12

CONVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE.

PROCESE DE COMUTAŢIE

1. OBIECTUL APLICAŢIEI
Sunt studiate regimurile de comutaţie într-un circuit cu contactor static de curent
alternativ cu sarcină R şi R-L în condiţiile comenzii de tip asincron menţinute (în cadrul
unui număr de alternanţe ale tensiunii de alimentare) şi comenzii cu control de fază. Este
prezentat un analizor pentru studiul pe model al proceselor de comutaţie.

2. INTRODUCERE TEORETICĂ

În circuitele de curent alternativ reglajul puterii furnizate sarcinii se face pe scară

largă cu contactoare statice care au rolul de a conecta, respectiv de a deconecta sarcina.
Închiderea sau deschiderea contactorului este însoţită de apariţia fenomenelor tranzitorii a
căror evoluţie este determinată de momentul în care este acţionat şi de natura sarcinii.
Regimul tranzitoriu care ia naştere la comutare poate fi însoţit de producerea unor
supratensiuni şi supracurenţi care solicit suplimentar dispozitivele de comutare, instalaţiile
alimentate, etc. De aceea, se impune proiectarea corespunzătoare a circuitelor şi luarea unor
măsuri de protecţie adecvate.
În cazul circuitelor monofazate, contactoarele statice pot fi realizate ca în fig.1.
Pentru sarcinile trifazate, pe două sau trei faze ale reţelei de alimentare se poate conecta câte
un asemenea contactor static de curent alternativ.

Fig. 1 Contactoare statice de curent alternativ.

248 CONVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE. PROCESE DE COMUTAŢIE

2.1. Comanda menţinută asincronă

În fig.2.a este reprezentat un circuit cu sarcină R-L alimentat de la o sursă de c.a. prin
intermediul unui contact sau contactor static cu dispozitive ideale de comutaţie şi care
primeşte comandă menţinutăpe durata unui număr de alternanţe, conform fig.2.b. Comanda
este menţinută (contact închis) pe durata k1   şi este întreruptă (contact deschis) pe
durata k 2   , unde k1 , k 2 sunt numere naturale nenule.
În particular, aceasta este şi situaţia existent la manevrarea aparatelor de conectare
din reţelele electrice.

Fig. 2 Modelarea proceselor de comutaţie pentru comanda menţinută asincronă.

Ecuaţia diferenţială ataşată circuitului din fig.2.a este de forma:

di
L  Ri  U 2sint , (1)
dt
având soluţia completă(pe durata comenzii):
U 2
i sin( t   )  sin(    )e ( t   )ctg , (2)
R  L
2 2 2

unde  este unghiul de comandă, iar  - unghiul de fază (defazajul curent-tensiune introdus
de sarcină). Notând cu   L / R constanta de timp a circuitului R-L,  are expresia:
Introducere teoretică 249
L
  arctg  arctg . (3)
R

2.1.1. Cazul sarcinii R

Dacăsarcina este pur rezistivă ( = 0), curentul i în circuit se stabileşte instantaneu la
momentul t= la valoarea de regim permanent (fig.2.c). Curentul este prezent pe durata
comenzii (4-, în exemplul din figura 2.c) şi este absent (pe durata 2+) până la o nouă
comandă. Curentul i este în fază cu tensiunea de alimentare u.

2.1.2. Cazul sarcinii R-L

La acest mod de comandă, întâlnim următoarele situaţii:
1 - dacăa cţionarea contactorului se face la =, atunci în circuit se instalează
direct regimul permanent, deoarece termenul ce caracterizează regimul tranzitoriu în relaţia
(2) este identic nul (fig. 2.d);
2 - dacă acţionarea contactorului se face la <, termenul de regim tranzitoriu este
pozitiv; el se adună cu termenul de regim permanent şi de aceea primele amplitudini pozitive
sunt mai mari decât cele negative (fig.2.d);
3 - dacă acţionarea contactorului se face la >, termenul de regim tranzitoriu este
negativ; el se scade din termenul de regim permanent şi primele amplitudini pozitive sunt
mai mici decât cele negative (fig.2.d).
Pentru  = 0, curentul în circuit are valoarea :
2U
i 0  sin( t   )  sine t /  . (4)
R  L
2 2 2
Din relaţia (4) rezultăcăvaloarea maximăa primei amplitudini pentru sarcini puternic
inductive (/2 ) este:
2 2U
i M 0  . (5)
R 2   2 L2
Tot pentru sarcini puternic inductive ( /2), dar pentru = valoarea maximăa
primei alternanţe este tot dublul celei de regim permanent, dar este negativ`.
În regim tranzitoriu, valoarea efectivăa curentului în decursul primei alternanţe în
condiţiile cele mai defavorabile ( /2 , =0 sau = ) este:
2
2U 1
Itef   (1  cos t ) d (t ) 
2
3I , (6)
R  L
2 2 2 2 0

