Laboratorul 5.

Circuite Elementare cu
Amplificatoare Operat, ionale.

1 Scopul lucrării
În cadrul acestui laborator vet, i studia circuite elementare care au la bază amplificatoare
operat, ionale (AO).

2 Not, iuni teoretice

Amplificatorul operat, ional, reprezentat ı̂n figura următoare, este un circuit
integrat, cu două intrări s, i cu o ies, ire. Intrarea notată cu + se numes, te intrare
neinversoare1 , iar cea notată cu - se numes, te intrare inversoare2 . În continuare
vom folosi notat, iile Vi pentru potent, ialul din borna de intrare neinversoare
(potent, ial măsurat fat, ă de masa circuitului), Vi
pentru potent, ialul din borna
de intrare inversoare s, i Vo pentru potent, ialul din borna de ies, ire.

Tensiunea generată de amplificatorul operat, ional la ies, ire este de sute de

mii de ori mai mare decât diferent, a dintre intrări (Vi
Vi
). Altfel spus,
amplificatorul operat, ional este un amplificator diferent, ial care amplifică foarte
mult (Ad este de ordinul 105 ) tensiunea diferent, ială de intrare.

Amplificatoarele operat, ionale sunt montaje electronice care sunt alimentate

de la surse de tensiune cu tensiune finită. Ele generează la ies, ire tensiuni
cuprinse ı̂n intervalul generat de cele două tensiuni de alimentare.
Un amplificator ideal, are următoarele proprietăt, i teoretice:

• Amplificarea tensiunii diferent, iale de intrare (Ad ), ı̂n buclă deschisă, tinde
la 8.
• Impedat, a de intrare diferent, ială (raportată la o conexiune ı̂ntre borna
inversoare s, i cea neinversoare), dar s, i impedant, ele de intrare ale intrărilor
(raportate fat, ă de masă) sunt 8. Astfel, curentul prin bornele de intrare
inversoane (-) s, i neinversoare (+) este 0.
• Impedant, a de ies, ire este 0.
1 en. non-inverting input
2 en. inverting input

1
 • Bandă de trecere infinită, adică funct, ionarea amplificatorului ideal este
independentă de frecvent, a semnalelor de la intrare.

• Tensiunea de ies, ire poate varia ı̂ntre orice limite.

Un amplificator operat, ional real, are următoarele proprietăt, i:
• Amplificarea tensiunii diferent, iale de intrare (Ad) este de ordinul sutelor
de mii (105 ).

• Impedant, a de intrare este de ordinul GΩ spre T Ω (1012
1013 Ω), iar ı̂n
cazul amplificatoarelor mai vechi, implementate ı̂n tehnologie cu tranzistoare
bipolare, aceasta poate să scadă până la ordinul de M Ω.
• Curent, ii de intrare sunt de ordinul pA sau nA, iar ı̂n cazul amplificatoarelor
mai vechi pot ajunge până la valori de µA.

• Impedant, a de ies, ire este de ordinul zecilor de Ω.

• Banda de trecere poate varia de la ordinul MHz până la ordinul de GHz.
• Tensiunea de ies, ire poate varia până aproape de tensiunile de alimentare.

Este important de ment, ionat faptul că parametrii amplificatoarelor operat, ionale
reale sunt specificat, i ca valori tipice. Aces, tia pot varia ı̂n funct, ie de temperatura
componentei, de lotul de product, ie, de tensiunile de alimentare s, i ı̂n funct, ie de
mult, i alt, i factori.

În cadrul circuitelor studiate la laborator, vom considera că amplificatoarele

operat, ionale utilizate au impedant, ă de intrare neglijabilă (GΩ) ı̂n comparat, ie cu
rezistent, ele utilizate ı̂n montaj (kΩ) s, i impedant, ă de ies, ire apropiată de 0. De
asemenea, considerăm că amplificarea ı̂n buclă deschisă este de ordinul sutelor
de mii.

