ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE DE ACTIONARE

Problemele de baza ale actionarilor electrice sunt:

1. alegerea corecta a tipului de motor;
2. determinarea cat mai precisa a puterii motorrului.
Pentru alegerea motorului se fac investigatii privind conditiile in care va lucra
motorul/ sistemul de actionare, cum sunt:
1. Mediul de lucru (curat sau cu praf ori impuritati; umed sau uscat, cu pericol de
incendiu ori explozie etc.) in functie de care se alege gradul de protectie al
motorului;
2. Procesul tehnologic realizat de masina de lucru (cu viteza constanta ori reglabila-
continuu sau in trepte- cu precizarea limitelor de reglare, adica a vitezei minime si
a celei maxime necesare) in functie de care se alege tipul de motor si schema de
comanda;
3. Caracteristica mecanica a masinii de lucru (adica a modului in care depinde
cuplul rezistent al acesteia in functie de un anumit parametru,de regula viteza/
turatia sau unghiul de rotatie), in functie de care se alege tipul de motor si
puterea acestuia;
4. Regimul de functionare a masinii de lucru(dat de modul in care se modifica,in
timp, cuplul rezistent al acesteia)in functie de care se alege puterea
motorului,porning de la conditiile de incalzire;
5. Consideratii de ordin economic (cheltuieli de investitii,de exploatare,
determminate de consumul de energie, necesitatile de intretinere, siguranta in
functionare etc.)
Motorul de actionare se considera ales,atunci cand pot fi precizate:
- datele sale nominale (putere, turatie, tensiuni, curenti etc).
- clasa de protectie.
Un motor de actionare a fost corect ales atunci cand indeplineste toate conditiile de
verificare (incalzire, la socuri de sarcina etc).

1
 Alegerea puterii motoruluielectric de actionare reprezinta una ditre cele mai
importante probleme ale actionarilor electromecanice, deoarece:

a) Subdimensionarea motorului conduce la scaderea productivitatii instalatiei, ca

urmare a defectiunilor ce pot aparea si la scoaterea din functiune a motorului
inainte de amortizarea acestuia;
b) Supradimensionarea motorului conduce la scaderea randamentului sistemului de
actionare, inrautatirea factorului de putere, cresterea cheltuielilor de investitie,
etc.

Dupa alegerea motorului electric de actionare, tinand cont de toate cirteriile

prezentate mai sus,sunt necesare o serie de verificari, si anume:
- verificarea la suprasarcina mecanica;
- verificarea la cuplul de pornire (numai pentru motoarele asincrone);
- verificarea la incalzire.

CARACTERISTICILE MECANICE ALE MAŞINILOR DE LUCRU

Prin caracteristică mecanică a unei maşini de lucru se înţelege modul de

variaţie a cuplului rezistent static al acesteia în funcţie de un parametru care
determină valoarea acestui cuplu.

Cuplul rezistent static al unei maşini de lucru poate depinde de diferiţi

parametri, cum ar fi:

- viteza de deplasare sau de rotaţie;

- un unghi pe care un organ component al maşinii de lucru îl face cu o anumită
poziţie de referinţă;
- drumul parcurs de maşina de lucru.
În funcţie de aceşti parametri se poate face o primă clasificare a maşinilor de lucru:

A Maşini de lucru cu cuplul rezistent static constant

La această categorie de maşini, cuplul rezistent static este, practic, constant
2
 Ms

n
0

Figura 1.Cuplul static rezistent constant în raport cu turaţia.

Din această categorie de maşini de lucru fac parte, de exemplu: mecanismele

de ridicat greutăţi, podurile rulante, Ms

B macaralele, ascensoarele, benzile

b a
transportoare cu sarcină uniformă de-a
lungul lor, laminoarele reversibile, maşinile de
imprimat etc.
c
n
Maşini de lucru cu cuplul rezistent static
dependent de viteză Figura 2. Cupluri statice rezistente
dependente de turaţie:
Maşinile de lucru din această categorie pot avea:
a – variaţie liniară; b – variaţie pătratică;
 cuplul rezistent static dependent liniar de
viteză (figura 2.a) – valţurile din industria cauciucului, maşinile de bobinat etc.
 cuplul rezistent crescător cu pătratul vitezei (figura 2.b) – ventilatoarele,
turbocompresoarele, pompele centrifuge, elicele de pe navelor maritime etc.
 cuplul rezistent variabil invers proporţional cu viteza (figura 2.c) – maşini de
înfăşurat sârmă, tablă, hârtie, maşini de prelucrare prin aşchiere etc.

Maşini de lucru cu cuplul rezistent

C
static dependent de unghi
M
Din această categorie de maşini fac parte: roboţi, manipulatoare, fierăstraie
mecanice, foarfece de tăiat metal, ciocane
mecanice, compresoare cu

3
 Figura 3. Cuplul static rezistent pulsatoriu

piston, pompe de adâncime pentru extracţia de ţiţei şi în general toate maşinile care
au în componenţa lor mecanisme bielă-manivelă (fig.3)

Maşini de lucru la care cuplul rezistent static depinde de drumul parcurs

D
Din această categorie de maşini fac parte instalaţiile de ridicat la mare înălţime
sau de la mare adâncime, la care greutatea cablului de ridicare este comparabilă cu
sarcina utilă: macarale, ascensoare, instalaţii de foraj, instalaţii de extracţie minieră
etc. Spre deosebire de instalaţiile de ridicat la înălţime mică la care greutatea
cablului este mult mai mică decât sarcina utilă şi la care cuplul static este, practic,
constant, la instalaţiile de ridicat la mare înălţime, lungimea cablului (şi deci, şi
greutatea sa) variază în timpul acţionării proporţional cu deplasarea sarcinii utile.

E
Maşini de lucru pentru care cuplul rezistent static variază aleatoriu în
timp

Din această categorie de maşini fac parte, de exemplu: ferăstraiele pentru lemn,
malaxoarele, morile cu bile, sondele de foraj etc. Cuplul rezistent static depinde de
un număr apreciabil de parametri, care se modifică permanent, fără a exista o lege
de variaţie a acestora în timp (fig.4).

Figura 4. Cuplu static rezistent aleatoriu

4
https://www.youtube.com/watch?v=ngPxSitfvJQ&t=919s – identificare infasurari

https://www.youtube.com/watch?v=7wbUrEoQx9k – verificare rotor bobinat

https://www.youtube.com/watch?v=OosdcBkxaSs – inlocuire rotor, verificare stator
 
https://www.youtube.com/watch?v=N1rKILuiEC8 – inlocuire rulment