Universitatea POLITEHNICA din București

Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 11
Circuite fundamentale cu amplificatoare operaționale

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Amplificatoare:
– cu o singură intrare
● neinversor
– repetor
● inversor

– cu multiple intrări
● sumator
● de diferență
 Ne amintim: AO ideale

ii R1 R2 ii
vi vo
vi
0 v -=0 i i = =−
R1 R2
0 R2 amplificator
vo v o =− v i
R1 inversor

ir R1 vi R2 ir vi vo
v -=v i ir= =
R 1 R1 +R 2
0
R2
vi
vo
( )
v o = 1+
R1
vi amplificator
neinversor
 Analogie mecanică

R1 R2
0
vi

vo

R1 vi R2

vo
vi
 Amplificatorul neinversor (1)
R1 vi R2
ideal:

R2
vi
i+
vo
( )
v o = 1+
R1
vi

i + =0

Important:
Neinversorul prezintă o impedanță de intrare foarte mare
– nu afectează semnificativ sursa de semnal
 Amplificatorul neinversor (2)
R1 R2
cu neidealități:
IB- tensiune de decalaj
IB+
(offset voltage) VOS
vo
curenți de polarizare
VOS (bias currents) IB+, IB-
Rg

vg Trebuie ales un tip de AO având V OS ≪ v g

(sau compensat efectul)
 Amplificatorul neinversor (3)
R1 R2
dacă este posibil
IB- se alege
IB+ vo R g =R1∥R 2
OBS: are sens doar
VOS
Rg dacă AO folosit are
I OS ≪ I B ( I B + ≈ I B - )
vg
curent de decalaj
(offset current) IOS
 Amplificatorul neinversor (4)
R1 R2
altfel:
IB- se aleg tipul de AO
IB+
și rezistențele a.î.:
vo
V OS ≪ v g
VOS
Rg I B R g ≪v g

vg I B R1 ≪v g (de ce R1 nu R2?)
 Amplificatorul inversor (1)
R1 R2
vi
0 ideal:
punct virtual R2
de masă vo v o =− v i
(virtual ground) R1

vi
ii= Z i = R1
R1
Important:
Inversorul prezintă o impedanță de intrare egală cu R1
– sursa de semnal trebuie să aibă impedanță mică
(ex.: ieșirea din alt AO)
 Amplificatorul inversor (2)
vi R1 R2
0 efectul Rg:

Rg R2
vo v o =− v i
R1
vg
R2
v o =− vg
R1 R 1 +R g
v i =v g
R1 +R g
 Amplificatorul inversor (3)
R1' R2
cu neidealități
IB-
și valori alese a.î.
vg '
IB+ vo
R3≈ R ∥R 2
1

VOS
R3 R'1= R1 +R g , R g ≪ R 1
 Exemplu: amplif. x1000 inversor
R1 R2

1k 49k
R3 R4

vi v1 10k 200k
vo
R2
( )
v 1= 1+
R1
vi
R4
v o =− v 1
R3
R2 R4
( )( )
v o = 1+
R1
−
R3
v i ; Av =50⋅(−20)=−1000
 Comentarii
R1 R2

1k 49k
R3 R4

vi v1 10k 200k
vo

Zi foarte Zo1 foarte Zo foarte

mare mică mică

erori amplificate erori amplificate

de 1000 de ori doar de 20 de ori
 Exemplu: amplif. x1000 neinversor
R3 R4
R1 R2
10k 190k
1k 49k
v1 vo
vi

R2 R4
( )
v 1= 1+
R1
vi
( )
v o = 1+
R3
v1

R2 R4
( )( )
v o = 1+
R1
1+
R3
v i ; Av =50⋅20=1000
 Comentarii (1)
● 49 kΩ, 190 kΩ nu sunt valori standard
– trebuie găsite alte valori standard cu rapoarte corespunzătoare
– web search: resistor ratio calculator
– exemplu:
neinversor: 39k / 1k => 40
inversor: 100k / (1k8 + 2k2) => -25
total: -1000

● de ce nu realizez montajul cu un singur AO?

 Comentarii (2)
A
GBP = 1MHz
A0 ~ 100 000
105

~100
104 rezervă
prea mică
103

102

101
10 Hz 100 Hz 1 kHz 10 kHz 100 kHz f
prea lent
 Alegerea valorilor rezistențelor (1)
1Ω 10Ω 10M 100M

capacitate
parazită
prea mici – AO intră în prea mari – efectul IB,
limitare de curent
performanțe dinamice slabe
(protecție la scurt-circuit)

Valori rezonabile. Există valori optime?