ATENT, IE: Amplificatoarele operat, ionale sunt alimentate, ı̂n circuite, de

la o surse ce produc tensiune finită! Tensiunea de ies, ire nu poate, fizic, să
depăs, ească limitele tensiunii de alimentare (V sau V
). Datorită implementării
(folosind TBIP sau J-FET sau CMOS) ies, irea circuitului, ı̂n general, se află
ı̂ntr-un interval mai restrâns decât cel definit de tensiunea de alimentare.

Anumite amplificatoare operat, ionale (numite rail to rail output) au proprietatea

că tensiunea de ies, ire poate fi foarte apropiată sau chiar egală cu tensiunea de
alimentare (V sau V
), dar nu toate. Consultat, i datasheet-ul componentei
utilizate pentru a verifica dacă acesta are caracteristică rail to rail output.

Din punct de vedere al intrărilor, amplificatoarele permit o anumită plajă a

tensiunii de mod comun. Nu toate amplificatoarele suportă ca intrările să aibă
o tensiune de mod comun apropiată de alimentări. Cele care permit ca intrările
să aibă tensiuni de mod comun egale cu alimentările spunem că au proprietatea
de rail to rail input. La fel ca ı̂n cazul anterior, trebuie să consultat, i datasheetul
pentru a afla dacă amplificatorul are această proprietate.

2
React, ia ı̂n amplificatoare
Având ı̂n vedere instabilitatea parametrilor amplificatorului operat, ional, dar
mai ales amplificarea acestuia foarte mare (pentru 1mV diferent, ă a potent, ialelor
la intrare obt, inem 100V tensiune de ies, ire), este greu să folosim amplificatorul
operat, ional pentru a obt, ine circuite liniare. As, adar, trebuie să adaptăm circuitul
pentru a scădea amplificarea s, i pentru a stabiliza montajul. Este as, adar necesar
să realizăm o corelare ı̂ntre variat, ia ies, irii s, i intrare, adică să ı̂ntoarcem o parte
din mărimea de ies, ire la una dintre intrări. Întoarcerea ies, irii la una dintre
intrări se numes, te buclă de react, ie sau buclă de feedback.

În funct, ie de tipul mărimii fizice a ies, irii s, i a intrării, bucla de feedback poate
prelua, fie informat, ie despre curentul de ies, ire, fie informat, ii despre tensiunea
de ies, ire s, i poate influent, a tensiunea de la intrare sau curentul de la intrare.

Pentru a pune ı̂n evident, ă important, a react, iei ı̂n amplificatoare, vom prezenta
react, ia de tensiune.

În figura următoare notăm cu A blocul de amplificare (intrarea amplificatorului

este amplificată de A ori) s, i cu β blocul de feedback (la intrarea amplificatorului
se aduce a β-a parte din ies, ire) s, i cu S circuitul electronic ce are rolul de a realiza
diferent, a dintre Ui (tensiunea de intrare ı̂n circuit) s, i tensiunea generată prin
bucla de react, ie de valoare β  Uo . Amplificatorul va genera la ies, ire tensiunea
Uo proport, ională cu diferent, a dintre tensiunea de intrare s, i feedback.

Figura 1

Uo  ApUi
β  Uo q (1)
Uo  p1 A  β q  A  Ui (2)

Uo   Ui
A
(3)
1 Aβ
1
Uo  1
β
 Ui (4)
A

Observăm că pentru o amplificare foarte mare, termenul 1{A este neglijabil,
astfel putem aproxima că Uo  Ui {β. Folosind criteriile de stabilitate, putem
demonstra că sistemul este stabil dacă react, ia este negativă, adică β rămâne
pozitiv. Rolul react, iei negative este de a limita amplificarea. Observăm că
amplificarea circuitului devine 1{β.

