Proiect la disciplina

MODELAREA
ȘI
IDENTIFICAREA
SISTEMELOR
Cuprins :
1.Notiuni teoretice……………………………………………pag2
1.1 Configuratii de baza cu AO ……………………………………………pag5
1.2 Tabele – Scheme de circuite cu AO si functiile lor de transfer ideale …………pag8
1.3 Filtre active …………………………………………………………pag12

2.Tema de proiectare……………………………………….pag13
3.Partea de proiectare………………………………………pag14
3.1 Descompunerea in fractii simple in reprezentare polinomiala utilizand matlab …pag14
3.2 Implementarea circuitelor cu amplificatoare operationale,identificarea seturilor de conditii

si realizarea schemei finale varianta a) …………………………………….pag15

3.3 Implementarea circuitelor cu amplificatoare operationale,identificarea seturilor de conditii

si realizarea schemei finale varianta b) …………………………………….pag 21

4.Bibliografie……………………………………………………pag25

1. Notiuni Teoretice

1
 Scurt istoric

Cu mult înainte de apariţia tehnologiei digitale, calculatoarele erau construite electronic pentru
efectuarea calculelor, folosind curenţi şi tensiuni pentru reprezentarea cantităţilor numerice. Acest lucru a
fost folositor în special pentru simularea proceselor fizice. O tensiune variabilă, de exemplu, ar putea
reprezenta viteza, sau forţa, într-un sistem fizic. Prin utilizarea divizorilor de tensiune rezistivi şi a
amplificatoarelor de tensiune, operaţiile matematice de înmulţire şi împărţire putea să fie foarte uşor
efectuate pe aceste semnale.

Proprietăţile reactive ale condensatoarelor şi bobinelor au fost utilizate pentru simularea

variabilelor folosite în funcţii ce necesitau utilizarea analizei matematice. Curentul printr-un condensator
depinde de rata de variaţie a tensiunii, variaţie desemnată prin intermediul unei derivate. Prin urmare,
dacă tensiunea la bornele unui condensator ar reprezenta viteza de deplasare a unui obiect, curentul prin
acesta ar reprezenta forţa necesară pentru accelerarea sau decelerarea acelui obiect, capacitatea
condensatorului reprezentând în acest caz masa obiectului respectiv.

unde,
iC = curentul instantaneu prin condensator
C = capacitatea condensatorului(F)
dv / dt = variaţia tensiunii cu timpul

unde,
F = forţa aplicată obiectului
m = masa obiectului
dv / dt = variaţia vitezei cu timpul (acceleraţia)

Această operaţie electronică poartă numele de derivare, şi este o funcţie naturală a curentului prin
condensator în relaţie cu tensiunea aplicată la bornele sale. Observaţi că acest circuit nu are nevoie de
nicio „programare” pentru efectuarea acestei funcţii matematice relativ avansate, lucru care nu se întâmplă
în cazul unui calculator digital.

Circuitele electronice sunt ieftine şi foarte uşor de construit în comparaţie cu sistemele fizice complexe, iar
asemenea simulări electronice au fost folosite pe bandă largă pentru cercetarea şi dezvoltarea sistemelor
mecanice. Pentru simulări realistice totuşi, au fost necesare circuite amplificatoare de precizie înaltă şi uşor
de configurat pentru aceste prime calculatoare.

Pe parcursul dezvoltării calculatoarelor, s-a ajuns la concluzia că amplificatoarele diferenţiale cu amplificări

în tensiune foarte mari, erau candidaţii perfecţi pentru aceste necesităţi. Folosind componente simple,

2
conectate la intrarea şi la ieşirea amplificatorului diferenţial, s-a putut obţine practic orice factor de
amplificare era necesar şi se putea calcula orice funcţie matematică, fără modificarea sau ajustarea
circuitului intern al amplificatorului însăşi. Aceste amplificatoare diferenţiale cu amplificări foarte mari, au
ajuns să fie cunoscute sub numele de amplificatoare operaţionale, pe scurt AO, datorită folosirii lor în
cadrul operaţiilor matematice efectuate de calculatoarele analogice.

Avantajele utilizării amplificatoarelor operaţionale

Amplificatoarele operaţionale moderne, precum modelul popular 741, sunt circuite integrate de o înaltă
performanţă şi ieftine pe de altă parte. Impedanţele lor de intrare sunt foarte mari, curenţii pe la bornele
acestora se situează în jurul valorii de 0,5 mA pentru modelul 741, şi mult mai puţin pentru AO
cu tranzistori cu efect de câmp la intrare. Impedanţa de ieşire este de obicei foarte mică, aproximativ 75 Ω
pentru modelul 741, multe modele având protecţie integrată la scurt-circuit, ceea ce înseamnă că ieşirile
acestora pot fi scurt-circuitate fără ca acest lucru să afecteze circuitul intern al amplificatorului. Cu un
cuplaj direct între etajele interne cu tranzistori ale AO, acestea pot amplifica semnale de c.c., precum şi de
c.a. Costurile de timp şi de bani pentru proiectarea unui circuitu amplificator utilizând componente discrete
se ridică mult peste costului unui amplificator operaţional. Din aceste motive, AO au scos aproape complet
din uz amplificatoarele de semnal folosind tranzistori discreţi.

