms. La fiecare anulare a conţinutului său,
acesta se încarcă automat cu valoarea 8000h. Ecuaţia care descrie evoluţia conţinutului său,
considerând originea timpului în momentul în care se încarcă cu 8000h, este
t
N 1 ( t ) = 8000h  (45)
TCLK 1
Montajul studiat 103
Timerul N 2 este programat în modul 5 şi se încarcă cu valoarea 7F00h în momentul
în care semnalul SYNC este activ. În restul timpului N 2 decrementează fără să ajungă la
zero niciodată. Între momentele de trecere prin zero a tensiunii u12, Z n şi Z n1, evoluţia lui
N 2 este descrisă de ecuaţia
t - Zn
N 2 ( t )  7 F 00 h  , (46)
TCLK 1
iar între Z n1 şi Z n2 de
t - Zn+1
N 2 ( t )  7 F 00 h  . (47)
TCLK 1
La momentele t n şi t n1 relaţia (45) poate fi scrisă
t n  8000h  N1( t n ) TCLK 1 (48)
şi
t n 1  8000h  N1( t n 1) TCLK 1. (49)
Din (46) şi (47) scrise la momentele t n şi respectiv t n1 obţinem
Zn  t n  7 F00h  N2 ( t n ) TCLK 1 (50)
şi
Zn +1  t n +1  7F00h  N2 ( t n +1) TCLK 1 . (51)
Perioada reţelei de alimentare este
Tn  Z n +1  Z n . (52)
Utilizând relaţiile (48)(52) deducem relaţia care permite determinarea perioadei
reţelei de alimentare cunoscând conţinutul numărătoarelor N1 şi N 2 la momentele t n
şi t n1:
Tn  N1( t n )  N1( t n 1)  N2 ( t n 1 )  N2 ( t n ) TCLK 1. (53)
Se observă că momentele t n şi t n1 sunt arbitrar alese, singura constrângere impusă
fiind ca acestea să se afle în interiorul a două perioade succesive ale reţelei de alimentare.

3.1.2. Sincronizarea cu reţeaua

Pentru realizarea sincronizării cu reţeaua este utilizat timerul N 3. Acesta este ceasul
sistem al calculatorului PC, realizat cu circuitul Intel 8254. Conţinutul lui N 3 este
decrementat cu unu la fiecare TCLK 2  0, 8ms , iar în momentul în care este zero se execută
întreruperea sistem 08h. Pentru a genera semnale de comandă pentru puntea trifazată
întreruperea 08h este reprogramată.
După reprogramare, rutina de servire a întreruperii generază semnalele de comandă şi
realizează sincronizarea între acestea şi reţeaua de alimentare. Într-o perioadă sunt
comandate şase tiristoare, deci sunt necesare şase temporizări într-o perioadă. Cinci dintre
acestea sunt
T
T1  T2  T3  T4  T5  n , (54)
6
104 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

iar valoarea care trebuie să fie încărcată în N 3 pentru a realiza aceste temporizări este
Tn
N 3T1,2 ,3,4 ,5  . (55)
6TCLK 2
Sincronizarea între semnalele de comandă şi reţeaua de alimentare este realizată
utilizând temporizarea variabilă T6. De fapt cu ajutorul lui T6 se realizează o "reacţie
negativă" care permite menţinerea sistemului în sincronism.
Pentru determinarea lui T6 scriem
4 / 3  
Tn  7 F 00h  N 2 t n TCLK 1  N 3 t n TCLK 2  T6 . (56)
2
Deoarece T6  N 3T6TCLK 2 şi putem admite că perioada reţelei nu se modifică
substanţial de la o perioadă la alta ( Tn  Tn1), deducem
  2  Tn 1
 7 F 00h  N 2 t n  CLK 1  N 3 (t n ) .
T
N 3T 6     (57)
 2 3  TCLK 2 TCLK 2

Aceasta reprezintă valoarea cu care trebuie să fie încărcat N 3, pentru a obţine

temporizarea T6, deci pentru a menţine sistemul în sincronism, cu respectarea unghiului de
comandă .

