Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONTACTOARE CU RELEE
1
Cu ajutorul contactoarelor cu relee se pot realiza scheme de acţionare foarte
diverse.
În figura 4 este reprezentată schema pentru pornirea şi inversarea sensului de
rotaţie la un motor asincron trifazat.
2
LT6-P (după norme CEI): T1-T2 – sonde cu termistoare; 93-94 – alarmă;
97-98 – semnalizare.
5
Fig. 7. Blocuri funcţionale ale contactorului static de curent continuu
6
Fig. 8. Schemă de principiu pentru funcţionarea contactorului
static de curent alternativ
7
Sarcina poate fi inductivă sau rezistivă. În caz de avarie, pe circuitul de
comandă nu trebuie să se transmită tensiunea de lucru şi de aceea se realizează
separarea galvanică printr-un bloc optocuplor.
În figura 8 c, diodele de putere D 1, D3, D2, D4, conduc pe rând câte două, în
funcţie de polaritatea tensiunii. Dacă tiristorul T este amorsat la fiecare
semiperioadă, el este parcurs de curent continuu, iar sarcina Z este parcursă de
curent alternativ.
Blocurile funcţionale ale unui contactor static de curent alternativ sunt
evidenţiate in figura 10.
8
II.2. ÎNTRERUPTOARE AUTOMATE
9
- să menţină întreruptorul în poziţia „închis“ un timp oricât de lung, fără
consum suplimentar de energie, prin blocarea mecanică a contactelor mobile
la sfârşitul cursei de închidere;
- să asigure declanşarea liberă, adică la existenţa unui ordin de declanşare,
întreruptorul să nu poată fi nici închis, nici menţinut în poziţia închis;
- la închiderea manuală a întreruptorului să asigure o viteză minimă a
contactului mobil;
- să adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motorului.
Deschiderea cotactelor mobile se face cu mare viteză sub acţiunea unor
resorturi puternice.
Realizarea funcţiilor menţionate se face cu ajutorul mecanismelor cu clichet,
genunchi etc.
Deoarece întreruptoarele realizează întreruperea unor curenţi mari de
scurtcircuit, forţele electrodinamice care solicită contactele sunt foarte mari.
La valori de 30-40 kA, forţele electrodinamice şi forţa de reacţiune în
contacte au tendinţa de a le deschide şi de a provoca în cele din urmă sudarea
acestora. La întreruptoarele normale, contactele fixe au forme speciale pentru a fi
anulat acest incovenient (fig. 11).
1 – contacte fixe;
2 – puntea contactelor mobile;
3 – resoartele pentru forţa de apăsare în
contacte;
4 – cale de curent.
10
La curenţi intenşi, arcul electric este deviat şi alungit cu ajutorul unor bobine
parcurse de curentul principal (bobine de suflaj).
Spre deosebire de contactoarele care sunt echipate numai cu relee,
întreruptoarele automate conţin atât relee cât şi declanşatoare şi realizează protecţia
atât la suprasarcină cât şi la scurtcircuit.
Declanşatorul este sensibil la o mărime electrică ce determină o acţiune
mecanică de eliberare a unei forţe.
Releul este sensibil la o mărime electrică ce determină închiderea sau
deschiderea unui contact electric. La întrerupere, releele pot stabili curentul în
bobina declanşatorului.
Schema de principiu a unui întreruptor automat este dată în figura 12.
11
• Întreruptoarele automate limitatoare se construiesc pentru curenţi de ordinul
sutelor de amperi şi capacităţi de rupere până la 100 kA, curent prezumat. Sunt
acţionate manual sau cu motor electric.
• Întreruptoarele automate rapide de curent continuu se folosesc pentru
protecţia redresoarelor cu elemente semiconductoare.
• Întreruptoarele automate selective pot sesiza diferenţa între valorile
curenţilor de pe conductorul de fază şi de nul, de exemplu, în cazul unei slăbiri a
izolaţiei, când diferenţa indică scurgeri de curent la masă.
Întreruperea rapidă a circuitului evită accidentele prin electrocutare şi
producerea de incendii.
• Întreruptoarele automate de joasă tensiune se execută cu întrerupere în aer,
în construcţie deschisă şi închisă (compactă) pentru curenţii între 10 A şi 4000 A.