3
 Utilizarea react, iei negative ne permite să obt, inem o amplificare mai mică
a sistemului, uzuală practic ı̂n montajele electronice. Pe lângă aceasta, react, ia
negativă ne permite să proiectăm un sistem ai cărui parametri (amplificare,
bandă de frecvent, e, etc) sunt dependent, i numai de circuitul exterior (rezistent, e
de react, ie, etc), s, i sunt independent, i de variat, iile caracteristicilor amplificatorul
A. În practică, amplificatorul A ı̂mpreună cu funct, ia de scădere sunt ı̂nlocuite
de amplificatorul operat, ional iar blocul de react, ie este ı̂nlocuit de o ret, ea de
componente electronice (e.g. rezistent, e, condensatoare, bobine, diode, tranzistoare,
etc).

Rf

Rg


Vout
Vin

Figura 2

Pentru circuitul prezentat, calculăm Vr  V
 Rg {pRf Rg qUo folosind

formula divizorului de tensiune format din Rf s, i Rg ce generează react, ia. As, adar
factorul de react, ie este β  Rg {pRf Rg q, iar amplificarea este 1{β  pRg
Rf q{Rg  p1 Rf {Rg q.
Observăm că amplificarea depinde numai de componentele exterioare amplificatorului.
Comportamental, putem spune că amplificatorul va cres, te tensiunea de ies, ire
ca urmare a diferent, ei dintre cele două intrări pV
V
q. Această cres, tere a
tensiunii de ies, ire va genera o cres, tere a lui V
ı̂n timp ce V rămâne constant.
Cres, terea tensiunii de ies, ire se va opri când V s, i V
vor fi foarte apropiate
(putem aproxima că ele vor fi egale), iar tensiunea de ies, ire se va păstra constantă.
Pe baza acestei observat, ii - ı̂n react, ie negativă, amplificatorul operat, ional va
modifica Vo până când va obt, ine egalitatea tensiunii pe cele două intrări -
vom prezenta metodele de calcul a amplificării pentru circuitele amplificatoare
inversoare, neinversoare s, i repetoare.
Reguli de analiză a circuitelor cu AO utilizate ı̂n buclă de react, ie negativă:
• În buclă de react, ie negativă căderea de tensiune ı̂ntre borna inversoare
s, i cea neinversoare este 0 (ies, irea amplificatoarelor ı̂ncearcă să ment, ină
diferent, a de tensiune ı̂ntre cele două intrări 0. Dacă diferent, a ı̂ntre intrări
cres, te, datorită amplificării foarte mari, ies, irea cres, te foarte mult până
când intrările devin egale);
• Curentul prin bornele de intrare ale amplificatorului este neglijabil (0).

4
Circuit amplificator inversor

Rf I2

Rg
Vin
I1


A
Vout

Figura 3: AO inversor

Descrierea circuitului:
• Semnalul Vin se conectează la borna inversoare (-) prin intermediul rezistent, ei
Rg ;
• Se utilizează o conexiune ı̂n buclă de react, ie negativă realizată prin intermediul
lui Rf ;
• Borna neinversoare (+) este conectată la masă.
Formula care descrie, pentru acest circuit, dependent, a tensiunii de ies, ire ı̂n
funct, ie de componente s, i de tensiunea de intrare este:

Vout 
RRf Vin (5)

g

Demonstrat, ie:
1. Folosim prima regulă de analiză a amplificatoarelor s, i observăm că tensiunea
din borna (-) este egală cu tensiunea din borna (+), adica 0V ;
2. Folosim legea lui Ohm s, i calculăm curentul prin Rg :

I1  VRin (6)
g

3. În punctul A aplicăm prima lege a lui Kirchhoff s, i t, inând cont de a doua
regulă obt, inem egalitatea:
I1  I2 (7)

4. Calculăm curentul prin rezistent, a Rf cu ajutorul legii lui Ohm:

I2  0
R Vo (8)
f

5. Calculăm valoarea tensiunii la ies, irea AO prin ı̂nlocuirea ı̂n ecuat, ia 7 a lui
I1 s, i I2 conform ecuat, iilor 6 s, i 8.

