Comanda automata a pornirii motorului de curent continuu

1.Notiuni introductive

Pentru motoarele de c.c. cu excitatie derivatie,serie sau mixta, schemele de

comanda automata nu prezinta deosebiri esentiale, putand fi realizate cu relee de
viteza,de curent si de timp.
In continuare se va studia pornirea automata in functie de timp a motorului de
c.c. cu excitatie derivatie.
Asa cum se stie pornirea motoarelor de c.c. prin simpla conectare la reteaua
de tensiune nominala Un nu este in general recomandata, deoarece in momentul
pornirii prin indus apar curenti foarte mari. De aceea in practica se foloseste pornirea
cu reostat cu mai multe trepte, astfel ca pe masura accelerarii motorului se scot din
circuit treptele de rezistente.
In cazul general cand avem in circuitul rotoric un reostat cu z trepte de rezistente,
curentul rotoric variaza intre doua limite max=I1, min=I2, timpul de mentinere al
treptei k fiind
unde
este constanta electromecanica de timp pe treapta k, iar R rezistenta
pe aceasta treapta, Is- curentul rotoric la cuplul de sarcina
, I1=U/R1, I2=(1,1-1,2)Is
Limitele de variatie a curentului rotoric in cursul pornirii au valorile I1=(1,75..1,5)In;
I2=(1,3…1,1)In
Schema de principiu la pornirea unui motor de c.c. cu excitatie derivatie este cea din
figura 1.

R1

Rk
- Rz +
Ra cz ck c1

M
c rz rk r1


fig.1

M s M1 M2 M
I s I1 I2

2.Schema de montaj
In cadrul lucrarii efectuate in laborator in circuitul rotoric vom avea o rezistenta cu trei
trepte
a1

c1 bp c1
A

bo

Mcc

r3 c4 c1 d1 c2 d2 c3 d4

r2 c3 d1 c2 d2 c3 d3 c4

r1 c2
1 2 3 4 5 6 7 8 9

3.Chestiuni de studiat
Se va studia modul de functionare a schemei de comanda si se va realiza
pornirea automata a motorului de cc. cu excitatie derivatie.
4.Modul de lucru
Principiul comenzii exemplificat in figura de mai sus este urmatorul: dupa
inchiderea intrerupatorului a1, se actioneaza butonul de pornire bp, contactorul c1
anclanseaza si circuitul indusului este conectat la sursa de alimentare prin contactul
n.d. din circuitl1. Motorul porneste avand conectate in circuit rezistentele r1,r2,r3.
Prin inchiderea contactului c1 din circuitul 4 releul d1 incepe temporizarea de
inchidere a contactului sau n.d. din circuitul 5. In momentul in care se inchide d1 se
alimenteaza bobina releului c2 care anclanseaza si se inchide astfel contactul n.d.
din circuitul 2, scurtcircuitand astfel prima treapta de rezistenta r1. Tot in acest
moment se inchide si contactul n.d. din circuitul 6 incepand temporizarea releului d2.
Dupa trecerea timpului de reglaj al releului d2 , acesta inchide contactul din circuitul 7
si se alimenteaza bobina releuluic3, care isi inchide contactul n.d. din circuitul 2,
scurtcircuitand rezistenta r2, si contactul n.d. din circuitul 8 incepandu-se
temporizarea de inchidere a contactului d3 din circuitul 9.Dupa trecerea timpului de
reglaj al contactorului d3, se inchide contactul din circuitul 9, se alimenteaza si
bobina releulului c4, scurtcircuitandu-se si a treia treapta de rezistente r3. Din acest
moment pornirea este terminata motorul functionand pe caracteristica sa naturala.
Observatie. Temporizarea la inchidere a releelor d1,d2,d3 se alege ca diferenta
dintre timpul necesar primei trepte t1, respectiv celei de-a doua si a treia t2,t3 si
timpul propriu de anclansare a contactorului c2, respectiv c3,c4.
Td1=t1-tc1
Td2=t2-tc2 Td3=t3-tc3.
Pentru calculul rezistentei de pornire vom folosi urmatoarele formule:
RkI2=Rk+1I1; Rk+1/Rk=I2/I1=<1; R1=U/I1; Ra/R1=z;
r1=R1-R2;… rz=Rz-Ra.
Motorul de c.c: Un=220V;n=1500-2300rot/min;
In=15A;Pn=2,7KW ; Ra=0,575ohm;
-rezistenta infasurarii de excitatie serie: 0,08 ohm;
-rezistenta infasurari de excitatie derivatie; 392 ohm;
-rezistenta infasurarii auxiliare: 0,405 ohm.