• O categorie aparte o constituie întreruptoarele automate de instalaţii, de
formă aplatizată, pretându-se la gruparea pe panouri sau de formă cilindrică cu filet
E 27, acestea din urmă fiind denumite siguranţe automate (fig. 13) şi utilizate la
tablourile din locuinţe.
12
Fig. 14. Caracteristicile de protecţie ale unui întreruptor monopolar de
instalaţie de 25 A
13
- economice de energie;
- posibilitatea de a obţine capacităţi de rupere mari;
- insesibilitate la şocuri şi vibraţii;
- posibilitatea de a dimensiona foarte judicios electromagneţii de acţionare,
având în vedere că se află sub tensiune numai atât timp cât se produce
închiderea.
Întreruptoarele automate au totuşi o construcţie complicată şi permit
frecvenţe de conectare mici reduse la câteva zeci de manevre pe zi.
Construcţiile moderne de întreruptoare automate se caracterizează prin
execuţie modulară, dimensiuni mai reduse, asociere cu aparate de protecţie
realizate cu componente electronice, caracteristicile superioare (conform normelor
CEI 947-1/5, EN 60947-1-2), coordonarea mai bună a caracteristicilor elementelor
de protecţie, design plăcut şi atractiv, posibilitatea monitorizării prin computer a
parametrilor din instalaţii.
În figura 15 sunt prezentate module cu care se pot realiza ansamble compacte
de întreruptoare pentru gamelez: 15 – 80 A; 100 – 250 A; 400 – 630 A; 800 – 1250
A.
În figura 16 este prezentată porţiunea din panoul frontal al unui întreruptor,
referitoare la subansamblul electronic pentru reglarea nivelelor de declanşare a
întreruptorului. Analiza comenzilor pentru declanşare în funcţie de valorile
prestabilite se face de către un microprocesor încorporat. Defectarea
microprocesorului este semnalizată prin LED-uri montate pe panou.
Valoarea curentului reglat al releului termic şi valorile curenţilor pe fază pot
fi afişate printr-un bloc numeric ataşat.
În schemele de acţionare şi de comandă este foarte importantă alegerea şi
coordonarea caracteristicilor aparatelor de protecţie în funcţie de sarcina protejată.
De exemplu, stabilirea protecţiei circuitului unui motor depinde de: tipul maşinii
antrenate, siguranţa operaţiilor, frecvenţa de conectare, durata serviciului continuu
impus de sarcină, standardele aplicate pentru a asigura protecţia şi menţinerea
caracteristicilor pe toată durata de funcţionare.
14
Fig. 15. Elemente modulare pentru întreruptoare automate
1 – ansamblu întreruptor; 2 – ansamblu declanşator; 3 – modul de protecţie; 4 –
modul de protecţie pentru împamântare greşită; 5 – indicator pentru prezenţa
tensiunii; 6 – ampermetru; 7 – releu de tensiune; 8 – releu auxiliar multifuncţional;
15
9 – manetă de acţionare normală; 10 – extinderea acţionării manuale; 11 –
mecanism motor; 12 – modul suport pentru ansamblare; 13 – conectori pentru
circuite auxiliare; 14 – accesorii pentru conectare; 15, 16 – elemente terminale.
16
• Cu ajutorul întreruptorului se realizează pretecţia la scurtcircuit precum şi
deconectarea manuală a motorului pentru operaţii de întreţinere.
• Cu ajutorul contactorului se comandă pornirea-oprirea şi, după caz, pornirea
şi variaţia vitezei.
• Releele termice asigură protecţia la suprasarcină pentru I < 10In, pentru
demaror şi conductele de legătură.
• Protecţia specifică sau internă a motorului este destinată, în principipal,
defectelor de izolaţie şi încălzirii înfăşurării.
17
ANEXA NUMARUL 1
Scheme de contactoare
18
ANEXA NUMARUL 2
1 – corp;
2 – armătură fixă;
3 – bobină;
4 – contact fix;
5 – echipaj mobil;
6 – armătură mobilă;
7 – puntea contactoarelor mobile;
8 – cameră de stingere cu grătar metallic;
9 – resort pentru contacte;
10 – borne.
19
ANEXA NUMARUL 3
20
ANEXA NUMARUL 4
21
ANEXA NUMARUL 5
22
III. NOŢIUNI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII
ÎN MUNCĂ
23
CUPRINS
24
IV. BIBLIOGRAFIE
25