Amplificatoare

Electrice
Elev Panainte Gheorghe
cl. IM, 2022
Amlificatorul electronic
(ca, de altfel şi amplificatorul de mărimi electrice în
general) este definit ca un cuadripol activ, prevăzut cu
două borne de intrare şi două borne de ieşire, capabil să
redea la ieşire semnale electrice de putere mult mai
mare decât cele de la intrare, care amplifică în curent,
tensiune sau putere semnalul aplicat la intrare .
rezultând un semnal de curent,de tensiune,de tensiune
sau putere mai mare la ieşire.
Amplificatoarele operaţionale – sunt amplificatoare
electronice de curent continuu, care reprezintă o categorie de
circuite integrate analogice, cu ajutorul cărora se pot realiza
o diversitate extrem de mare de aplicaţii liniare şi neliniare.
Circuitul integrat (CI) este un dispozitiv electronic alcătuit din
mai multe componente electrice și electronice pasive și active
interconectate între ele şi situate pe o plăcuță de material
semiconductor (siliciu), plasate într-o capsulă etanșă prevăzută
cu elemente de conexiune electrică spre exterior, numite
terminale sau pini.
 Amplificatoare operaţionale

• simbol
– intrari
• intrarea inversoare (IN-)
• intrarea neinversoare (IN+)
– ieşire (OUT)
– alimentari cu tensiune continuă
• alimentare pozitiva (V+)
• alimentare negativa (V-)
 Caracteristici
• impedanţa de intrare foarte
mare (ideal ∞)
• curenţi de intrare foarte mici
(ideal 0)
• amplificarea sau câştigul în
tensiune (AV) foarte mare
(ideal ∞)
• tensiunea de ieşire limitată de
tensiunile de alimentare
• tensiunea între intrări foarte
mică (ideal 0)
• impedanţa de ieşire foarte
mica (ideal 0)
Amplificator electric (electronic)
CONSTRUCŢIA AMPLIFICATORULUI OPERAŢIONAL
Un amplificator operaţional conţine trei etaje distincte realizate cu
componente integrate şi este prevăzut cu:
•două intrări (o intrare inversoare şi o intrare neinversoare);
•o ieşire;
•terminale de alimentare cu tensiune;
•terminale suplimentare utilizate pentru reglajul componentei
continue a ieşirii (offset) şi/sau pentru compensare.
ELEMENTELE SCHEMEI BLOC:
IN+ intrarea neinversoare – semnalul
aplicat pe această intrare, la ieşire este
amplificat şi este în fază cu semnalul de
intrare (semnalul de ieşire nu este
inversat)
IN- intrarea inversoare – semnalul
aplicat pe această intrare, la ieşire este
amplificat şi defazat cu 180° faţă de
semnalul de intrare (semnalul este
inversat)
• AD amplificator diferenţial – este etajul de intrare a AO şi
amplifică diferenţa semnalelor aplicate la intrările AO. Acest
bloc, prin structura sa, amplifică şi semnalele de curent
continuu.
• AI amplificator intermediar – este un etaj de adaptare care preia
semnalul de la ieşirea etajului de intrare şi îl prelucrează pentru
a corespunde cerinţelor etajului de ieşire
• AE amplificator de ieşire – este un etaj de putere care asigură
SIMBOLURILE, CAPSULELE ŞI TERMINALELE AO
SIMBOLURILE AO

CAPSULĂ CU 8 TERMINALE ŞI UN AMPLIFICATOR

OPERAŢIONAL
CAPSULĂ CU 14 TERMINALE ŞI UN AMPLIFICATOR
OPERAŢIONAL
CAPSULĂ CU 14 TERMINALE ŞI DOUĂ AMPLIFICATOARE
OPERAŢIONALE
CAPSULĂ CU 14 TERMINALE ŞI PATRU AMPLIFICATOARE
OPERAŢIONALE
 Amplificatoarele electronice se realizează
în prezent cu:
-tranzistoare;
-circuite integrate.
•Indicii de calitate cei mai importanţi ai
amplificatoarelor electronice sunt:
-factorul de amplificare, care capătă următorele forme:
-factorul de amplificare în curent:

-factorul de amplificare în tensiune:

-factorul de amplificare în putere:

 Clasificarea amplificatoarelor
electronice
Amplificatoarele electronice se pot clasifica din mai
multe puncte de vedere.
•După mărimea semnalului aplicat la intrare,
amplificatoarele electronice sunt:
-amplificatoarele de semnal mic sau amplificatoare de
tensiune, la care semnalul de intrare este suficient de mic
pentru ca punctul de funcţionare să rămână ăn regiunea liniară
a caracteristicilor tranzistoarelor (tuburilor).
-amplificatoare de semnal mare sau amplificatoare de putere,
la care se urmăreşte să se transfere pe sarcină (RS ) un semnal
de putere cât mai mare
(cel puţin de ordinul waţilor, să fie maxim).
•După tipul elementelor active folosite se întâlnesc:
-amplificatoare cu tuburi
Electronice:

-amplificatoare cu
semiconductoare:

-amplificatoare cu
circuite integrate (operaţionale):

-amplificatoare magnetice.
 •După frecvenţa semnalului aplicat la intrare,
amplificatoarele electronice se clasifică în:

-amplificatoare de curent continuu, la care semnalul de intrare este

continuu (constant) sau foarte lent, variabil în timp.
Amplifică cu frecvenţe începând cu f=0.
-amplificatoare de de curent alternativ, la care semnalul de intrare
este alternativ (sinusoidal) sau sub forma unor impulsuri de o
anumită frecvenţă.
•În funcţie de domeniul (banda) de frecvenţă folosit,
amplificatoarele electronice se subdivid în:
-amplificatoare de jaosă frecvenţă (audiofrecvenţă), pentru
domeniul de aproximativ 20 Hz-20 kHz;
-amplificatoare de înaltă frecvenţă (radiofrecvenţă), pentru
semnale cuprinse între 20 kHz-30MHz;
-amplificatoare de foarte înaltă frecvenţă, pentru frecvenţe
cuprinse între 30-300 MHz.
 •După lăţimea benzii de frecvenţă
amplificată, se întâlnesc:

-amplificatoare de bandă îngustă (9÷30kHz).

-amplificatoare de bandă largă (amplificatoare de
videofrecvenţă), având o gamă de frecvenţe
amplificate cuprinse între câţiva herţi (teoretic 0
Hz) şi 5 MHz (teoretic 6 MHz).
•După tipul cuplajului folosit între etaje,
se pot întâlni:

-amplificatoare cu cuplaj RC;

-amplificatoare cu circuite acordate;
-amplificatoare cu cuplaj prin transformator;
-amplificatoare cu cuplaj rezistiv (numite şi
amplificatoare cu cuplaj galvanic sau de curent
continuu).
 De obicei un amplificator aparţine
simultan mai multor categorii de
clasificare. De exemplu, un amplificator
de tensiune dintr-un receptor de radio
poate fi un amplificator cu tranzistoare,
de audiofrcvenţă, de semnal mic, de
bandă îngustă, cu cuplaj RL.
 După poziţia punctului static de
funcţionare amplificatoarele electronice
:se împart în

-amplificatoare funcţionând în clasa A, la care punctul

static de funcţionare este astfel ales (aproximativ la
jumătatea caracteristicii rezistenţei de sarcină din
caracteristicile de ieşire ale tranzistorului),încât dacă se
aplică la intrare un semnal U1 alternativ sinusoidal
(fig.1.4,a) se obţine la ieşire semnalul amplificat U2 de
asemenea alternativ sinusoidal
(domeniul de amplificare este : d=0......2π) (fig.1.4,b);
-amplificatoare funcţionând în clasa B, la care, prin
alegerea convenabilă apunctului static de funcţionare, se
obţine dintr-un semnal la intrare U1 (fig.1.4,a)
amplificarea numai a pulsurilor pozitive U2 (d=0,....π)
(fig.1.4,c) ;
-amplificatoare funcţionînd în clasa C,la care punctul static
de funcţionare este astfel ales încât pentru acelaşi semnal
de intrare U1 (fig.1.4,a) se obţine numai o parte din
domeniul pulsurilor pozitive (d<0....π) (fig.1.4,d).
De obicei, amplificatoarele
în clasa A sunt amplificatoare de
tensiune, în timp ce cele din clasele B
şi C sunt amplificatoare de putere.
 Fig.1.4. Funcţionarea amplificatoarelor electronice:
a-semnal de intrare; b-în clasa A; c-în clasa B; d-în clasa C.
 Parametrii amplificatoarelor
Performanţele amplificatoarelor se exprimă prin
anumite caracteristici sau parametrii.
•Mărimile fundamentale caracteristice pentru
funcţionarea unui amplificator sunt:
-coeficientul de amplificare (amplificarea, câştigul);
-caracteristica amplitudine-frecvenţă;
-distorsiunile;
-raportul semnal/zgomot;
-gama dinamică;
-sensibilitatea;
 CONEXIUNILE AMPLIFICATOARELOR

1 CONEXIUNEA INVERSOARE
Pentru a obţine o conexiune inversoare, se conectează borna de
intrare neinversoare la masă, iar borna de intrare inversoare la o
sursă de tensiune.
R2
VO   U in
R1

V0 R2
A 
U in R1

Rezistorul R1 are rol de limitare a semnalului de intrare, iar

rezistorul R2 are rol de reacţie negativă.
2 CONEXIUNEA NEINVERSOARE
Pentru a obţine o conexiune neinversoare, se conectează borna de
intrare neinversoare la sursa de tensiune, iar borna de intrare
inversoare la masă printr-o rezistenţă.

 R2 
VO  1   U in
 R1 
V0 R2
A   1
U in R1

Rezistorul R1 şi rezistorul R2 au rol de reacţie.