3.1.3. Algoritmul de comandă

Semnalele de comandă a tiristoarelor sunt generate de calculator în momentul în care
se execută rutina de servire a întreruperii 80h. Pentru aceasta este înlocuită rutina standard
cu o rutină care generează semnalele de comandă conforum unui algoritm adecvat. Acest
algoritm utilizează trei tabele (look-up tables): unul pentru tiristoarele care se comandă
(ThOn), unul pentru tiristoarele care se blochează (ThOff), şi unul cu valorile care trebuiesc
încărcate în N 3 pentru a obţine cele şase temporizări (ThDelay). Cele trei tabele sunt
prezentate în fig. 11.
Algoritmul utilizat de întreruperea 08h reprogramată pentru comanda tiristoarelor şi
sincronizarea cu reţeaua are organigrama prezentată în fig. 12. Variabila index din
organigramă este deplasamentul pentru toate cele trei tabele.

Semnalele de comandă a tiristoarelor au fost reprezentate în fig. 10 şi putem observa

că pentru un tiristor, comanda durează mai mult de 60, cu un unghi de 13. Acest lucru
este necesar deoarece în momentul pornirii trebuie să existe o cale formată din două
tiristoare comandate simultan pentru realizarea circulaţiei de curent prin sarcină.

ThOn LABEL BYTE ThOff LABEL BYTE

DW 0 DW 0
DW Th5+Th6 DW Th6 ThDelay DW N3T6
DW Th6+Th1 DW Th1 DW N3T1
DW Th1+Th2 DW Th2 DW N3T2
Montajul studiat 105
DW Th2+Th3 DW Th3 DW N3T3
DW Th3+Th4 DW Th4 DW N3T4
DW Th4+Th5 DW Th5 DW N3T5

Fig. 11 Tabelele ThOn, ThOff şi ThDelay.

Fig. 12 Organigrama rutinei de servire a întreruperii 08h.

3.1.4. Modulul de achiziţie de date
Deoarece pentru comanda în timp real a redresorului din fig. 2 este utilizat
calculatorul, prin folosirea unui modul de achiziţie de date adecvat, sistemul de calcul poate
măsura de exemplu tensiunile u1, ud şi curenţii i 1, i d . Pe baza eşantioanelor acestor
mărimi, calculatorul poate trasa pe monitor formele de undă ale celor patru mărimi, calcula
spectrul acestora, precum şi alţi parametri ai redresorului.
Schema-bloc a modulului de achiziţie de date, care poate fi cuplat la calculator prin
intermediul modulului de comandă analizat anterior, este prezentată în fig. 13.
Modulul de achiziţie de date conţine un multiplexor analogic MUX, care permite
selectarea pentru achiziţie a unuia din semnalele u1, u d (  ) , i 1 sau i d . Blocul de izolare
106 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

(BIG) şi amplificatorul cu izolare (AIG) realizează izolarea galvanică a părţii de putere de

partea de prelucrare de date.
Sub controlul calculatorului, utilizând modulul de comandă din fig. 9 şi blocul de
comandă (BLOC CMD.) al modulului de achiziţie de date, semnalul de intrare selectat de
MUX este este eşantionat şi memorat de circuitul de eşantionare şi memorare al blocului
SHL. Semnalul eşantionat este furnizat în continuare convertorului analog digital A / D, care
scrie valorile eşantioanelor în memoria RAM static SRAM. Rata de eşantionare este stabilită
de semnalul SCAN furnizat de modulul de comandă. După această operaţie, sub controlul
calculatorului, valorile numerice ale eşantionaelor din SRAM sunt transferate în memoria
calculatorului.

Fig.13 Schema-bloc a modulului de achiziţie de date.

Datele din memoria calculatorului sunt disponibile pentru diverse prelucrări. De

exemplu sunt trasate diagramele funcţionale ale mărimilor u1, ud , i 1 sau i d şi sunt
calculate valorile medii şi respectiv efective ale acestora. De asemenea, utilizând FFT (Fast
Fourier Transform), poate fi determinat şi trasat spectrul oricăreia din mărimile măsurate.

