Sunteți pe pagina 1din 14

Sindromul copilului scuturat

Proiect realizat de: Pater Alexia​


                               Rus Daria​
                                   Cigher Alina​
                                            Rodina Denisa
        An I ,Grupa 2
Cuprinsul
1.În ce constă acest
sindrom?
2.Ce este sindromul
10.Bibliografie copilului scuturat si
de ce apare?

9.Concluzii 3.Cauze

8.Tratament 4.Efecte

7.Diagnostic 5.Simptome

6.Preveniri
1.În ce constă acest sindrom?

  Sindromul copilului zgâlțâit constă într-un ansamblu de


semne si simptome, survenite ca o consecință a ciocnirii
țesutului cerebral de pereții cutiei craniene. Acest fenomen se
întâmplă în special la nou-născuți, sugari și în prima copilărie,
când organele interne sunt înca într-un proces accelerat de
creștere și dezvoltare. De cele mai multe ori, părinții nu cunosc
impactul zgâlțâitului asupra copilului.
2.Ce este sindromul copilului scuturat si de ce apare?

  În sindromul copilului zgâlțit, sunt întâlnite semne și simptome specifice unei suferințe
cerebrale a bebelușului sau copilului mic. Fenomenul apare ca urmare a unei ciocniri a
parenchimului cerebral de pereții cutiei craniene.
  Atunci când copiii plâng excesiv și/sau sunt
agitați, unii părinți, fie in speranța de a ajuta
copilul să se liniștească, fie din frustrare și/sau
oboseală, pot încerca să îl scuture. Acest lucru
însă este extrem de dăunător, întrucât creierul
unui copil atât de mic nu este suficient de bine
dezvoltat pentru a rezista la astfel de impacturi.
În urma ciocnirii repetate de cutia craniană,
creierul copilului este dispus la sângerări,
hematoame, contuzii si multe alte complicații
asociate traumatismelor. Acestea sunt suficient
de grave să altereze starea de sănătate a
copilului și, în plus, pot conduce la apariția a
numeroase complicații nedorite.
3.Cauze   Vârsta medie a victimelor este
între 3 si 8 luni, deși ocazional
sindromul poate apărea și la copii
până la 4 ani.     
  Agresorii în cazul sindromului
copilului scuturat sunt în
majoritatea cazurilor părinții sau
îngrijitorii, care scutură copilul din
cauza frustrării sau al stresului când
copilul plânge fără oprire.
  Aproximativ 60% dintre copiii
scuturați sunt băieți.
  Se estimează că 65-90% dintre
agresori sunt bărbați - de obicei
tatăl copilului sau prietenul mamei,
deseori o persoană între 20 si 25 de
ani.
4.Efecte

Copiii care supraviețuiesc pot 


avea:
 - orbire parțială sau totală 
- pierderea auzului 
- crize convulsive 
- întârzieri în dezvoltarea  psiho-
motorie 
- întârziere mintală severă 
- dificultăți de vorbire și învățare 
- probleme de memorie și atenție 
- paralizie (unele episoade
traumatice lasă  
copilul in coma)
5.Simtone 
  În cazurile mai ușoare, un copil care a fost scuturat
poate prezenta: 
- letargie(somn adânc)
- iritabilitate 
- vărsături 
- dificultăți de supt și înghițit 
- apetit scăzut 
- absența zambetului și a vocalizării 
- rigiditate
-crize convulsive 
- dificultăți de respirație 
- stare de conștiență alterată 
- anizocorie (pupile de dimensiuni inegale)
 - inabilitatea de a-și ridica capul - inabilitatea de a
urmări cu privirea.
6.Preveniri

 Un aspect cheie al prevenirii sindromului este creșterea conștientizării pericolului


reprezentat de scuturarea unui sugar sau copil mic.
Legănarea delicată într-un scaun sau într-un leagan de bebeluși, sau o plimbare cu mașina
poate oferi sugarului același tip de mișcare pe care o simțea în pântece.
Tinerea copilului strâns lipit de corpul părintelui în timp ce acesta respiră calm și rar.
7.Diagnostic

  În multe situații, obținerea diagnosticului de sindrom al copilului zgâlțâit nu este o misiune


ușoară.
  Pentru a completa diagnosticul, se va apela la mai multe teste paraclinice. Acestea constau in:
-Teste de sânge 
-Teste imagistice (radiografie, CT, RMN) 
-Examenul fundului de ochi 
8.Tratament
  În cazurile grave, sindromul
copilului zgâlțâit necesită
tratament de urgență, cu scopul
de a aduce complicațiile la
minimum. Acest fapt poate
consta in suport respirator si
intervenție chirurgicală pentru
a opri hemoragiile interne.
  Atunci când traumatismul nu
necesită tratament în urgentă,
se oferă un tratament
simptomatic pentru
simptomele resimțite de copil,
în scopul ameliorării inflamației
și durerii.
9.Concluzii

  În concluzie, sindromul copilului zgâlțâit este o afecțiune extrem de importantă, care poate
afecta starea de sănătate a celui mic în mai multe moduri decât s-ar putea
crede.Complicațiile sunt serioase și îl pot afecta pe tot parcursul vieții, astfel că, educarea
părinților în direcția abandonării unei astfel de tactici este esențială. În cazul tratamentului
acut, acesta trebuie instituit cât mai rapid, pentru a putea minimiza potențialele sechele.
• https://www.reginamaria.ro/articole-m
10.Bibliografie edicale/sindromul-copilului-zgaltait-ce-
este-si-cum-se-manifesta
• https://www.sfatulmedicului.ro/Trauma
tism-craniocerebral/sindromul-bebelus
ului-scuturat_286
Studiu de caz

https://www.google.ro/search?
q=sindromul%20copilului%20sc
uturat%20studiu%20de%20caz
&client=safari&hl=ro-ro&prmd=
ivn&sxsrf=ALiCzsZZaEyQJxIZo

S-ar putea să vă placă și