• pornim de la ecuatia

ÿ(t) + 2ẏ(t) + 2y(t) = f (t)

π
cu y(0− ) = ẏ(0− ) = 0 si f (t) = sin t · 1(t − )
2
• avem
π π π π π π
f (t) = sin t · 1(t − ) = sin(t − + ) · 1(t − ) = cos(t − ) ·1(t − )
2 2 2 2 | {z 2 } 2
π
g(t− )
2
• ceea ce inseamna ca
π π
−s s −s
F (s) = G(s)e 2 = e 2
s2 + 1
• ducem ecuatia initiala in Laplce:
s sπ
(s2 + 2s + 2)Y (s) = e− 2
s2 +1
si deci
s sπ
Y (s) = e− 2
(s2 + 1)(s2 + 2s + 2)

• ambii termeni de la numitor sunt sume de patrate deci vom dori sa impartim fiecare fractie cu numitor
de ordin II in doua fractii, una de tip sin si una de tip cos:
 
s − sπ s 1 s+1 1 sπ

2 2
e 2 = A 2 +B 2 +C 2
+D 2
e− 2
(s + 1)(s + 2s + 2) s +1 s +1 (s + 1) + 1 (s + 1) + 1
sπ
• deoarece termenul e− 2 apare in ambele parti ale egalitatii inseamna ca putem scoate coeficientii
uitandu-ne doar la termenii polinomiali:
s s 1 s+1 1
=A 2 +B 2 +C +D
(s2 + 1)(s2 + 2s + 2) s +1 s +1 (s + 1)2 + 1 (s + 1)2 + 1

• putem duce la acelasi numitor si sa scoatem coeficientii dar mi s-a parut mai rapid sa inlocuiesc cu
diverse valori ale lui s:
1. s = 0:
C D
0=B+ +
2 2
2. s = −1:
−1 −A B
= + +D
2 2 2
3. s = 1
1 A B 2C D
= + + +
10 2 2 5 5
4. inmultesc egalitatea cu s si fac s → ∞:

0=A+C

• ceea ce conduce la:

s 1 s 2 1 −1 s+1 −3 1
= + + +
(s2 + 1)(s2 + 2s + 2) 5 s2 + 1 5 s2 + 1 5 (s + 1)2 + 1 5 (s + 1)2 + 1

1
 • pentru ecuatia de mai sus, echivalentul in timp este:
 
1 2 −1 −t −3 −t
ỹ(t) = cos t + sin t + cos t · e + sin t · e 1(t)
5 5 5 5
sπ
• dar noi de fapt avem si acel termen e− 2 , daca il luam si pe el in calcul inseamna ca de fapt trebuie
sa intarziem cu π2 ce am obtinut deasupra; deci y(t) este:
π π
y(t) = ỹ(t − )1(t − )
 2 2 
1 π 2 π −1 π −(t− π ) −3 π −(t− π ) π
= cos(t − ) + sin(t − ) + cos(t − ) · e 2 + sin(t − ) · e 2 1(t − )
5 2 5 2 5 2 5 2 2

Ce s-ar fi intamplat daca aveam si conditii initiale nenule ?

• sa spunem ca y(0− ) = ẏ(0− ) = 1, atunci dupa diverse calcule am fi avut:

s sπ
(s2 + 2s + 2)Y (s) − s − 3 = e− 2
s2 + 1

• ceea ce conduce la
s+3 s sπ
Y (s) = + e− 2
s2 + 2s + 2 (s2 + 1)(s2 + 2s + 2)

• IMPORTANT! nu putem aduce la acelasi numitor cele 2 fractii din dreapta egalului, trebuie sa le
tratam pe fiecare SEPARAT:
   
s+1 1 s 1 s+1 1 sπ
Y (s) = E 2
+ F 2
+ A 2
+ B 2
+ C 2
+ D 2
e− 2
(s + 1) + 1 (s + 1) + 1 s +1 s +1 (s + 1) + 1 (s + 1) + 1

• A, B, C si D i-am obtinut mai devreme iar E si F vedem ca sunt 1 si respectiv 2:

   
s+1 1 1 s 2 1 −1 s+1 −3 1 sπ
Y (s) = 2
+2 2
+ 2
+ 2
+ 2
+ 2
e− 2
(s + 1) + 1 (s + 1) + 1 5s +1 5s +1 5 (s + 1) + 1 5 (s + 1) + 1

• ceea ce conduce la:

y(t) = cos t · e−t + 2 sin t · e−t 1(t)

 
 
1 π 2 π −1 π −(t− π ) −3 π −(t− π ) π
+ cos(t − ) + sin(t − ) + cos(t − ) · e 2 + sin(t − ) · e 2 1(t − )
5 2 5 2 5 2 5 2 2

• Concluzie: atunci cand avem si conditii initiale nenule si termeni intarziati in f (t) trebuie sa tratam
cele 2 fractii separat!