Vout 
RRf Vi (9)

g

5
Circuit amplificator neinversor

I2 Rf

Rg
I1


A
Vout
Vin

Figura 4: AO neinversor

Descrierea circuitului:
• Semnalul Vin se conectează la borna neinversoare (+);

• Borna inversoare este conectată la masă prin intermediul rezistent, ei Rg ;

• Se utilizează o conexiune ı̂n buclă ı̂nchisă cu react, ie negativă realizată prin
intermediul lui Rf .
Formula care descrie, pentru acest circuit, dependent, a tensiunii de ies, ire ı̂n
funct, ie de componente s, i de tensiunea de intrare este:


Vout  1
Rf
Rg
Vin (10)

Demonstrat, ie:
1. Folosim prima regulă de analiză a amplificatoarelor s, i observăm că tensiunea
din borna (-) este egală cu tensiunea din borna (+), adică valoarea tensiunii
din punctul A va fi egală cu Vin (măsurată fat, ă de masă);
2. Folosim legea lui Ohm s, i calculăm curentul prin Rg :

I1  VRin (11)
g

3. În punctul A aplicăm prima lege a lui Kirchhoff s, i tinându-se cont de a

doua regulă obt, inem egalitatea:

I1  I2 (12)

4. Calculăm căderea de tensiune pe rezistent, a Rf cu ajutorul legii lui Ohm:

URf  Rf  I2 (13)

5. Calculăm valoarea tensiunii la ies, irea AO:



Vout  UA URf  Vin URf  Vi Vi

Rg
Rf  Vi 1
Rf
Rg
(14)

6
Circuit repetor

Vout
Vin

Figura 5: AO repetor

Descrierea circuitului:
• Semnalul de intrare se aplică pe borna neinversoare (+);

• Se foloses, te o conexiune ı̂n buclă ı̂nchisă cu react, ie negativă.

Mod de funct, ionare

Pe baza primei reguli se poate observa că Vout este egal cu Vin . Principalul
avantaj al acestui circuit este că la ies, ire poate furniza un curent mult mai mare
fat, ă curentul de intrare al circuitului, fără a fi afectată tensiunea de ies, ire.
Acest circuit mai poate juca rolul unui buffer datorită proprietăt, ilor sale
izolatoare (impedant, a mare de intrare, impedant, a de ies, ire mică).
El este bazat pe circuitul de amplificator neinversor cu Rf  0 s, i Rg  8.

Circuit comparator

V2

Vout
V1

V

Figura 6: Comparator

Mod de funct, ionare

Pe baza primei reguli se poate observa că Vout este egal cu Vin . Principalul
avantaj al acestui circuit este că la ies, ire poate furniza un curent mult mai mare
fat, ă curentul de intrare al circuitului, fără a fi afectată tensiunea de ies, ire.
Acest circuit mai poate juca rolul unui buffer datorită proprietăt, ilor sale
izolatoare (impedant, a mare de intrare, impedant, a de ies, ire mică). În concluzie,
funct, ionarea acestui circuit se poate descrie ı̂n felul următor:

7
 Vout V , dacă V1 ¡ V2 (15)

Vout  V
, dacă V1   V2 (16)

Datorită factorului mare de amplificare, acest circuit are următorul comportament
nedorit: când cele două intrări sunt aproximativ egale s, i supuse zgomotului, la
ies, ire se pot observa comutări rapide ı̂ntre V s, i V
.

Figura 7: Comutarea ies, irii comparatorului când valorile intrărilor sunt egale s, i
supuse unui zgomot

Pentru a elimina comutările nedorite cauzate de zgomot se utilizează comparatorul

cu histerezis (Trigger Schmitt).

Circuit comparator cu histerezis

R1 Vout
Vin
R2

Figura 8: Comparatorul cu histerezis

Circuitele cu histerezis sunt cele care nu depind doar de semnalele de intrare, ci

s, i de stările anterioare.