unde I este valoarea efectivă a curentului în regim permanent.

Datorită creşterii valorii efective a curentului în decursul primelor alternanţe, se
produce un regim de suprasolicitare a dispozitivelor din circuit, existând posibilitatea
acţionării aparatelor de protecţie.
În cazul în care contactorul static este echipat cu un triac sau cu un tiristor cu 4 diode
în punte, raportul valorilor efective ale curentului prin dispozitiv în decursul primei
250 CONVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE. PROCESE DE COMUTAŢIE

alternanţe a regimului tranzitoriu şi în regim permanent este 3 în situaţia cea mai

defavorabilă, conform relaţiei (6).
Pentru evitarea producerii regimului tranzitoriu cu supracreşteri de curent, comanda
contactorului trebuie realizată în acest mod la =.

2.2. Comanda cu control de faz`

Se menţine schema principialădin fig.2.a. Principiul comenzii cu control de fază este
prezentat în fig.3.a, particularizat pentru sarcină rezistivă.

2.2.1. Cazul sarcinii R

Acest mod de comandă este prezentat în fig.3.a. Contactorul este acţionat simetric cu
comenzi pe intervale - în cadrul fiecărei alternanţe a tensiunii de alimentare. Curentul i
este în fază cu tensiunea u.

2.2.2. Cazul sarcinii R-L

La acest mod de comandă întâlnim următoarele situaţii:
1 - dacă acţionarea contactorului se face la =, termenul de regim tranzitoriu
dispare şi în relaţia (2), punând condiţia de anulare a curentului prin sarcină, se obţine
unghiul de stingere =+. Circuitul se comportă ca un circuit R-L obişnuit în regim
permanent sinusoidal (fig.3.b).
În situaţii extreme, pentru sarcină pur rezistivă (=0) se obţine =, iar pentru
sarcina pur inductivă (=/2) se obţine =2-.
2 - dacă acţionarea contactorului se face la > (echivalent cu <+), soluţia (2)
este valabilă numai până în momentul anulării naturale a curentului prin circuit (cazul unui
contactor static cu dispozitive de comutaţie ideale, cu conducţie de curent unidirecţională).
Curentul prin sarcină este întrerupt; circulaţia de curent reapare la comanda semialternanţei
următoare (fig.3.b).
Unghiul de stingere  la care se produce anularea naturală a curentului se poate
determina din relaţia (2):
sin(   )  sin(   )e (  )ctg (7)
3 - dacă acţionarea contactorului se face la < (echivalent cu >+), forma
curentului în sarcină depinde de durata impulsurilor de comandă:
a) Impulsurile de comandă ale contactorului sunt "scurte". În această situaţie, dacă
durata  a impulsurilor este mai mică decât [-(+)ş/ şi unghiul de conducţie =->,
forma de undă a curentului este formată doar din semialternanţe (fie doar din semialternanţe
pozitive, ca în fig.3.c, unde s-a folosit pentru exemplificare contactorul din fig.1.a, fie doar
negative, după cum soseşte primul impuls de comandă în momentul pornirii montajului). În
fig.3.c conduce doar tiristorul Th1; tiristorul Th2 nu conduce niciodată.
Introducere teoretică 251

Fig. 3 Procese de comutaţie pentru comanda cu control de fază.

b) Impulsurile de comandă sunt "lungi". Dacă comanda este menţinută pe o durată
suficientă ca să mai existe şi în momentul t =, deci >[-(+)]/, atunci după terminarea
procesului tranzitoriu circuitul intră în regim permanent sinusoidal, deoarece curentul are
cale de închidere după fiecare trecere prin zero (vezi fig.3.d, corespunzătoare aceluiaşi
252 CONVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE. PROCESE DE COMUTAŢIE

contactor static din fig.1.a). Formele de undă în regim permanent vor fi identice cu cele din
cazul =, după cum se poate observa pe aceeaşi figură. Nu se mai poate controla puterea
în sarcina prin intermediul contactorului.

