Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electrice
Elev Panainte Gheorghe
cl. IM, 2022
Amlificatorul electronic
(ca, de altfel şi amplificatorul de mărimi electrice în
general) este definit ca un cuadripol activ, prevăzut cu
două borne de intrare şi două borne de ieşire, capabil să
redea la ieşire semnale electrice de putere mult mai
mare decât cele de la intrare, care amplifică în curent,
tensiune sau putere semnalul aplicat la intrare .
rezultând un semnal de curent,de tensiune,de tensiune
sau putere mai mare la ieşire.
Amplificatoarele operaţionale – sunt amplificatoare
electronice de curent continuu, care reprezintă o categorie de
circuite integrate analogice, cu ajutorul cărora se pot realiza
o diversitate extrem de mare de aplicaţii liniare şi neliniare.
Circuitul integrat (CI) este un dispozitiv electronic alcătuit din
mai multe componente electrice și electronice pasive și active
interconectate între ele şi situate pe o plăcuță de material
semiconductor (siliciu), plasate într-o capsulă etanșă prevăzută
cu elemente de conexiune electrică spre exterior, numite
terminale sau pini.
Amplificatoare operaţionale
• simbol
– intrari
• intrarea inversoare (IN-)
• intrarea neinversoare (IN+)
– ieşire (OUT)
– alimentari cu tensiune continuă
• alimentare pozitiva (V+)
• alimentare negativa (V-)
Caracteristici
• impedanţa de intrare foarte
mare (ideal ∞)
• curenţi de intrare foarte mici
(ideal 0)
• amplificarea sau câştigul în
tensiune (AV) foarte mare
(ideal ∞)
• tensiunea de ieşire limitată de
tensiunile de alimentare
• tensiunea între intrări foarte
mică (ideal 0)
• impedanţa de ieşire foarte
mica (ideal 0)
Amplificator electric (electronic)
CONSTRUCŢIA AMPLIFICATORULUI OPERAŢIONAL
Un amplificator operaţional conţine trei etaje distincte realizate cu
componente integrate şi este prevăzut cu:
•două intrări (o intrare inversoare şi o intrare neinversoare);
•o ieşire;
•terminale de alimentare cu tensiune;
•terminale suplimentare utilizate pentru reglajul componentei
continue a ieşirii (offset) şi/sau pentru compensare.
ELEMENTELE SCHEMEI BLOC:
IN+ intrarea neinversoare – semnalul
aplicat pe această intrare, la ieşire este
amplificat şi este în fază cu semnalul de
intrare (semnalul de ieşire nu este
inversat)
IN- intrarea inversoare – semnalul
aplicat pe această intrare, la ieşire este
amplificat şi defazat cu 180° faţă de
semnalul de intrare (semnalul este
inversat)
• AD amplificator diferenţial – este etajul de intrare a AO şi
amplifică diferenţa semnalelor aplicate la intrările AO. Acest
bloc, prin structura sa, amplifică şi semnalele de curent
continuu.
• AI amplificator intermediar – este un etaj de adaptare care preia
semnalul de la ieşirea etajului de intrare şi îl prelucrează pentru
a corespunde cerinţelor etajului de ieşire
• AE amplificator de ieşire – este un etaj de putere care asigură
SIMBOLURILE, CAPSULELE ŞI TERMINALELE AO
SIMBOLURILE AO
-amplificatoare cu
semiconductoare:
-amplificatoare cu
circuite integrate (operaţionale):
-amplificatoare magnetice.
•După frecvenţa semnalului aplicat la intrare,
amplificatoarele electronice se clasifică în:
1 CONEXIUNEA INVERSOARE
Pentru a obţine o conexiune inversoare, se conectează borna de
intrare neinversoare la masă, iar borna de intrare inversoare la o
sursă de tensiune.
R2
VO U in
R1
V0 R2
A
U in R1
R2
VO 1 U in
R1
V0 R2
A 1
U in R1
n
Ui
VO R2
i 1 R1i
R2 n
VO U i
R1 i 1
t
1
VO U in t dt
RC 0
RC CONSTANTA
DE TIMP
dU in t
VO RC
dt
a b c
DEFECTE ALE AMPLIFICATOARELOR INVERSOARE
AO din figura de mai jos este conectat ca amplificator inversor. La
intrarea inversoare (2) se aplică un semnal sinusoidal de 100 mV şi
100 Hz. La ieşirea AO (6) se conectează un osciloscop. În funcţie de
oscilograma indicată de osciloscop se poate localiza defectul.
a. Întreruperea rezistorului R1 – în această situaţie se întrerupe
circuitul pe care semnalul de intrare ajunge la borna (2) a AO. La
ieşirea AO semnalul va fi inexistent.
Osciloscopul nu indică nimic.