Pornirea prin înserierea de rezistoare cu înfăşurările statorice

Prin înserierea de rezistoare cu înfăşurările statorice, în faza de pornire se poate reduce curentul rotoric. In
funcţie de numărul de rezistoare inseriate, pornirea se poate realiza cu una sau mai multe trepte de pornire.

In figură este prezentată o schemă de pornire cu o singura treapta intermediară, în care s-au notat
următoarele elemente:

e 1 - siguranţe principale,

a - întreruptor principal,

e 2 - releu termic,

b1 - buton de pornire,

e 3 - siguranţă pentru protecţia circuitului de comandă,

b2 - buton de oprire,

R - rezistoare de pornire,

C1 - contactor pentru alimentarea motorului,

C2 - contactor pentru şuntarea rezistoarelor,

d - releu cu temporizare la alimentare.

1
 Schema funcţionează după cum urmează :

La apăsarea butonului
b1 se închid contactele C11 , motorul fiind alimentat prin rezistoarele R inseriate cu

înfăşurările statorice. Prin închiderea contactului

C 12 se asigură automenţinerea comenzii de pornire şi după
b
eliberarea butonului 1 , iar prin închiderea contactului
C13 se realizează alimentarea bobinei releului d. După
scurgerea timpului de temporizare, timp în care motorul îşi accelerează mişcarea, se închide contactul d, fiind

alimentată bobina contactorului C2. Prin închiderea contactelor

C 21 , rezistoarele R sunt scoase din circuit, motorul

funcţionând în continuare pe caracteristica naturală. Prin închiderea contactului

C 22 se aprinde lampa de
semnalizare h care indica sfârşitul fazei de pornire.

Metoda nu este economică datorită pierderilor pe rezistoarele R, iar sistemul de comandă este complicat. De
asemenea metoda este puţin eficientă datorita apariţiei unor variaţii bruşte de curent.

Pornirea cu bobine sau autotransformator

Cu înfăşurările statorice se înserează nişte bobine reglabile manual pe măsură ce motorul accelerează. După
atingerea turaţiei nominale, bobinele sunt scurtcircuitate de către contactele contactorului C1. Când contactele C2
sunt închise, pornirea se realizează prin autotransformator.

Metoda permite reglarea continua a tensiunii motorului şi controlul acceleraţiei mişcării. Se foloseşte la
motoare de putere foarte mare cu porniri rare.