Obs. 1) Un impuls de comandă se consider "lung" atunci când prin durata sa  asigură
aprinderea tiristoarelor atât în regim permanent cât şi în regim tranzitoriu:
- în regim permanent, conform fig.3.d,  >= -;
- în regim tranzitoriu, conform fig.3.d,  >= -.
2) Regimul tranzitoriu se poate vizualiza cu un osciloscop cu memorie.
La acest tip de commandă, pentru evitarea regimului tranzitoriu cu supracreştere de
curent în circuitele cu sarcină R-L, contactorul static trebuie acţionat la , cu impulsuri de
comandă de durata cel mult -.

3. MONTAJUL STUDIAT. ANALIZA SPICE

3.1. Analizor pentru studiul proceselor de comutaţie în circuitele de c.a. cu

sarcină R şi R-L
În fig.4.a şi b sunt prezentate schema bloc şi schema electrică a unui analizor pentru
studiul proceselor de comutaţie în circuitele de c.a. cu sarcinăR şi R-L. El permite realizarea
funcţiei de contactor static de c.a. cu controlul momentului închiderii circuitului în care se
găseşte modelul. Programele de comandă sunt corespunzătoare regimurilor prezentate la
punctele 2.1 şi 2.2.
Schema bloc se compune din: contactor static (CS), circuite de programare şi
comandă(CPC), circuite de detecţie de zero şi sincronizare (CDZS), circuit de alimentare.
CS constituie partea principală a schemei (fig.4 a şi b). Modul său de comandă
depinde de natura proceselor de comutaţie studiate. CS este de tipul în punte cu diode (D9
D12), tiristorul Th1 fiind conectat într-una din diagonalele punţii şi sarcina în cealalaltă
diagonală pe partea de c.a. Acest tip de contactor static necesită un circuit de comandă
simplu pentru impulsurile de comandă a porţii, preconizate conform programului de
acţionare, de durată (k1-), unde k1 este numărul de alternanţe în care contactorul este
închis: 1, 4, 6. Impulsurile de comandă sunt separate de pauze de durată (k2+), unde k2
este numărul de alternanţe în care contactorul este deschis: 0 sau 2, în funcţie de program.
CPC realizează modul de comandă arătat mai sus, în funcţie de poziţionarea
comutatoarelor K3K5:
a) K4 sau K5 în poziţia "acţionat". Se realizează controlul de fază pe prima alternanţă
(modul asincron), tiristorul primind o comandă menţinută repetitivă de durată(4-) sau (6
-), în funcţie de comutatorul acţionat, cu pauze de durată(2+).
b) K3 în poziţia "acţionat". Tiristorul primeşte semnale repetitive de comandă cu fază
reglabilă în cadrul fiecărei alternanţe de lungime (-). Durata comenzii poate fi modificată
dacă şi K2 este în poziţia "acţionat", cu ajutorul potenţiometrului P2.
Montajul studiat. Analiza SPICE 253

Fig. 4.a Schema bloc a analizorului pentru studiul proceselor de comutaţie în circuitele de c.a.

