Actionari electrice- fise de lucru a XIIa

FIŞĂ DE LUCRU
SISTEMELE DE ACŢIONARE ELECTRICĂ

Un sistem de acţionare este formată din următoarele părţi componente (fig.1):

- maşina de lucru, sau maşina care este acţionată;
- motorul pentru acţionarea maşinii de lucru;
- organul de transmisie care face legătura între motor şi maşina de lucru şi are
rolul de a modifica felul mişcării (translaţie, rotaţie, mişcare continuă ori
intermitentă), sensul/direcţia acesteia, viteza etc.;

in s t a la ţ ia d e c o m a n d ă
a în tr e g u lu i a n s a m b lu .

M a ş in a d e lu c r u

O r g a n u l d e t r a n s m is ie
M o t o r u l d e a c ţ io n a r e
Figura 1. Schema bloc a unui sistem de acţionare.

În funcţie de motorul folosit pentru acţionarea unei maşini de lucru, se pot

distinge următoarele tipuri de acţionări:
- acţionări electrice;
- acţionări hidraulice;
- acţionări pneumatice.

Maşina de lucru primeşte de la motor energia necesară pentru a învinge toate

forţele ce apar în timpul procesului de lucru, respectiv a forţelor rezistente statice Fs şi a
forţelor rezistente dinamice Fd.
Forţele rezistente statice sunt constituite din forţe utile şi din forţe de frecare.
Forţele rezistente dinamice apar datorită inerţiei pieselor în mişcare din întregul
sistem de acţionare; deci, ele apar numai pe durata variaţiilor de viteză (porniri, opriri,
frânări, accelerări).
În cazul acţionărilor cu mişcare liniară, motorul poate pune în mişcare o maşină
de lucru dacă dezvoltă o forţă F egală cu suma tuturor forţelor rezistente, statice şi
dinamice:

F = Fs + Fd,
Această relaţie este cunoscută sub denumirea de ecuaţia fundamentală a
mişcării pentru acţionările liniare.
Ecuaţia de mai sus poate fi scrisă şi sub forma:

1
Actionari electrice- fise de lucru a XIIa

F = Fs + ma,
deoarece forţa dinamică este exprimată prin ecuaţia Fd = ma.
Pentru v = const. (deci în lipsa acceleraţiei), Fd = 0 şi în acest caz, sistemul
funcţionează în regim stabilizat (mărimile care-l caracterizează nu variază).
În cazul acţionărilor cu mişcare de rotaţie, care sunt cele mai numeroase,
ecuaţia mişcării capătă o formă specifică, în care forţele se înlocuiesc cu momente:
M = M s + Md
în care:

M - cuplul motor [Nm],

Ms - cuplul rezistent static [Nm];
Md - cuplul rezistent dinamic [Nm].

Relaţia de mai sus reprezintă ecuaţia fundamentală a mişcării pentru acţionări cu

mişcare de rotaţie.

Aplicaţie. Efectuaţi un studiu de caz pentru a identifica sisteme de acţionare. Pentru fiecare
dintre acestea veţi preciza:
- tipul sistemului de acţionare
- tipul motorului de acţionare
- maşina de lucru
- organele de transmitere a mişcării şi rolul acestora
- cerinţe pentru instalaţia de comandă (porniri, opriri, frânări, reglaje etc.)

Figura 2. Organe de transmisie. Reductoare utilizate în transmisie.

2
Actionari electrice- fise de lucru a XIIa

FIŞĂ DE LUCRU
CARACTERISTICILE MECANICE ALE MAŞINILOR DE LUCRU

Acţionarea maşinilor de lucru trebuie realizată cu vitezele impuse de condiţiile

tehnologice specifice proceselor de fabricaţie. Cu alte cuvinte, comportarea unui sistem
de acţionare depinde de maşina de lucru. Numărul şi varietatea constructivă a maşinilor
de lucru întâlnite în practică necesită o grupare a acestora din punctul de vedere al
caracteristicilor lor mecanice.
Prin caracteristică mecanică a unei maşini de lucru se înţelege modul de
variaţie a cuplului rezistent static al acesteia în funcţie de un parametru care determină
valoarea acestui cuplu.
Cuplul rezistent static al unei maşini de lucru poate depinde de diferiţi parametri,
cum ar fi:
- viteza de deplasare sau de rotaţie;
- un unghi pe care un organ component al maşinii de lucru îl face cu o anumită
poziţie de referinţă;
- drumul parcurs de maşina de lucru.
În funcţie de aceşti parametri se poate face o primă clasificare a maşinilor de lucru:

Maşini de lucru cu cuplul rezistent static constant

A
La această categorie de maşini, cuplul rezistent static este, practic, constant (fig. 1).

Ms

n
0
Figura 1.Cuplul static rezistent constant în raport cu turaţia.

Din această categorie de maşini de lucru fac parte, de exemplu: mecanismele de

ridicat greutăţi, podurile rulante, macaralele, ascensoarele, benzile transportoare
cu sarcină uniformă de-a lungul lor, laminoarele reversibile, maşinile de imprimat
etc.
Maşini de lucru cu cuplul rezistent static dependent de viteză
B
Maşinile de lucru din această categorie pot avea:
cuplul rezistent static dependent liniar de viteză (figura 2.a) – valţurile din
industria cauciucului, maşinile de bobinat etc.
cuplul rezistent crescător cu pătratul vitezei (figura 2.b) – ventilatoarele,
turbocompresoarele, pompele centrifuge, elicele de pe navelor maritime etc.
cuplul rezistent variabil invers proporţional cu viteza (figura 2.c) – maşini de înfăşurat
sârmă, tablă, hârtie, maşini de prelucrare prin aşchiere etc.

3
Actionari electrice- fise de lucru a XIIa

Ms

b a

c
n

Figura 2. Cupluri statice rezistente

dependente de turaţie:
a – variaţie liniară; b – variaţie pătratică;
c – variaţie invers proporţională

C Maşini de lucru cu cuplul rezistent static dependent de unghi

Din această categorie de maşini fac parte: roboţi, manipulatoare, fierăstraie
mecanice, foarfece de tăiat metal, ciocane mecanice, compresoare cu piston, pompe
de adâncime pentru extracţia de ţiţei şi în general toate maşinile care au în componenţa
lor mecanisme bielă- manivelă (fig.3)
M

Figura 3. Cuplul static rezistent pulsatoriu

D
Maşini de lucru la care cuplul rezistent static depinde de drumul parcurs
Din această categorie de maşini fac parte instalaţiile de ridicat la mare înălţime sau de
la mare adâncime, la care greutatea cablului de ridicare este comparabilă cu sarcina
utilă: macarale, ascensoare, instalaţii de foraj, instalaţii de extracţie minieră etc. Spre
deosebire de instalaţiile de ridicat la înălţime mică la care greutatea cablului este mult
mai mică decât sarcina utilă şi la care cuplul static este, practic, constant, la instalaţiile
de ridicat la mare înălţime, lungimea cablului (şi deci, şi greutatea sa) variază în timpul
acţionării proporţional cu deplasarea sarcinii utile.
E Maşini de lucru pentru care cuplul rezistent static variază aleatoriu în timp
Din această categorie de maşini fac parte, de exemplu: ferăstraiele pentru lemn,
malaxoarele, morile cu bile, sondele de foraj etc. Cuplul rezistent static depinde de un
număr apreciabil de parametri, care se modifică permanent, fără a exista o lege de
variaţie a acestora în timp (fig.4).

4
Actionari electrice- fise de lucru a XIIa

Figura 4. Cuplu static rezistent aleatoriu

t