Descrierea circuitului
• Semnalul de intrare se aplică la borna neinversoare prin rezistent, a R1 ;
• Borna inversoare se conectează la masă;
• Se utilizează o conexiune ı̂n buclă ı̂nchisă cu react, ie pozitivă.

8
Mod de funct, ionare
Pentru a putea descrie modul de funct, ionare al comparatorului cu histerezis,
la intrarea circuitului se va aplica un semnal sinusoidal ca ı̂n Figura 9. Init, ial
ies, irea circuitului este V
. Aceasta comută ı̂n V când Vin depăs, es, te pragul
superior. Pentru a comuta din nou ies, irea ı̂n V
trebuie ca Vin să aibă o valoare
mai mică decât a pragului inferior.

Figura 9: Semnalul de la intrarea comparatorului cu histerezis s, i ies, irea acestuia

Circuit integrator

C
I2

R I1


A
Vout
Vin

Figura 10: AO integrator

Descrierea circuitului:
• Semn Semnalul de intrare se conectaza la borna inversoare (-) prin rezistent, a
R;

• Borna neinversoare (+) se conectează la masă;

• Se utilizează o conexiune ı̂n buclă ı̂nchisă cu react, ie negativă realizată prin
intermediul condensatorului C.

9
 Formula care descrie, pentru acest circuit, dependent, a tensiunii de ies, ire ı̂n
funct, ie de componente s, i de tensiunea de intrare este:
» t V ptq
Vout ptq 
in dt RC
(17)
0
având condit, ii init, iale nule.

Demonstrat, ie:
1. Folosim prima regulă s, i observăm că tensiunea din borna (-) va fi egală cu
tensiunea din borna (+), adică ı̂n punctul A valoarea tensiunii va fi 0V ;
2. Folosim legea lui Ohm s, i calculăm curentul prin Rin :

I1  VRin (18)

3. În punctul A aplicăm prima lege a lui Kirchhoff s, i tinându-se cont de a

doua regulă obt, inem egalitatea:

I1  I2 (19)

4. Condensatorul nu este caracterizat de rezistent, ă, ci de impedant, ă, care

este egală cu:
1
ZC  (20)
sC
5. Calculăm valoarea căderii de tensiune pe condesantor:

UC  I1  ZC (21)

s, i determinăm:
Vout 
I1  ZC (22)

Observat, ie: Funct, ia de transfer 1s este transformata Laplace inversă (din

domeniul frecvent, ă ı̂n domeniul timp) a operat, iei de integrare.

Figura 11: Semnalele de intrare s, i de ies, ire ale circuitului integrator

Observat, ie: Atât semnalul de intrare cât s, i cel de ies, ire sunt caracterizate
de aceeas, i frecvent, ă, dar semnalul de ies, ire este defazat cu 90o fat, ă de cel de
intrare.

10
 Amplitudinea semnalului de ies, ire scade o dată cu cres, terea frecvent, ei de
intrare. De aceea, circuitul integrator are comportamentul unui filtru trece jos.
Pentru a observa aceste proprietăt, i putet, i realiza diagramele Bode pentru
funct, ia de transfer a circuitului (H  sRC
1
).

Amplificatorul diferent, ial

Amplificatorul diferent, ial realizat cu AO este reprezentat ı̂n figura 12.

R2

R1
Vi1

R3 Vout
Vi2

R4

Figura 12: Amplificatorul diferent, ial

Pentru un AO ideal, tensiunea de ies, ire se poate scrie sub forma:



Vout 
RR2 Vi1 R3

R4
R4
1
R2
R1
Vi2 (23)
1

Condit, ia ca circuitul să se comporte ca un amplificator diferent, ial este:

R2
R1
 RR4 (24)
3

Astfel, tensiunea de ies, ire va fi:

Vout 
RR2 pVi1
Vi2 q (25)

1

Tensiunea de mod comun este rejectată ı̂n măsura ı̂n care este ı̂ndeplinită
Ecuat, ia 25.

