UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURETI

Facultatea de Electronica, Telecomunicaii i Tehnologia Informaiei

Lucrarea numrul 2:

Redresor stabi l i zat n punt e
semi comandat cu t i ri stoare

















Mih
Pavel Georgiana
431Efasfsasfsaff





Bucureti 2014
Redresor stabilizat n punte semicomandat
cu tiristoare

I Obiectivul lucrrii

Se studiaza caracteristicile redresorului n punte semicomandata cu reglaj prin faza si
posibilitatea de realizare a unui stabilizator de tensiune continua prin includerea acestui
redresor ntr-o bucla de reglaj automat.
Se compara performantele masurate cu cele estimate pe un model simplificat.
Se face analiza SPICE a redresorului n punte semicomandata.

II Montajul studiat, elemente teoretice pentru evaluarea performanelor

1. Funcionarea montajului

Principiul de functionare al unui redresor stabilizat n punte semicomandata este ilustrat
n figura 1. Asa cum se poate observa, prin modificarea unghiului de comanda se modifica
valoarea medie a tensiunii la iesirea redresorului. Daca redresorul este prevazut cu o bucla de
reactie se obtine un redresor stabilizat.

Fig. 1: Schema-bloc a redresorului stabilizat n punte semicomandata
Schema montajului studiat este prezentata n figura 3.
Circuitul de putere este constituit din transformatorul de alimentare TR
2
, din puntea
bifazata semicomandata, realizata cu diodele D
1
si D
2
, respectiv tiristoarele TH
1
si TH
2
, precum
si din celula de filtrare compusa din inductanta L
1
si condensatorul C
1
. Inductanta L
1
are si rolul
de a asigura regimul de conductie nentrerupta a curentului debitat de redresor, n care, dupa
fiecare anulare a tensiunii de alimentare, tiristorul respectiv mai ramane n conductie mpreuna
cu dioda aflata n serie cu acesta, realizand functia de dioda de nul.
Circuitul de comanda permite reglarea unghiului de amorsare a tiristoarelor, folosind un
oscilator de relaxare realizat cu tranzistorul unijonctiune T
5
, alimentat cu tensiune trapezoidala
formata de puntea redresoare P
D1
prin grupul R
1
, D
Z1
. ntarzierea primului impuls furnizat de
oscilator n decursul fiecarei semialternante este determinata de valoarea curentului de ncarcare
a condensatorului C
2
, furnizat de tranzistorul T
4
, valoare ce depinde de tensiunea de polarizare
U
P
a bazei tranzistorului.

Asa cum se poate observa in figura 2, tensiunea pe condensator creste liniar pana cand
este atinsa tensiunea de basculare a TUJ`ului. In momentul in care u
C2
=u
10-6
, tranzistorul
unijonctiune T
5
basculeaza si condensatorul C
2
se descarca prin T
5
si R
3
generand un impuls
de comanda pe R
3
.
Functionarea n bucla deschisa:
n acest caz polarizarea bazei tranzistorului T
4
se realizeaza autonom, prin aplicarea
tensiunii U
P
existenta la cursorul potentiometrului P
1
(pozitia 1 a comutatorului K). Curentul de
ncarcare a condensatorului C
2
si, implicit, unghiul de comanda , se pot modifica din
potentiometrul P
1
.
Functionarea n bucla nchisa:
n acest caz polarizarea bazei tranzistorului T
4
se realizeaza prin bucla de reactie a
tensiunii (pozitia 2 a comutatorului K). U
P
este functie de curentul de colector al tranzistorului
T
2
. Amplificatorul diferential, realizat cu tranzistoarele T
1
si T
2
, este alimentat de la sursa de
curent I
0
realizata cu T
3
. Curentul I
C2
furnizat de amplificatorul diferential este functie de
semnalul de eroare, constituit din diferenta dintre o fractiune x a tensiunii de iesire U
D
si
tensiunea de referinta U
Z3
.
Cu bucla de reactie nchisa, unghiul se stabileste automat la o astfel de valoare ncat
tensiunea x
UD
sa fie egala cu U
Z3
. Orice fluctuatie a tensiunii U
D
determina variatiile
corespunzatoare ale lui I
C2
si respectiv , astfel ncat sa se reduca abaterea initiala.

Circuitul de protectie la supracurent este realizat cu tranzistorul unijonctiune T
6
.
Tensiunea de polarizare a emitorului este stabilita cu potentiometrul P
3
la o valoare care, adunata
cu cea furnizata de traductorul de curent R
S3
, sa determine bascularea lui T
6
, la o valoare
considerata periculoasa a curentului debitat de redresor. n acest caz tensiunea emitorului scade
la o valoare redusa (tensiunea de "vale" din caracteristica statica a tranzistorului TUJ), ceea ce
determina, prin deschiderea diodei, fortarea tensiunii emitorului lui la o valoare redusa si
constanta. Se inhiba astfel generarea impulsurilor de comanda pentru tiristoarele din punte. Dupa
nlaturarea cauzei care a provocat supracurentul, eliminarea starii de inhibare se face prin
apasarea butonului B.