Structura unui circuit integrat

În diagrama alăturată sunt prezentate conexiunile pinilor pentru un singur AO (la fel şi pentru modelul 741)
dintr-un circuit integrat DIP (Dual Inline Package) cu 8 pini.

3
Unele circuite integrate conţin două AO într-un singur pachet, incluzând modelele populare TL082 şi 1458.
Aceste unităţi „duale” sunt împachetate tot într-un integrat DIP cu 8 pini.

Factorul de amplificare

AO practic au un factor de amplificare în tensiune în jurul a 200.000 sau chiar mai mult, ceea ce înseamnă
că sunt inutile ca şi amplificatoare diferenţiale în sine. Pentru un AO cu o amplificare în tensiune, AV =
200.000, şi o tensiune maximă de ieşire între +15V şi -15V, o diferenţă de tensiune de doar 75 µV între
cele două intrări este suficientă pentru intrarea amplificatorului în saturaţie sau blocare!

Înainte de a examina utilizarea componentelor externe pentru reducerea amplificării la un nivel rezonabil,
putem investiga mai întâi aplicaţiile AO „pur”.

1.1 Configuratii de baza cu AO

4
 Amplificator Inversor Amplificator Neinversor

Repetor Circuit de diferentiere

5
Circuit de integrare Oscilator sinusoidal cu retea Wien

Circuit basculat astabil Circuit basculant bistabil - Trigger Schmitt

6
 Pentru circuitele prezentate s-au determinat urmatoarele marimi:

R1
- tensiunea de iesire pentru amplificatorul inversor : V0   Vi
R2

R2
- tensiunea de iesire pentru amplificatorul neinversor : V0  (1  )Vi
R1

- tensiunea de iesire pentru repetor : V0  Vi

dVi
- tensiunea de iesire pentru circuitul de diferentiere : V0   R2 C1
dV0

1
- tensiunea de iesire pentru circuitul de integrare: V0   R C
1 2
 V dt
i

1
- frecventa de oscilatie pentru oscilatorul sinusoidal cu retea Wien: f 0  2C C R R
1 2 3 4

1  R6
- frecventa de oscilatie pentru circuitul basculat astabil: f 0  2 R2 C * ln 1   
R6  R8

7
1.2 Tabele – Scheme de circuite cu AO si functiile lor de
transfer ideale

Nr. Ctr Schema Functia de transfer ideala

1 R0

R1

2 R0 1
 *
R1 R0 * C 0 * s  1

3 1
R1 * C 0 * s

8
4  R0 * C1 * s

5 R0 1
 * (1  )
R1 R0 * C 0 * s

6 R0  R1 1
* [1  ]
R1 ( R0  R1 ) * C 0 * s ]

7 R0
 * (1  R1 * C1 * s )
R1

8
R0  R1 R * R1
* (1  0 * C1 * s )
R1 R0  R1

9
 R0 R * C1
9  * (1  1  R1 * C1 * s )
R1 R0 * C 0

10

R0 * C1 * s
-
R1 * C1 * s  1

11

R0 * R1
1 * C0 * s
R0  R1 R0  R1
*
R1 1  R0 * C 0 * s

10
 12 1  ( R0  R1 ) * C1
1  R1 * C1 * s

1.3 Filtre active

Filtrele sunt circuite pentru care amplitudinea si faza semnalului de iesire
depind de frecventa semnalului alternativ sinusoidal aplicat la intrare. Filtrele
permit trecerea selectiva a semnalelor in functie de frecventa acestora.
Proprietatile de filtrare ale unui circuit sunt descrise de caracteristica amplitudine frecventa,
care reprezinta dependenta amplitudinii semnalului de iegire in functie
de frecventa unui semnal alternativ sinusoidal de amplitudine constanta si
frecventa reglabila, aplicat la intrare.
Banda de frecventa a semnalelor care sunt lasate sa treaca fara atenuare
prin filtru se numeste banda de trecere, iar banda de frecventa a semnalelor care
sunt puternic atenuate sau chiar rejectate de catre filtru se numeste banda de
taiere sau banda de oprire.
11
Exista patru clase principale de filtre :
- filtru trece-jos (FTJ), care are banda de trecere cuprinsa intre
frecventele zero (c.c.) si o frecventa numita frecventa de taiere ;
- filtru trece-sus (FTS), care au banda de trecere cuprinsa intre o
frecventa numita frecventa de taiere si, teoretic, o frecventa foarte
mare, nedefinita;
- filtru trece-banda (FTB), care au o banda de trecere cuprinsa intre
doud frecvente oarecare, ambele nenule si finite.
- Filtrele opreste-banda (FOB), care au o banda de oprire cuprinsa intre
doua frecvente oarecare, ambele nenule si finite.