11
Amplificatorul de instrumentat, ie

Vi1
Vo1

R2 R3 R5

R1 Vo

R2 R4

R6


Vo2
Vi2

Figura 13: Amplificatorul de instrumentat, ie

Amplificatorul diferent, ial are impedant, a de intrare dată de rezistent, ele utilizate
ı̂n circuit, iar ı̂n circuitele de achizit, ii de date (plăci de sunet, aparate de EKG,
EEG, etc.) impedant, a de intrare ı̂n amplificator trebuie să fie cât mai mare
posibil. În practică, ı̂n locurile unde este necesară o impedant, ă de intrare
mărită se utilizează o structură cu trei amplificatoare operat, ionale, cu două
etaje de amplificare. Primul etaj (numit s, i etajul de amplificare) amplifică
ambele semnale (s, i modul lor comun), dar asigură o impedant, ă de intrare foarte
mare, iar ies, irile din primul etaj sunt introduse ı̂ntr-un etaj de amplificator
diferent, ial care are rolul de eliminare a modului comun s, i eventual de amplificare
suplimentară a semnalului. Această structură se numes, te structură de amplificator
de instrumentat, ie. Amplificatoarele de instrumentat, ie au componente simetrice
(R4  R3 , R5  R6 ) in etajul de amplificator diferent, ial.



2R2
Vo  R5
R3
R1
R1
pVi2
Vi1 q (26)

2.1 Amplificatorul de transimpedant, ă

Amplificatorul de transimpedant, ă este un montaj de convertor curent-tensiune
realizat adesea cu amplificatoare operat, ionale. El este utilizat pentru conversia
curentului ı̂n tensiune pentru dispozitivele care au răspuns liniar ı̂n curent, dar

12
nu s, i ı̂n tensiune. Exemplu de astfel de dispozitive sunt detectoarele Geiger-Muller,
fotodiodele, etc.
De exemplu, fotodioda este utilizată la polarizare inversă, curentul de saturat, ie
fiind direct proport, ional cu iluminarea.

Figura 14

Figura 15

Montajul pentru conversia curentului de saturat, ie (la polarizare inversă) ı̂n

tensiune este realizat conform schemei următoare:

13
 Cf

Vcc

Rf

Ip


Vout

Figura 16

Ies, irea montajului este ı̂n tensiune s, i are următoarea formulă:

Vi 
Ip Rf (27)

Unde Ip este curentul la polarizare inversă a fotodiodei, măsurat la tensiunea

de polarizare Vb .

3 Desfăs, urarea lucrării

În cadrul lucrării curente, dorim realizarea conexiunilor cu amplificatoare operat, ionale
prezentate ı̂n partea teoretică a ı̂ndrumarului s, i observarea caracteristicilor
importante ale amplificatoarelor (limitarea Gain-Bandwidth Product, caracteristica
Rail to Rail ouput, limitarea ies, irii la potent, ialele date de sursele de alimentare).
Avet, i la dispozitit, ie fis, ierele:

• inverting opamp.asc - pentru studierea caracteristicilor amplificatorului

ı̂n regim inversor realizat cu amplificator operat, ional (simulare de tip
transient)

• non-inverting opamp.asc - pentru studierea caracteristicilor amplificatorului

ı̂n regim neinversor realizat cu amplificator operat, ional (simulare de tip
transient)
• GBW opamp.asc - pentru studierea caracteristicilor gain-bandwidth ale
amplificatorului ı̂n regim inversor realizat cu amplificator operat, ional (simulare
de tip AC)
• comparator.asc - pentru studierea caracteristicilor comparatorului realizat
cu amplificator operat, ional (simulare de tip transient)

3.1 Amplificatorul inversor realizat cu amplificator operat, ional

Deschidet, i fis, ierul pentru studierea caracteristicilor amplificatorului ı̂n regim
inversor realizat cu amplificator operat, ional. Rulat, i simularea s, i visualizat, i
semnalele de intrare ı̂n montaj s, i semnalul de la ies, irea amplificatorului operat, ional.