Fig. 3: Redresorul in punte semicomandata
2. Elemente teoretice pentru evaluarea performantelor schemei

Caracteristica de reglaj n bucla deschisa : U
Do
= f() sau U
Do
= f(U
p
)

Caracteristica de reglaj la mersul n gol este:
U
Do
(U
p
) =

Caracteristica externa n bucla deschisa : U
D
= f(I
D
)

U
D
= I
D
R
L
= U
Do
- I
D
R
S
, unde U
D
este tensiunea redresata n sarcina, iar I
D
este curentul prin
sarcina.

Caracteristica de transfer a buclei de reglaj automat (n regim stationar) :
Functia de transfer a buclei de reactie se defineste prin tensiunea de polarizare U
P
,
produsala bornele rezistentei R
10
: U
p
= R
10
I
C2

in care :

si Y=

Parametrii caracteristici ai sistemului in bucla inchisa:
Caracteristica de reglaj U
D
= R(x) , cu I
D
parametru si U=constant.
Caracteristica externa U
D
= E(I
D
), cu x parametru si U=constant.
Panta caracteristicii externe, sau rezistenta de iesire a redresorului : R
S
=

Coeficientul de stabilizare n raport cu tensiunea de alimentare :

III Simulri

*
* Apelarea bibliotecii
.LIB C:\PSPICE\L4\L4.LIB
*
.PARAM RLOAD=100
*
*RAUX 12 6 140k
*
* Puntea semicomandata. Secundarul transformatorului de retea Tr.2
* a fost simulat printr-o sursa de tensiune sinusoidala cu amplitudinea
* de 49.5V (35Vef) si perioada T=20ms.
*
V1 29 30 SIN(0 49.5 50)
Xth1 29 15 1 T3R1
Xth2 30 14 2 T3R1
* vg1 15 1 pulse(0 2.5 5m 1u 1u 20u 10m)
* vg2 14 2 pulse(0 2.5 5m 1u 1u 20u 10m)
D1 4 29 F407
D2 4 30 F407
Rs1 1 3 0.39ohm
Rs2 2 3 0.39ohm
*rfix 4 0 1g
Rs3 3 6 1.3
*
* Circuitul de filtrare
*
L1 4 0 0.9H ic=-50m
C1 6 0 1000uF ic=9v
R17 6 4 1.2Kohm
*
* Amplificatorul diferential
*
Q1 23 22 20 BC171
Q2 24 16 20 BC171
Q3 20 17 19 BC171
R16 8 16 5Kohm
Dz3 0 16 PL5Z1
R13 16 17 2.5Kohm
R14 17 18 2.5Kohm
D7 18 0 D1N4148
R10 8 12 18Kohm
R11 12 24 29Kohm
R12 19 0 2Kohm
R15 8 23 10Kohm
R23 22 21 120ohm
C3 21 0 500uF ic=5.02v
R6 6 26 4.3Kohm
Rp21 26 22 2.2Kohm
Rp22 22 25 2.2Kohm
R7 25 0 5.6Kohm
R5 6 0 470ohm
*
* Circuitul de formare a impulsurilor trapezoidale. Secundarul
* transformatorului Tr.1 este simulat printr-o sursa de tensiune
* sinusoidala cu amplitudinea de 43.84V (31Vef).
*
V2 32 33 SIN(0 43.84 50)
D11 32 11 REDR
D12 33 11 REDR
D13 6 32 REDR
D14 6 33 REDR
R1 11 10 680ohm
Dz1 6 10 PL12Z
*
* Circuitul de comanda
*
Xtuj5 31 7 9 2N1671
Q4 7 41 13 BC177
R2 10 31 550ohm
R3 9 6 110
D5 11 8 SE05
R22 8 13 4.7Kohm
C2 7 6 1.5uF
R4 12 41 18Kohm
D3 9 15 D1N4148
D4 9 14 D1N4148
*
R8 8 8a 4.7k
RP1 8a 8b 10k
R9 8b 6 18k
*
* Circuitul de protectie
*
*D6 7 40 SE05
*C4 8 6 100uF
*R18 8 28 1.2Kohm
*Dz2 6 28 PL13Z
*Xtuj6 27 40 6 2N1671
*R19 28 27 550ohm
*R20 28 40 1.2Kohm
*R21 40 3 1.5Kohm
*Rs3 3 6 1.3ohm
*
* Rezistenta de sarcina
*
Rload 6 0 {Rload}
*
*
.probe
.options itl4 = 50 itl5 = 0
.tran 100.000u 1 0.94 500.000u uic
.four 50 V(3,4) V(6) I(rload)
.END


