SINDROMUL

ANGELMAN
 1. Note istorice
 Sindromul poarta numele lui
Dr. Harry Angelman, care a
fost un medic pediatru dar
avea si un interes aparte
pentru patologiile neurologice.
 a descris pentru prima data
acest sindrom in 1965.
 El a depus o munca enorma in
studiul acestui sindrom. Scopul
studierii genetice a avut un
caracter optimist in a aduce
tratamente si eventual un leac.
2.Ce este sindromul Angelman?
 Sindromul Angelman (AS) e o afectiune
cromozomiala complexa care afecteaza in primul
rind sistemul nervos.
 Caracteristicile ei includ: intirzieri de dezvoltare,
dizabilitate intelectuala, probleme in vorbire, in
miscari si in echilibru (ataxie). De asemenea
sunt prezente convulsii recurente (epilepsie) si o
dimensiune mica a capului (microcefalie).
 Intirzierile in dezvoltare devin observabile de la 6
la 12 luni,si alte semne si simptome comune de
obicei apar in copilaria timpurie.
 Copiii cu acest sindrom au de obicei un comportament
fericit excitabil cu râsete frecvente zâmbitoare.
 Majoritatea copiilor afectati au, de asemenea, tulburări
de somn şi nevoia de a dormi mai puţin decât de
obicei. Unele persoane afectate au pielea neobişnuit de
echitabile şi părul deschise la culoare.
 Cu vârsta, persoanele cu sindromul Angelman devin mai
puţin agitat, şi tulburări de somn au tendinţa să se
îmbunătăţească. Cu toate acestea, indivizii afectati
continuă să aibă dizabilităţi intelectuale, insuficienţă
vorbire severă, şi crizele pe toată durata vieţii lor. 
 Adulţi cu sindromul Angelman au caracteristici distinctive
faciale care sunt descrise ca fiind "aspru." Unele dezvolta
de asemenea, o curbură anormală dintr-o parte laterală
a coloanei vertebrale (scolioza). Speranţa de viaţă a
persoanelor cu această condiţie pare a fi aproape
normal.
3.Cit de des se intilneste sindromul
Angelman?
 Sindromul Angelman afecteaza un procent
estimat de 1 din 30.000 oameni.
 4.Care sunt schimbarile
genetice legate de sindromul
Angelman?
 Multe dintre trăsăturile caracteristice ale sindromul
Angelman rezulta din pierderea funcţiei a unei gene
numite UBE3A.
 Oamenii moştenesc în mod normal, o copie
a UBE3A gena de la fiecare parinte. Ambele copii ale
acestei gene sunt pornite (active) în multe din ţesuturile
organismului.
 Cu toate acestea, in anumite zone ale creierului, doar
copia moştenita de la mama (copie materne) este activa.
Această genă specifică activare-mamă este cauzată de
un fenomen numit imprimare genomica.
 Imprimare genomica
 Definiţie
 Procesul prin care cromozomi materni şi părinteşte derivate sunt unic modificate
chimic care să conducă la exprimarea unei gene diferite ale anumitor gene sau pe
cele cromozomi, în funcţie de originea lor părinteşti
 Definiţie de la: GeneTests de la Universitatea din Washington şi sănătatea copiilor System, Seattle

 Un fenomen în care fenotipul bolii depinde de mamă care a trecut pe gena bolii. De
exemplu, atât Prader-Willi şi sindroame Angelman sunt moştenite în cazul
în care aceeaşi parte din cromozomul 15 lipseşte. Când tatăl complement
de 15 lipseşte, copilul are Prader-Willi, dar când mama complement de 15
lipseşte, copilul are sindromul Angelman.
 Definiţie de la: Human Genome ProjectInformaţii de la Departamentul Energiei al SUA