În ambele situaţii, a) şi b), unghiul de comandă se reglează cu ajutorul

potenţiometrului P1 prin intermediul căruia se fixează frecvenţa de lucru a oscilatorului de
relaxare cu TUJ-ul T1 (OR-TUJ).
În funcţie de preselecţia comutatoarelor K, numărătorul CDB 493 şi porţile SI-NU
CDB 400 furnizează impulsuri pozitive de durată k1, sincrone cu trecerile prin zero ale
tensiunii de alimentare ale CS. Un CBB sincron, anume CDB 472, care este resetat la
începutul unei noi secvenţe de comandă, primeşte pe intrări impulsurile de durată k1
( J=K=CL), tactul fiind furnizat de OR-TUJ. Primul impuls aplicat pe T aduce Q1, defazat
cu . Dacă K2 este acţionat, în modul de comandă b) se poate regla şi durata de la 0(-),
prin intermediul CBM 4121.
CDZS furnizează impulsurile de tact şi sincronizare pentru circuitele de programare a
secvenţelor de comandă şi pentru OR-TUJ la trecerile prin zero ale tensiunii de alimentare.
Limitatorul cu diode D9, D10, amplificatorul în comutaţie T2, T3 şi formatorul trigger
Schmitt (SN 7414) generează impulsurile de trecere prin zero care se aplică numărătorului
CDB 493. OR-TUJ este sincronizat prin tensiunea de alimentare trapezoidală furnizată de
puntea de diode D1D4 şi DZ1.

Lărgimea intervalului în care se poate controla momentul comenzii tiristorului Th din

CS este determinată de plaja de variaţie a semnalului generat de OR-TUJ, iar la limita
inferioară şi de durata impulsului furnizat la trecerea prin zero de triggerul Schmitt.
Montajul de laborator are alimentare prin intermediul unui transformator Tr atât
pentru contactorul static cât şi pentru blocul de programare. Sarcina R-L este de asemenea
încorporată în montaj, alegerea regimului R sau R-L făcându-se prin acţionarea
256 INVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE. PROCESE DE COMUTAŢIE

comutatorului K1. Selecţia programului se face cu comutatoarele K3, K4 sau K5 în poziţia

"acţionat". Potenţiometrele P1 (cu gradaţiile corespunzătoare pentru ) şi P2 (pentru
reglarea duratei impulsului de comandă în modul b) şi având comutatorul K2 pe poziţia
"acţionat") sunt dispuse pe partea superioară a montajului de laborator, la fel ca şi bornele de
vizualizare.

3.2. Analiza SPICE

În fig.5 este prezentată schema electric din fig.4.b, prelucrată în vederea analizei
SPICE.

Fig. 5 Schema electricădin fig.4.b prelucrată în vederea simulării SPICE.

Simularea este făcută pentru sarcină R şi R-L în variantele cu comandă

menţinută(Tcom=60ms) şi cu comandă cu control de fază (Tcom=10ms), ultima în variantele
cu impuls de comandă "scurt" (=0,7ms), respectiv "lung" (=5ms). Simularea se face pentru
unghiurile de comanda =0, 30, 60, 75, 90 şi  =  = 46,32.
Schema OR-TUJ, care furnizează impulsurile de comandă ale tiristorului Th1, a fost
înlocuită cu un generator de semnal dreptunghiular Vcom de amplitudine 5V şi rezistenţă
internă Rcom=25.
În continuare sunt prezentate fişierele de circuit corespunzătoare comenzii menţinute
şi comenzii cu control de fază în cazul particular al unei sarcini R-L şi unui unghi de
comandă =30. Prin modificarea parametrilor programului se pot studia separat şi cazurile
sarcinilor R şi L, pentru orice unghi de comanda .

* Program pentru comanda menţinuta

* Cazul sarcinii R-L şi ALFA=30 grade
* Apelarea bibliotecii
Montajul studiat. Analiza SPICE 257
.LIB THYRISTR.LIB
.LIB DIODE.LIB
.PARAM Rl=30 R=100 L=1.1H
.PARAM FAZA=1.66m
* Sarcina
Rl 7 8 {Rl}
R 6 3 {R}
L 8 3 {L}
* Tensiunea de alimentare
V1 6 0 SIN(0 30V 50Hz 0 0)
* Puntea de diode
D1 5 7 D1N4150
D2 7 4 D1N4150
D3 5 0 D1N4150
D4 0 4 D1N4150
* Tiristorul
X1 4 2 5 2N1596
* Generator de semnal dreptunghiular
Vcom 1 5 PULSE(0 5 {FAZA} 8n 10n 38.339m 60m)
Rcom 1 2 25
*
.TRAN 10u 80m
*.OPTIONS ITL5=0
.FOUR 50 V(6) I(R) V(6,7)
.PROBE
.END