3 CONEXIUNEA DIFERENŢIALĂ
Pentru a obţine o conexiune diferenţială avem nevoie de două surse
de semnal, una care se conectează la borna de intrare neinversoare,
iar cealaltă care se conectează la borna de intrare inversoare.

Rezistoarele R1 şi R2 au rol de reacţie, iar rezistoarele R3 şi R4, au

rol de divizor de tensiune pentru intrarea neinversoare.
4 SUMATORUL INVERSOR
Circuitul sumator inversor are la ieşire suma semnalelor de intrare.
Pentru aceasta se porneşte de la o conexiune inversoare, doar că la
borna inversoare se conectează toate sursele de semnal.

n
Ui
VO   R2  
i 1 R1i

R11  R12  ...R1n  R1

R2 n
VO     U i
R1 i 1

Rezistoarele R11 … R1n au rol de limitare a curenţilor furnizaţi de

sursele de semnal, iar rezistorul R2 are rol de reacţie.
5 SUMATORUL NEINVERSOR
Circuitul sumator inversor are la ieşire suma semnalelor de intrare.
Pentru aceasta se porneşte de la o conexiune neinversoare, doar că
la borna neinversoare se conectează toate sursele de semnal.

Rezistoarele R1 … Rn au rol de limitare a curenţilor furnizaţi de

sursele de semnal, iar rezistoarele Ri şi Rr are rol de reacţie.
CIRCUIT DE INTEGRARE
Circuitul de integrare are la ieşire valoarea integrată a semnalului
de intrare. Pentru aceasta se porneşte de la o conexiune inversoare,
doar că rezistenţa de reacţie va fi înlocuită cu un condensator.

t
1
VO     U in t  dt
RC 0

  RC CONSTANTA
DE TIMP

Rezistorul R are rol de limitare a curentului de la sursa de semnal,

iar condensatorul C are rol de reacţie.
CIRCUIT DE DERIVARE
Circuitul de derivare are la ieşire valoarea derivată a semnalului de
intrare. Pentru aceasta se porneşte de la o conexiune inversoare,
doar că rezistenţa de limitare va fi înlocuită cu un condensator.

dU in t 
VO   RC 
dt

Rezistorul R şi condensatorul C au rol de reacţie. Ca şi la circuitul

integrator ele formează constanta de timp a circuitului.
DEPANAREA CIRCUITELOR CU AO
DEFECTE ALE AMPLIFICATOARELOR NEINVERSOARE
AO din figura de mai jos este conectat ca amplificator neinversor.
La intrarea neinversoare (3) se aplică un semnal sinusoidal de 100
mV şi 100 Hz. La ieşirea AO (6) se conectează un osciloscop. În
funcţie de oscilograma indicată de osciloscop se poate localiza
defectul.
a. Întreruperea rezistorului R1 – în această situaţie valoarea lui R1
tinde practic spre infinit iar amplificarea în tensiune va fi 1.
Semnalul indicat de osciloscop va fi identic cu semnalul de intrare.
b. Întreruperea rezistorului R2 – în această situaţie se întrerupe
circuitul de reacţie şi AO funcţionează în buclă deschisă cu un
câştig în tensiune foarte mare, iar AO intră în regiunea neliniară.
Semnalul indicat de osciloscop este puternic limitat.
c. Întreruperea potenţiometrului P sau reglare incorectă – în
această situaţie tensiunea de decalaj de la ieşire va produce
limitarea semnalului de la ieşire numai pe una dintre
semialternanţe, dacă semnalul de intrare este suficient pentru a
asigura la ieşire maximum de amplitudine.
d. Defect intern la AO – în această situaţie semnalul de ieşire este
inexistent sau este puternic distorsionat

a b c
DEFECTE ALE AMPLIFICATOARELOR INVERSOARE
AO din figura de mai jos este conectat ca amplificator inversor. La
intrarea inversoare (2) se aplică un semnal sinusoidal de 100 mV şi
100 Hz. La ieşirea AO (6) se conectează un osciloscop. În funcţie de
oscilograma indicată de osciloscop se poate localiza defectul.
a. Întreruperea rezistorului R1 – în această situaţie se întrerupe
circuitul pe care semnalul de intrare ajunge la borna (2) a AO. La
ieşirea AO semnalul va fi inexistent.
Osciloscopul nu indică nimic.

b. Întreruperea rezistorului R2 – în această situaţie se întrerupe

circuitul de reacţie şi AO funcţionează în buclă deschisă cu un
câştig în tensiune foarte mare, iar AO intră în regiunea neliniară.
Semnalul indicat de osciloscop este puternic limitat.

c. Întreruperea potenţiometrului P sau reglare incorectă – în

această situaţie tensiunea de decalaj de la ieşire va produce
limitarea semnalului de la ieşire numai pe una dintre
semialternanţe.

d. Defect intern la AO – în această situaţie semnalul de ieşire este

inexistent sau este puternic distorsionat