4. DESFĂŞURAREA APLICAŢIEI

Aparate şi echipamente necesare:

- calculator PC;
- sistem de redresare comandat cu calculatorul;
- reostat 75;
- pachet de programe pentru comanda sistemului de redresare;
- pachet de programe PSpice.

4.1. Se cuplează cablul de comunicaţie redresor-calculator la conectorul pentru

imprimantă al calculatorului. Se conectează reostatul de 75  reglat la valoarea RS  25
Desfăşurarea aplicaţiei 107
între punctele 1 şi 4 de la ieşirea sistemului de redresare, obţinându-se cazul cu sarcină
puternic inductivă. Se alimentează sistemul de redresare.
Obs. Inductanţele de scăpări L c ale transformatorului de alimentare pot fi considerate
neglijabile.

4.2. Se porneşte calculatorul. Se lansează în execuţie programul CACC.EXE din

directorul C:\PSPICE\L5 şi apoi se porneşte sistemul de redresare prin comanda Pornire sau
direct P. Se vizualizează tensiunea de alimentare u1, curentul de linie i 1, tensiunea de ieşire
u d (  ) şi curentul prin sarcină i d cu ajutorul comenzii oSciloscop sau S urmată de selectarea
Ul, Il, Uo şi/sau Io cu ajutorul tastelor săgeţi orizontale, Enter şi Esc.
Obs. a) Unghiul de comandă al redresorului poate fi modificat de la tastatură utilizând
meniul Comandă sau C.
b) Valorile medii ale tensiunii de ieşire U d (  ) şi curentului prin sarcină I d sunt
furnizate de calculator, fiind notate cu Uo, respectiv Io.
c) Valorile efective ale tensiunii de alimentare U RMS şi a curentului de linie I l RMS ,
sunt furnizate de calculator, fiind notate cu Ul, respectiv Il.
d) Spectrul mărimilor vizualizate cu oSciloscop poate fi trasat pe monitor prin
comanda specTru sau direct T. Se selectează mărimea dorită şi se iese cu Esc. Calculatorul
furnizează valoarea componentei continue, precum şi valorile efective ale primelor 31
armonice ale mărimii selectate, calculate cu FFT. Pentru selectarea armonicii dorite, se
utilizează tastele săgeţi orizontale. Din meniul spectru se iese cu Esc.
Se trasează în caiet diagramele funcţionale de pe monitor pentru unghiurile de
comandă  = c = 0, 30 şi 60.

4.3. Pentru configuraţia de la punctul anterior ( RS  25), se completează tabelul

1.

RS  25 Tabelul 1
 0 30 60 90
U d
Id
U RMS
I l RMS
I l RMS(1)
P
Q
S
D
108 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Valoarea efectivă I 1 a fundamentalei curentului de linie i 1 poate fi dedusă utilizând

relaţia (36), sau cu ajutorul meniului specTru pentru mărimea Il.
Puterile P, Q, S şi D se deduc cu relaţiile (41), (42) şi (43).

4.4. Se completează tabelul anterior pentru RS  50 şi respectiv RS  75 .

4.5. Utilizând tabelele anterioare se trasează curbele: U d  f (  ) cu parametrul RS

(caracteristica de reglaj) şi U d  f ( I d ) cu parametrul  (caracteristica externă).

4.6. Utilizând mărimile Comanda şi specTru, se determină armonicele tensiunii de

ieşire u d şi curentului de linie i 1, completându-se pentru RS  25 tabelul 2.
RS  25 Tabelul 2
 0 30 60 90
U d
U1
U2
U3
I0
I1
I2
I3
4.7. Se repetă punctul anterior pentru cazul sarcinii puternic inductive cu RS  50
şi respectiv RS  75 .

4.8. Se trasează curbele de dependenţă a armonicelor tensiunii de ieşire U i  f ( ) şi

a curentului de linie I i  f ( ) cu parametrul RS.

4.9. Se opreşte sistemul de redresare cu comanda Oprire sau O. Se conectează

reostatul RS la valoarea 25 între punctele 1 şi 2 de la ieşirea sistemului de redresare,
obţinându-se sarcină pur rezistivă. Se porneşte redresorul cu comanda Pornire sau P. Se
completează tabelul 3.