* Program pentru comanda cu control de faza

* Cazul sarcinii R-L şi ALFA=30 grade
* Apelarea bibliotecii
.LIB THYRISTR.LIB
.LIB DIODE.LIB
.PARAM Rl=30 R=100 L=1.1H
.PARAM FAZA=1.66m DURATA=8m
* Sarcina
Rl 7 8 {Rl}
R 6 3 {R}
L 8 3 {L}
* Tensiunea de alimentare
V1 6 0 SIN(0 30V 50Hz 0 0)
258 INVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE. PROCESE DE COMUTAŢIE

* Puntea de diode
D1 5 7 D1N4150
D2 7 4 D1N4150
D3 5 0 D1N4150
D4 0 4 D1N4150
* Tiristorul
X1 4 2 5 2N1596
* Generator de semnal dreptunghiular
Vcom 1 5 PULSE(0 5 {FAZA}8n 10n {DURATA} 10m)
Rcom 1 2 25
.TRAN 10u 100m
*.OPTIONS ITL5=0
.FOUR 50 V(6) I(R) V(6,7)
.PROBE
.END

4. DESFĂŞURAREA APLICAŢIEI

Aparate necesare:
- osciloscop de joasă frecvenţă, cu două canale;
- calculator şi program de simulare PSpice.

Verificări experimentale
4.1. Se examinează elementele montajului de laborator.
4.2. Se alimentează montajul şi se vizualizează formele de undă în circuitul de
comandă. Se vor desena următoarele forme de undă faţă de aceeaşi origine şi împreună cu
toţi parametrii ce le caracterizează:
a) la bornele OR-TUJ pentru diferite poziţii ale potenţiometrului P1:
- tensiunea de alimentare şi sincronizare U1-(10);
- pe electrozii TUJ-ului, U2- şi U3-.
b) la ieşirea detectorului de trecere prin zero U4-.
c) la intrarea în amplificatorul de impulsuri de poartă T1, U5- în situaţiile :
- K3 acţionat împreună cu (fără) K2. Se reglează P1 şi P2.
- K4 şi K5 acţionate pe rând. Se reglează P1.

I. Cazul comenzii menţinute asincrone

4.3. Se acţionează K5. Tiristorul primeşte comenzi repetitive de durată (4-)
separate de pauze (2+).

4.3.1. Pentru regimul de funcţionare cu sarcină rezistivă (K1 nu este acţionat, Zs=Rs)
se vizualizează concomitent curentul I prin sarcină, U7-9 şi tensiunea de alimentare a CS, U6-
Desfăşurarea aplicaţiei 259

9pentru  = 0, 30, 60, 90. Se calculează pentru fiecare valoare  raportul de conducţie
K=Tc/T, unde Tc este durata conducţiei şi T perioada, vizualizând U7-9.

4.3.2. Pentru regimul de funcţionare cu sarcină R-L (se acţionează K1, Zs=(Rs+rL)+
+jL, unde Rs=100, rL=30, L=1,1H) se vizualizează evoluţia regimurilor de comutaţie
la  =0, 30, 60, 90.
a) Se va calcula unghiul de fază al sarcinii, ;
b) Folosind fig.2.c, se va regla din potenţiometrul P1 până când se va obţine cazul 
= şi se va compara unghiul  cu cel obţinut la punctul a);
c) Pentru fiecare caz în parte, se va măsura pe osciloscop unghiul de stingere, ;
d) Pe aceeaşi diagramă se va trasa (pentru fiecare ) variaţia puterii instantanee
furnizată de sursa de alimentare, p=ui, unde u = U6-9 şi i = U7-9/Rs;
e) Se va vizualiza tensiunea U8-9 la bornele sarcinii Zs şi se va reprezenta grafic
pentru cazurile  =  (experimental şi teoretic) şi  =0, 30, 60, 90.