2. Tema de proiectare:
Sa se implementeze circuite cu amplificatoare operationale prin doua metode avand functia de
transfer:

s3
G ( s) 
( s  2)( s  3)

Sa se realizeze schema finala astfel incat sa implementeze functia de transfer si sa se gaseasca

setul ei de conditii.
12
3. Partea de proiectare

3.1 Descompunerea in fractii simple in reprezentare

polinomiala utilizand matlab.
O functie de transfer poate fi descompusa in fractii simple. Pentru un sistem cu o singura
intrare si o singura iesire:

13
 Un vector p contine polii functiei de transfer, un vector r va contine reziduurile corespondente
polilor din p. Functia de transfer poate fi convertita la aceasta reprezentare utilizand functia
residue.

s3
In cazul nostru avem :
s s6
2

Avand functia data am notat cu “b” matricea coeficientilor de la numarator si „a”

matricea coeficientilor de la numitor.

Vom obtine:
b = [1 3]
a = [1 -1 -6]
r=
1.2000
-0.2000
p=
3
-2
k=[]

Prin urmare descompunerea in fractii simple este:

0,2 1,2
 
s3 s3

3.2 Implementarea circuitelor cu amplificatoare

operationale,identificarea seturilor de conditii si
realizarea schemei finale varianta a
s3
G ( s) 
( s  2)( s  3)

s3 s 3 1 1
G (s)          1    s     1    3  
( s  2)( s  3) ( s  2)( s  3) ( s  2)( s  3) s  2 s  3
 G1( s )  G 2( s )   G3( s )  G 4( s )  G 3( s )  G5( s )

14
 1
G1( s ) 
s2

1
 R1
sC
1 1 R1
|| R1  R1
Xc || R1 R1
G1( s )     s C   sC  s C  
R R R 1 1
R(  R1) R  sC (  R1)
s C sC
R1 R1
R1 R R
   G1( s )  
R  ( R1  s  C  1) R1  s  C  1 R1  s  C  1

R1 1
Considerăm =
R 2

1
2 1
G1( s )   
R1  s  C  1 2  R1  s  C  2

Considerăm R1  C= 12 => C=2  R1 =>  R1  500 k


C  10 F

15
 1
G 2( s ) 
s 3

Pentru implementarea funcţiei de transfer G2(s) se utilizează amplificatorul cu reacţie.

G ' (s) 1
G 2( s )   
1  G ' ( s)  F ( s) s  3
G ' (s) G' (s) G ' (s) 3  G' (s) 3  G' (s) 1
G 2( s )      
1  G ' ( s)  F ( s) 1  H ( s) H (s)  1 3  H ( s)  1 H ' (s)  3 s  3

H ( s)  G ' ( s)  F ( s)
,unde 
H ' ( s)  3  H ( s)

 1
3  G ' ( s) 1 3  G ' ( s )  1 G ' ( s )   3


G ' ( s )  
1
        3
H ' (s)  3 s3  H ' ( s )  s  1 
3      F ( s)  s F (s)  s
  3 


16
 1
G' (s)  
3

1 R7 1
G' (s)        R 6  3  R 7
3 R6 3

Considerăm
 R 6  300 k

 R 7  100 k

F ( s )   s  G 4( s )

G 3( s )  1

R3
G 3( s )   , R3  100k
R3

G 4( s )   s
17
 R4 R4
G 4( s )      s  C1  R 4
x  C1 1
s  C1

 s   s  C1  R 4 => C1  R 4  1 =>
 R 4  100 k

C1  10 F

G5( s )  3

R5
G 5( s )  3    3  R5  3  R 4
R4

Considerăm
 R 4  100 k

 R 5  300 k

18
 Schema finala
pentru varianta a
va avea forma:

19
3.3 Implementarea circuitelor cu amplificatoare
operationale,identificarea seturilor de conditii si
realizarea schemei finale varianta b
s3 A B
G(s)  
( s  2)( s  3) = s  2 s  3

 As+2A+Bs+b=s+3
 A+B=1
 2A+B=3
 B=1-A
 2A+1-A=3
 A+1=3
 A=2
 B=-1

G(s)=G1(s)+G2(s)

2 1
(2)(  )
2 s s
G1(s)= /s = 
s2 2 1
1 1  (2)(  )
s s
20
 1 1
 
1 s  s
G2(s)= /s
s3 3 1
1 1  (3) * (1)( )
s s

1
Functia G ' ( s )   se implementeaza cu urmatorul circuit
s

unde

Considerăm
R  100 k

C  10 nF

Functia G ' ( s )  1 se implementeaza cu urmatorul circuit

Unde

Consideram R1 = R2 =100 KΩ

21
 Functia G ' ( s )  3 se implementeaza cu urmatorul circuit

Unde

Considerăm
 R 4  300 k

 R 5  100 k

Pentru constructia schemei finale vom folosi un circuit sumator inversor cu AO ca in exemplul
urmator:

22
 Schema
finala
pentru
varianta b
va avea forma:

23
4. Bibliografie
1. Mahalu George – Curs de “Modelarea si
identificarea sistemelor”. Exemple de proiectare
2. www.circuiteelectrice.ro

24