CAPITOLUL I.

GENERALITĂŢI DESPRE ACŢIONĂRILE ELECTRICE

DEFINITIE:

Actionarea = operatiunea prin care se comanda si se urmareste regimul de functionare al

diverselor instalatii de lucru sau procese tehnologice.

- Actionarea electrica – utilizeaza energia electrica drept sursa primara de energie a

procesului si drept modalitate fundamentala de realizare a comenzii.
- Scopul fundamental al unui sistem de actionare electrica = punerea in miscare a unei
masini de lucru, care foloseste, in procesul de productie, energia mecanica a unui motor
electric.

Un sistem de acţionare este formată din următoarele părţi componente (fig.1):

- 1. maşina de lucru, sau maşina care este acţionată;

- Este masina care trebuie actionata (antrenata) de motorul de actionare, si care realizeaza anumite
operatiuni ale unui proces tehnologic.

2. motorul de actionare pentru acţionarea maşinii de lucru;

▪ Pune in miscare masina de lucru

Realizeaza transformarea puterii electrice in putere mecanica

3. organul de transmisie care face legătura între motor şi maşina de lucru şi are rolul de a
modifica felul mişcării (translaţie, rotaţie, mişcare continuă ori intermitentă), sensul/direcţia
acesteia, viteza etc.;

4. INSTALATIA DE COMANDA A INTREGULUI SISTEM

- Realizeaza alimentarea cu energie electrica a motorului si comanda regimul de functionare al
acestuia in functie de cerintele si caracteristicile procesului tehnologic sau ale masinii de lucru.
- Asigura protectia intregului sistem.
 instalaţia de comandă
a întregului ansamblu.

Maşina de lucru

Organul de transmisie
Motorul de acţionare

Figura 1. Schema bloc a unui sistem de acţionare.

În funcţie de motorul folosit pentru acţionarea unei maşini de lucru, se pot distinge
următoarele tipuri de acţionări:
- acţionări electrice;
- acţionări hidraulice;
- acţionări pneumatice.
mixte

GENERALITATI DESPRE MASINI ELECTRICE

Definitie: prin masina se intelege un sistem tehnic ce serveste la transformarea, cu randament

subunitar, a unei forme de energie in alta forma de energie.

- Masinile electrice sunt folosite pentru:

1) Producerea energiei electrice – caz in care sunt denumite generatoare electrice;
2) Transformarea energiei electrice in energie mecanica – caz in care sunt denumite
motoare;
3) Modificarea parametrilor energiei electrice (tensiune, curent,) – ex.: transformatorul
electric;
4) cand o masina electrica primeste simultan energie electrica si mecanica si le transforma
in caldura, masina functioneaza in regim de frana.

- Din punct de vedere functional, orice masina electrica poate lucra fie in regim de generator
electric, fie in regim de motor electric, fara vreo modificare constructiva, deci masinile
electrice sunt reversibile.

Clasificarea masinilor electrice

1. Dupa natura tensiunii de alimentare (sau a tensiunii pe care o produce la borne in

regim de generator), masinile electrice sunt:
o Masini electrice de c.c. (curent continuu), utilizate in retelele de c.c.
 o Masini electrice de c.a. (curent alternativ), utilizate in retelele de c.a.
o Masini electrice universale, care se pot utiliza atat in retelele de c.a. cat si de c.c.

Pm Pe Pe Pm Pe Pe Pm Pe
G M C F

Pjf Pjf Pjf Pjf

1) Generator 2) Motor 3) Convertizor 4) Frana

a) Masinile electrice de c.a., la care rotorul se roteste sincron cu campul magnetic

inductor, se numesc masini sincrone. – hidrogeneratoare (cu poli aparenti)
Turbogeneratoare (cu poli inecati)
- Turatia masinilor depine numai de frecventa tensiunii de alimentare si de numarul de poli
- Masinile electrice de c.a. la care rotorul se invartedte cu o viteza diferita de a campului
magnetic inductor, se numesc masini asincrone
- masini asincrone – cu rotor bobinat
cu rotor in scc
- Turatia masinii asincrone depinde si de sarcina mecanica opusa motorului de catre
mecanismele antrenate
- In procesul de transformare energetic realizat de masinile electrice, nu toata energia primita
se transforma in energie utila
- Au loc si pierderi nedorite, care pot fi limitate constructive, dar nu pot fi eliminate definitiv.
- Pierderile de energie, respective de putere, se produc in principal, datorita:
o Frecarilor mecanice dintre piesele aflate in miscare relativa, si dintre acestea si aer,
pm
o Curentilor turbionari si a fenomenului de histerezis care apare in piesele
feromagnetice, pj
o Efectului Joule in conductoarele parcurse de curentul electric
- Datorita acestor pierderi, randamentul unei masini electrice este intotdeauna subunitar
- Randamentul este definit ca raportul dintre puterea utila P2, si puterea consumata P1

∑p = pm + pj + pFe = pierderi

P1 = P2 + ∑p

η = P2 / P1 = P2 / (P2 + ∑p) < 1

- In procesul de conversie a energiei electrice realizat prin intermediul masinilor electrice,

pierderile sunt ireversibile.

Semne conventionale

a) motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit

M
M
3~ 3~
 b) motor asincron trifazat cu rotorul bobinat

M M
3~ 3~

c) motor asincron monofazat cu rotor in scurtcircuit.

M M
1~ 1~

b) Masinile electrice de c.c.

Definiţie
Maşina electrică la care schimbul principal de energie cu o reţea se realizează în curent
continuu este cunoscută sub denumirea de maşină de curent continuu.

Clasificare
Clasificarea maşinilor de curent continuu se face în funcţie de modul de conectare a înfăşurării de
excitaţie faţă de înfăşurarea indusului.

În figura 1 sunt reprezentate semnele convenţionale pentru maşinile de curent continuu şi

modul de notare (consacrat) al înfăşurărilor.
A1 A1 A1
F1 F2 D1 D2
E1 E2

A2 A2 A2

Separata D erivatie Serie

A1 A1
E1 E2 F1 F2 D1 D2

A2 A2

C om pound M ixta

Figura 1. Simbolizarea maşinilor de curent continuu în funcţie de

modul de conectare a înfăşurării de excitaţie faţă de înfăşurarea indusului

Maşina de curent continuu poate funcţiona în trei regimuri din punctul de vedere al transformării

energetice efectuate: de generator, de motor sau de frână.

Un regim de funcţionare este precizat de ansamblul valorilor numerice pe care le au, la un

moment dat, mărimile mecanice şi electrice prin care se caracterizează funcţionarea maşinii

respective.