II. Cazul comenzii cu control de fază

4.4. Se acţionează K3. Tiristorul primeşte comenzi repetitive de durată (-) în
cadrul fiecărei alternanţe.
4.4.1. Pentru cazul Zs=Rs, sunt vizualizate formele de undă pentru unghiul  de la
punctul 4.3.1.
4.4.2. Se acţionează K1, Zs=(Rs+rL)+jL. Se vizualizează formele de undă pentru 
de la punctul 4.3.2.
4.4.3. Se acţionează împreună K1 şi K2. Tiristorul primeşte impulsuri de comandă de
durată <(-) reglabilă cu P2. Se vizualizează formele de undă pentru <. Se va regla din
potenţiometrul P1 durata impulsurilor de comandă; se va vizualiza şi trasa curentul prin
sarcină, U7-9 în cazul redresării monoalternanţă (impulsuri scurte de durată <-) şi în
cazul regimului permanent (impulsuri "lungi" de durată-). Se vor explica rezultatele
obţinute.

Analiza SPICE

4.5. Semnificaţia numelor fişierelor din directorul L12 este:

cfr<> - comandă cu control de fază; sarcină rezistivă şi unghi de comandă ;
cfrl<> - idem, pentru sarcină rezistiv-inductivă;
cmr<> - comandă menţinutăpentru sarcină rezistivă şi unghi de comandă ;
cmrl<> - idem, pentru sarcină rezistiv-inductivă;

4.6. În programul LTspice se deschide fişierul de intrare …\L12\ _1_CFR30.CIR

cu File-> Open (se alege în stanga jos tipul de fisier Netlists). Se analizează fişierul de
circuit (sintaxa, condiţiile iniţiale).
260 INVERTOARE C.A.-C.A. MONOFAZATE. PROCESE DE COMUTAŢIE

4.7. Pentru cazul _1_CFR30.CIR se vizualizează următoarele forme de undă pe

ploturi separate: V(6), V(6,7), I(R) și V(2,5). Se face poza la grafic. Se notează cu View-
>Spice Error Log valorile numerice obţinute în urma analizei Fourier (.FOUR) pentru V(6)
I(R) V(6,7)
4.8. Se selectează …\L12\ _2_CMR30.CIR Se va proceda ca la punctul 4.7. Ce
valoare au constantele k1 si k2 definite în Fig. 2?
4.9. Se vor selecta circuitele CFRL: _3_CFRL46.CIR, _4_CFRL90.CIR . Se va
proceda la fel ca la punctul 4.7. În plus față de 4.7:
a) Se va măsura unghiul de stingere 
b) Se va trasa pe plotul nr.cinci variaţia puterii instantanee furnizată de sursa de
alimentare V(6)*I(R). Se face poza la grafic.
c) Pentru < se vor studia separat cazurile impulsurilor "lungi" _5_CFRL30L.CIR
şi "scurte" _6_CFRL30S.CIR, pentru care se va face analiza spectrală Fourier şi se vor
explica rezultatele obţinute.

5. ÎNTREBĂRI

5.1. În ce situaţie din cele prezentate tiristorul din CS este cel mai mult solicitat ?
5.2. Dacă se întrerupe una din diodele D9D12 în condiţiile unei sarcini R-L si
modului de comandă cu control de fază în fiecare alternanţă, să se reprezinte curentul prin
sarcină pentru < şi comenzi de durată<(-).
5.3. Care sunt parametrii şi elementele de circuit care influenţează unghiul minim de
comandă furnizat de analizor ?
5.4. De ce OR-TUJ este sincronizat cu tensiunea de alimentare ?
5.5. În cazul comenzii de la punctul 4.3 tiristorul se găseşte în conducţie pe toată
durata acesteia, sau nu ?
5.6. Ce rol are în schema analizorului T2-T3, SN 7414, CDB 493, C2, R5 ?
5.7. Cum puteţi aprecia eventuala avarie produsă în puntea D1D4 pe baza formei de
undă U7-9?
5.8. Ce diferenţe observaţi între rezultatele experimentale şi cele ale simularii cu
programul PSpice ? Explicaţi diferenţele.
5.9. Calculaţi durata limită a impulsului  după care se face împărţirea impulsurilor
în "lungi" şi "scurte". S-a respectat acest lucru în programele de simulare ?
5.10. De ce s-a ales perioada comenzii Tcom mai lungă la comanda menţinută faţă de
comanda cu control de fază?
5.11. Cu macheta de laborator existentă şi cu programele de simulare existente, care
sunt avantajele oferite de PSpice faţă de machetă? Dar invers ?