RS  25 Tabelul 3
 0 30 60 90 100 120
U d
Id
U RMS
I1RMS
I1RMS (1)
Desfăşurarea aplicaţiei 109
P
Q
S
D

4.10. Se completează tabelul de la punctul anterior pentru cazurile RS  50 şi

respectiv RS  75 .

4.11. Utilizând tabelele anterioare se trasează curbele: U d  f (  ) cu parametrul RS

(caracteristica de reglaj) şi U d  f ( I d ) cu parametrul  (caracteristica externă). Să se
interpreteze rezultatele obţinute.

4.12. Utilizând meniurile Comanda şi specTru, se determină armonicele tensiunii de

ieşire u d şi curentului de linie i 1, completându-se pentru cazul sarcinii pur rezistive
RS  25 tabelul 4.

RS  25 Tabelul 4
 0 30 60 90 100 120
U d
U1
U2
U3
I0
I1
I2
I3
4.13. Se repetă punctul anterior pentru RS  50 şi respectiv RS  75 .

4.14. Se trasează curbele de dependenţă a armonicelor tensiunii de ieşire U i  f ( ) şi

a curentului de linie I i  f ( ) cu parametrul RS.

4.15. Analiza PSpice a redresorului trifazat în punte complet comandată

Circuitul pentru simularea PSpice a redresorului este prezentat în fig. 14. Se observă
că sarcina puternic inductivă a fost înlocuită prin sursa de curent constant I o . Pentru
comanda tiristoarelor sunt utilizate sursele de tensiune VG1 VG 6 , care permit comanda cu
control de fază a dispozitivelor.
110 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

Programul de simulare prezentat în continuare a fost realizat parametric, putându-se

modifica unghiul de comandă ALFA, inductanţa de scăpări Lc şi valoarea curentului prin
sarcină Io.

Fig. 14 Schema pentru simularea PSpice a redresorului în punte

complet comandată cu sarcină puternic inductivă.

*Program simulare redresor trifazat in punte complet comandata cu sarcina puternic

*inductiva si impedanta sursei inductive
* (transformator cu inductante de scapari: Lc1, Lc2, Lc3)
.LIB L5v2.LIB
.PARAM Lc = 1mH
.PARAM Iout = 5
.PARAM ALFA = 60
.PARAM ALFA1 = {(ALFA+30)*0.02/360} ; Unghi alfa1 in ms
.PARAM ALFA2 = {(ALFA+90)*0.02/360} ; Unghi alfa2 in ms
.PARAM ALFA3 = {(ALFA+150)*0.02/360} ; Unghi alfa3 in ms
.PARAM ALFA4 = {(ALFA+210)*0.02/360} ; Unghi alfa4 in ms
.PARAM ALFA5 = {(ALFA-90)*0.02/360} ; Unghi alfa5 in ms
.PARAM ALFA6 = {(ALFA-30)*0.02/360} ; Unghi alfa6 in ms
* Sursa de alimentare
V1 1 0 SIN(0 30.4 50 0 0 0)
V2 2 0 SIN(0 30.4 50 0 0 240 )
V3 3 0 SIN(0 30.4 50 0 0 120 )
* Inductantele de scapari
Lc1 1 4 {Lc}
Lc2 2 5 {Lc} IC=-5
Lc3 3 6 {Lc} IC=5
* Puntea redresoare
Desfăşurarea aplicaţiei 111
***********************
****Exemplu folosire tiristor cu model complex; (1 din 6)
*X1 4 9 7a 2N1599 ; Tiristor cu model thyristor.lib; are problema de convergenta
*Rsx1 7a 7 0.1 ; rezistenta serie pt imbunatatire convergenta (un este suficienta)
*Vg1 9 7 PULSE(0 5 {alfa1} 50us 50us 3.5ms 20ms)
******************************
*
X1 4 7a scr1 params: tdly={alfa1} width=1m period=20m icgate=0 ; model simplificat
ca in L1.pdf
X3 5 7b scr1 params: tdly={alfa3} width=1m period=20m icgate=0
X5 6 7c scr1 params: tdly={alfa5} width=1m period=20m icgate=1
X4 8 4a scr1 params: tdly={alfa4} width=1m period=20m icgate=0
X6 8 5a scr1 params: tdly={alfa6} width=1m period=20m icgate=1
X2 8 6a scr1 params: tdly={alfa2} width=1m period=20m icgate=0
*
* Sarcina (puternic inductiva - sursa de curent)
I0 7aa 8aa {Iout}
.TRAN 10u 20ms 0.1m 5u ;SKIPBP
.OPTIONS RELTOL = 0.1 ABSTOL = 1.0E-5
.OPTIONS VNTOL = 1.0E-05 GMIN = 1.0E-05
.FOUR 50 V(7,8)
.probe
.END