Fig. 4: Modelul SPICE al redresorului in punte semicomandata

IV ntrebri

1.Care este rolul rezistentelor R22 si R17?
Rezistenta R
17
face parte din circuitul de filtrare, fiind inseriata cu bobina L
1
si in paralel
cu condensatorul C
1
formand un FTJ. Are rolulde rezistenta de scurgere in cazul aparitiei unui
supracurent. Rezistenta R
22
face parte din circuitul de comanda, fiind inseriata cu rezistenta
vazuta in emitorul lui T
4
. Rezistenta R
22
limiteaza curentul de colector al tranzistorului T
4
.
2. Care este rolul diodelor D
3
si D
4
?
Diodele D
3
si D
4
fac parte din circuitul de comanda si impiedica formarea unor impulsuri
negative.
3. Sa se compare, din punct de vedere al performantelor, acest stabilizator de tensiune
continua cu stabilizatorul de tensiune continua cu element regulator serie.
Redresorul stabilizat cu punte smicomandata este mai performant decat un stabilizator cu
element regulator serie datorita faptului ca exista posibilitatea de a regal valoarea medie a
tensiunii redresate in functie de unghiul alfa de conductie si in acelasi timp puterea disipata este
mai mica datorita functionarii in comutatie.
4. Ce deosebiri functionale apar in partea de putere daca in schema din figura 3 se
inlocuieste puntea redresoare semicomandata cu o punte complet comandata?
Daca se inlocuieste puntea redresoare semicomandata cu o punte complet comandata,
puterea consumata creste deoarece un tiristor consuma mai multa putere decat o dioda.
Puntea redresoare semicomandata este realizata atat cu diode, cat si cu tiristoare.
Puntea redresoare complet comandata este realizata exclusiv din tiristoare. Restul
schemei este aceeasi in ambele cazuri.
6. In circuitul de comanda este folosit un generator de tensiune trapezoidala. Ar putea fi
inlocuit acest generator cu o sursa de tensiune continua, de valoare egala cu palierul tensiunii
trapezoidale?
Nu putem inlocui generatorul de tensiune trapezoidala cu o sursa de tensiune continua
deoarece aceasta ar introduce o componeta continua si nu am mai avea ca referinta momentul
cand U trece prin 0 pentru unghiul .
8. Care credeti ca sunt cauzele neconcordantelor intre rezultatele experimentale si cele
obtinute prin simulare?
Principalele neconcordante sunt abaterea parametrilor si neliniaritatile caracteristicilor
componentelor reale, simularea spice facandu-se intr-un mediu ideal.
9. De ce in fisierul de circuit se gasesc specificatii ale conditiilor initiale?
Pentru a simula situatia reala, in care unele componente ar putea fi deja incarcate cu
energie.
10. Care credeti ca sunt principalele particularitati si dificultati ale simularii Spice in
electronica de putere.
Principalele avantaje sunt: simularea circuitului fara a fi nevoie sa il construim si
masurarea parametrilor acestuia in orice punct. Dificultati apar la rularea simularii pe un
calculator mai lent, timpul de asteptare fiind destul de mare.
11. Estimati durata unei simulari de regim tranzitoriu pentru un circuit ce lucreaza in
comutatie, comparativ cu analiza tranzitorie a unui circuit inveriant in timp (mai mica, mai
mare)?
Durata simularii pentru un circuit care lucreaza in comutatie este mai mare in general,
datorita numarului mai mare de iteratii ce trebuie facute pentru rezolvarea ecuatiilor diferentiale
aferente.
12. In afara de avantajul analizei circuitului inainte ca acesta sa fie construit, ce alte
avantaje ofera simularea SPICE? (Cu referire la masuratorile pe care le face posibile SPICE si
care pe circuitul real ar necesita aparatura complicata).
Simularea PSpice are rolul de a micsora timpul procesului de dezvoltare de circuite, intru
cat este mai usor sa se studieze influenta unui anumit parametru asupra comportamentului
sistemului electric (circuitul) prin simulare, in comparatie cu realizarea aceluiasi test pe machete.
Totusi macheta ofera multe avantaje in ceea ce priveste comportamentul real al prototipului in
comparatie cu simularea deoarece: contactoarele statice cu diode si tiristoare prezinta neliniaritati
mari in procesele de comutatie; modele precise pentru componentele atat pasive cat si active nu
exista.