14
 1. Măsurat, i raportul tensiunilor s, i determinat, i amplificarea folosind un cursor
pe semnalul de intrare s, i un cursor pe semnalul de ies, ire. Comparat, i
valoarea obt, inută cu din măsurători cu cea teoretică obt, inută conform
formulei aferente amplificatorului inversor.
2. Reglat, i semnalul de intrare la amplitudinea de 1.2V. Rulat, i simularea s, i
observat, i forma semnalului de la ies, ire. Înlocuit, i amplificatorul utilizat
init, ial cu modelul OP07 (s, terget, i componenta s, i adăugat, i o componentă
nouă). Rulat, i simularea din nou. Ce observat, i referitor la semnalul de
la ies, ire? Ce putem spune despre tensiunea de ies, ire a amplificatorului s, i
relat, ia acesteia cu valorile tensiunilor de alimentare?

3.2 Amplificatorul neinversor realizat cu amplificator operat, ional

Deschidet, i fis, ierul pentru studierea caracteristicilor amplificatorului ı̂n regim
neinversor realizat cu amplificator operat, ional. Rulat, i simularea s, i visualizat, i
semnalele de intrare ı̂n montaj s, i semnalul de la ies, irea amplificatorului operat, ional.
1. Măsurat, i raportul tensiunilor s, i determinat, i amplificarea folosind un cursor
pe semnalul de intrare s, i un cursor pe semnalul de ies, ire. Comparat, i
valoarea obt, inută cu din măsurători cu cea teoretică obt, inută conform
formulei aferente amplificatorului neinversor.

2. Reglat, i semnalul de intrare la amplitudinea de 1.2V. Rulat, i simularea s, i

observat, i forma semnalului de la ies, ire. Înlocuit, i amplificatorul utilizat
init, ial cu modelul OP07 (s, terget, i componenta s, i adăugat, i o componentă
nouă). Rulat, i simularea din nou. Ce observat, i referitor la semnalul de la
ies, ire? Ce putem spune despre limitarea semnalului ı̂n cele două cazuri:
Se limitează la aceeas, i valoare (ı̂n cazul montajului inversor s, i neinversor)?
Depinde valoarea de montaj sau de tensiunile de alimentare?

3.3 Comparatorul realizat cu amplificator operat, ional

Deschidet, i fis, ierul pentru studierea caracteristicilor comparatorului realizat cu
amplificator operat, ional. Rulat, i simularea s, i visualizat, i semnalele de intrare
ı̂n montaj s, i semnalul de la ies, irea amplificatorului operat, ional. Identificat, i
semnalul variabil s, i limita de comparat, ie, precum s, i semnalul de ies, ire. Adăugat, i
toate aceste 3 tensiuni ı̂n acelas, i grafic. Init, ial sursa Noise este reglată la
amplitudine 0 (semnalul de comparat este considerat fără zgomot). Rezistent, a
de Histerezis este de 10MΩ, mult mai mare decât R3 s, i nu va avea niciun efect.

1. Observat, i s, i notat, i comportamentul montajului. Ce se ı̂ntâmplă cu tensiunea

de ies, ire pentru cazurile când Vi   Vlimit s, i Vi ¡ Vlimit
2. Modificat, i sursa de zgomot (click dreapta pe ea) astfel ı̂ncât zgomotul să fie
de 100mV. Rerulat, i simularea. Ce observat, i că se ı̂ntâmplă cu tensiunea de
ies, ire când tensiunea de intrare (acum cu zgomot suprapus peste valoarea
utilă) se apropie de prag?
3. Folosind acelas, i zgomot de 100mV, modificat, i valoarea rezistent, ei de histerezis
la 100kΩ. Ce observat, i că se ı̂ntâmplă cu tensiunea de ies, ire când tensiunea
de intrare (acum cu zgomot suprapus peste valoarea utilă) se apropie

15
 de prag? Observat, i cum se modifică tensiunea din borna neinversoare a
amplificatorului. Cum a fost influent, ată tensiunea din borna neinversoare?