 Un fenomen biochimice care determină, pentru anumite gene, pe care unul din
perechea de alele, a mamei sau a tatălui, va fi activă în acest individ.
 Definiţie de la: Oficiul de RareBoli la National Institutes of Health
! . Oamenii pot avea fie sindromul Prader-Willi sau sindromul
Angelman, dar de obicei nu pot avea ambele.
 Sindromul Angelman- stinga
Sindromul Prader-Willi-dreapta
Sindromul Angelman – dreapta
Sindromul Prader-Willi - stinga
 4.Care sunt schimbarile
genetice legate de sindromul
Angelman?
 În cazul în care copia materne a UBE3A gena este
pierdut din cauza unei modificări cromozomiale sau o
mutatie genetica, o persoană nu va avea nici o copie
activă a genei în unele părţi ale creierului.
 Mai multe mecanisme genetice diferite pot inactiva sau
şterge copia materne a UBE3A genei.
  Cele mai multe cazuri de sindromul Angelman
(aproximativ 70 %) apar atunci când un segment al
cromozomului 15 materne care conţin această genă se
elimină. În alte cazuri (circa 11 %), sindromul Angelman
este cauzat de o mutaţie în copie materne
a UBE3A genei.
 Într-un procent mic de cazuri, o persoana cu sindromul
Angelman moşteneşte două copii ale cromozomului 15
sau de la ei tatălui său (copii paterne) în loc de o copie
de la fiecare părinte. Acest fenomen este numit
uniparental disomy paternă. 
 Sindromul Angelman poate fi, de asemenea, cauzate de
o rearanjari cromozomiale numita translocatie, sau de
către o mutaţie sau defect in alte regiune a ADN-ului
care controleaza activarea UBE3A genei. 
 Aceste modificări genetice pot transforma in anormal off
(inactiva)UBE3A sau alte gene pe copia maternă a
cromozomului
disomy uniparental
Definiţie
(UPD) situaţia în care ambii membri ai unei perechi de cromozomi sau segmente ale unei
perechi cromozomiale sunt moştenite de la un părinte şi nici nu este moştenit de la
celălalt părinte. disomy Uniparental poate duce la un fenotip anormal, în unele cazuri.
Definiţie de la: GeneTests de la Universitatea din Washington şi sănătatea copiilor
System, Seattle
 Cromozomul 15
 Cromozomului 15 se întinde pe aproximativ 100
de milioane de blocuri de constructii ADN-ului
(de perechi de bază) şi reprezintă mai mult de 3
la sută din totalul de ADN din celule.
 In eliminarea a unei gene numita OCA2 este
asociat cu culoarea părului, culoarea pielii în
unele persoane cu sindromul Angelman. 
 The OCA2 gena este situat pe segmentul
cromozomului 15, care este de multe ori
eliminată la persoanele cu această
tulburare. Proteina produsă din această genă
ajută la determinarea colorarea (pigmentare) a
pielii, parului, şi ochii.
 Cauzele de sindromul Angelman sunt
necunoscute în 10 până la 15 la sută de
persoane afectate.Modificările care implică alte
gene sau cromozomi pot fi responsabile pentru
tulburare în aceste persoane.
 Gena OCA2
 Numele oficial al acestei gene este "albinism
oculocutaneous II.“
 OCA2 gena (denumită anterior P gene) oferă
instrucţiuni pentru a face o proteina numita
proteina P.Aceasta proteina este situat în
melanocite, care sunt celule specializate, care
produc un pigment numit melanina. Melanina
este substanta care confera pielii, parului, iar
culoarea ochilor lor. Melanina este, de
asemenea, găsit în ţesutul-sensibil la lumină din
spate a ochiului (retina).
 Deşi funcţia exactă a proteinei P este
necunoscut, este esenţial pentru
pigmentarea normală şi este probabil
implicată în producerea de melanina. 
 Cercetatorii cred ca aceasta proteina poate
ajuta, de asemenea, reglementa aciditatea
relative (pH-ului) de melanozomi. un
control strict al pH-ului este necesară
pentru cele mai multe procese biologice.
 Localizarea genei OCA2
 Locaţie citogenetic: 15q
 OCA2 gena este situat pe pe termen lung (q)
braţul de cromozomul 15
 Gena UBE3A
 Numele oficial al acestei gene este
"ubiquitin proteine ​ligase E3A.“
 UBE3A gena oferă instrucţiuni pentru a
face o enzimă numită ubiquitin ligase
proteine ​E3A. Această enzimă este
implicată în orientarea proteine ​care
urmează să fie defalcate (degradat) în
interiorul celulelor.
 UBE3A gena este situat pe pe termen lung
(q) din braţul cromozomul 15
 Localizarea genei UBE3A
 Locaţie citogenetic: 15q11.2
Riscul de a avea copii bolnavvi de
AS
Colin Farell