Programul permite studiul funcţionării redresorului în cazul sursei cu inductanţe de

scăpări ( L c ) şi sarcină puternic inductivă ( I o ). Se determină evoluţia unghiului de comutaţie
 în funcţie de curentul prin sacină I d  I o  const ., şi caracteristica externă.
4.15.1. În programul LTspice se deschide fişierul de intrare …\L5\ RED_LT.CIRcu
File-> Open (se alege în stanga jos tipul de fisier Netlists). Se analizează fişierul de circuit
(sintaxa, condiţiile iniţiale). Se introduc următoarele valori ale parametrilor Lc = 1mH,  =
ALFA = 0 şi I d  Io =1A.
Se vizualizează următoarele forme de undă: V(7,8) pe primul plot, V(1), V(2), V(3) pe al
doilea plot, I(Lc1), I(Lc2), I(Lc3), pe al treilea plot. Se face poza la grafic.
Se determină unghiul  de suprapunere a conducţiei a trei tiristoare din diagramele
prezentate pe monitor. Se vizualizează cu View->Spice Error Log valorile numerice
obţinute în urma analizei Fourier. Se notează valoarea componentei continue a tensiunii de
ieşire Ud  V ( 7,8).
Se execută simulări succesive cu valorile parametrilor din tabelul 5
112 SISTEM DE REDRESARE COMANDAT CU CALCULATOR IBM PC

 = ALFA= 0 Tabelul 5
I d  Io 1A 2A 3A 4A 5A
[]
Ud  V ( 7, 8) [V]

Se completează încă două astfel de tabele pentru  = ALFA= 30 şi  = ALFA= 60.
Se face poza la grafic pentru cazurile I d  Io =5A.
4.15.2. Se reprezintă grafic dependenţa   f ( I d ) cu parametrul .
4.15.3. Se reprezintă grafic U d / U d0  f ( I d ) cu parametrul  (caracteristica
externă) şi se compară cu cea teoretică din fig. 8.
Obs. :Ud0 este tensiunea de la ieșire cand ALFA = 0 şi Id=0.01A.

5. INTREBĂRI
5.1. Cum se explică dependenţa tensiunii U d  f ( I d ) cu parametrul ,
(caracteristica externă) de la punctul 5.5 de curentul prin sarcină.
5.2. Să se deducă relaţia (36).
5.3. În ce condiţii redresorul lucrează în regim de invertor ?
5.4. Dacă se produce un scurtcircuit la bornele redresorului, care este valoarea medie
a curentului de scurtcircuit, Lc  0 ?
5.5. Explicaţi modul în care se realizează sincronizarea şi generarea comenzii ?
5.6. De ce redresorul comandat, chiar pentru sarcină rezistivă absoarbe putere
reactivă ? În ce situaţie puterea reactivă este nulă ?
5.7. Care este valoarea maximă a tensiunii inverse pe dispozitivele de redresoare ?
5.8. Să se implementeze în limbaj de asamblare 8086, rutina de tratare a întreruperii
08h a cărei organigramă este prezentată în fig.12.
5.9. Propuneţi o metodă de realizare a unei proceduri de compensare a erorilor de
neliniaritate şi offset (calibrare software) pentru modulul de achiziţie de date.