3.4 Studierea caracteristicii Gain Bandwidth Product(GBP/GBW)

a amplificatoarelor
Trebuie avut ı̂n vedere faptul că amplificatoarele operat, ionale au o rampă de
modificare a ies, irii(slew rate) limitată (nu răspund instantaneu la semnalele de
excitat, ie aplicate intrărilor). În cadrul acestui exercit, iu vom observa aspectul
practic al limitării GBP pentru un amplificator. Este evident faptul că pentru
un semnal cu amplitudine mare, dându-se o rată de cres, tere limitată a tensiunii,
ies, irea va ajunge la valoarea dorită ı̂ntr-un timp mai mare comparativ cu cazul
ı̂n care semnalul are amplitudine mică. As, adar, este trivial faptul că de la
o anumită limită superioară de frecvent, ă (a semnalului), amplificatorul nu va
apuca să comute ies, irea astfel ı̂ncât să păstreze amplificarea dorită.
Pentru a putea exprima capabilitatea de răspuns a amplificatorului ı̂n frecvent, ă,
la modul general se utilizează not, iunea de Gain Bandwidth Product (Produs
Amplificare-Bandă).
GPW reprezintă produsul ı̂ntre amplificare s, i banda de frecvent, ă la care
amplificarea scade cu 3dB. De exemplu, dacă avem un amplificator cu GBP=100kHz,
el poate să amplifice cu un factor de amplificare 1, un semnal 100kHz, sau poate
să amplifice cu un factor de amplificare de 10 un semnal de numai 10kHz.
Simularea pentru GBW opamp.asc este o simulare ce ne va genera graficul
amplificării ı̂n funct, ie de frecvent, ă (diagrama Bode).

1. Aleget, i valorile rezistent, elor (de ordinul zecilor de KΩ) astfel ı̂ncât amplificarea
să fie 1 (amplificator inversor). Măsurat, i, folosind cursoarele (ambele pe
aceeas, i diagramă, un cursor mutat ı̂n cel mai din stânga punct de pe
grafic s, i al doilea cursor la pozit, ia ı̂n care amplificarea scade cu 3dB (fat, ă
de cursorul init, ial)), frecvent, a la care amplificarea scade cu 3dB.
2. Aleget, i valorile rezistent, elor (de ordinul zecilor de KΩ) astfel ı̂ncât amplificarea
să fie 2 (amplificator inversor). Măsurat, i, folosind cursoarele (ambele pe
aceeas, i diagramă, un cursor mutat ı̂n cel mai din stânga punct de pe
grafic s, i al doilea cursor la pozit, ia ı̂n care amplificarea scade cu 3dB (fat, ă
de cursorul init, ial)), frecvent, a la care amplificarea scade cu 3dB. Având
ı̂n vedere că a crecut amplificarea de 2 ori, ce putem spune, comparativ
cu cazul anterior, referitor la frecvent, ă?
3. Aleget, i valorile rezistent, elor (de ordinul zecilor de KΩ) astfel ı̂ncât amplificarea
să fie 4 (amplificator inversor). Măsurat, i, folosind cursoarele (ambele pe
aceeas, i diagramă, un cursor mutat ı̂n cel mai din stânga punct de pe
grafic s, i al doilea cursor la pozit, ia ı̂n care amplificarea scade cu 3dB (fat, ă
de cursorul init, ial)), frecvent, a la care amplificarea scade cu 3dB.
4. Propunet, i un circuit (compus din mai multe blocuri de amplificare) care
să poată amplifica un semnal de 4 ori pentru o frecvent, ă de 250kHz s, i care
să utilizeze circuitul OP07. Circuitul NU poate fi realizat cu un singur
amplificator operat, ional.

16