1k 10k 10k 100k

 Alegerea valorilor rezistențelor (2)
● Rezistențe mici ● Rezistențe mari
– zgomot mic – consum mic
– consum mare – efect sporit al IB
încălzire => variază VOS
– zgomot mare
scădere a A0

● Orice rezistență prezintă zgomot termic (Johnson noise)

P n=k B T Δ f e n , R = √k B T R Δ f 1 k Ω: ≈4 nV / √Hz
valoarea eficace a tensiunii de zgomot

● Orice AO prezintă pe intrare:

zgomot de tensiune (en) – fluctuație aleatoare a VOS
zgomot de curent (in) – fluctuație aleatoare a IB
 Repetorul (1)
R1 R2
vi R2
( )
v o = 1+
R1
vi

vo R 2 →0 sau R1 →∞ : v o →v i
vi

vo v o =v i
vi
 Repetorul (2)
util când nu avem nevoie să
amplificăm tensiunea, doar să
vo realizăm adaptarea de impedanță:
vi Zi foarte mare, Zo foarte mic

R2

variantă cu compensarea
curentului de polarizare
vo
vi
R 2≈ R g
 Sumatorul (1)
R1 R2
vi

R2
vo v o =− v i
R1

R1
vi1
R2 R0
vi2

... n
Rn R0
vin vo v o =−∑ vk
k=1 Rk
 Sumatorul (2)
n

R1 i 0= ∑ i ik
ii1 k=1
vi1 nod sumator
R2 (summing node) v ik
ii2 i ik =
vi2 Rk
...
iin Rn i0 R0 v o =−i 0 R0
vin
n
R0
vo v o =−∑ vk
k=1 Rk
 Sumatorul (3)

ii1 R1
0
vi1 masă virtuală
R2 (virtual ground) v ik v gk
ii2 i ik = =
vi2 R k R k +R gk
... sursele de intrare
iin Rn i0 R0
nu se influențează reciproc
vin
(nu comunică)
(nu interacționează)
vo
Sumatorul neinversor (1)
“gain-setting resistor”
“feedback resistor”
RG RF

ii1 R1 va vo
vi1
0
ii2 R2
n
vi2 v ik −v a
∑ Rk
=0
k=1
...
sursele de intrare
iin Rn
se influențează reciproc
vin (interacționează)
 Sumatorul neinversor (2)

RG RF

vg1 Rg1 R1
vi1 va vo

i ik
vg2 Rg2 R2
vi2 n
v gk −v a
∑ R k +R gk
=0
... k=1

vgn sursele de intrare

Rgn Rn
vin se influențează reciproc
(interacționează)
 Exemplu: media a două semnale
10k

20k vo
vi1

acuratețea este limitată de:

20k ● parametrii AO

● toleranțele rezistoarelor
vi2
– coeficienții termici
– îmbătrânirea

Există rezistoare “împerecheate” fabricate

sub formă monolitică (de circuit integrat).
 Amplificatoare de diferență (1)
R1 R2
vi2 problemă:
a amplifica diferența dintre
tensiunile de intrare
vo
idee:
superpoziție inversor+neinversor
vi1
R3 R4 dar:
calea neinversoare are amplificarea
mai mare decât cea inversoare

soluție:
introducem un divizor de tensiune
care să compenseze acest efect
 Amplificatoare de diferență (2)
R1 R2
vi2

R2 R2
vo
( )
v o = 1+
R1
v + − v i2
R1
vi1
v+
R3 R4

R2 R4 R2
v + =v i1
R4
R 3 +R 4 ( )
v o = 1+
R 1 R 3 +R 4
v i1− v i2
R1
 Amplificatoare de diferență (3)
R1 R2
R2 R4 R2
vi2
( )
v o = 1+
R 1 R 3 +R 4
v i1− v i2
R1
vo
condiția de amplificator diferențial:
R2 R4 R2
vi1
R3
v+
R4 ( )
1+
R1 R3 +R 4
=
R1

R2
atunci: v o = (v i1 −v i2 )
R1
 Amplificatoare de diferență (4)
R1 R2
condiția de amplificator diferențial:
vi2
R2 R4 R2
vo ( )
1+ =
R1 R3 +R 4 R1
elaborând:
vi1
R3 R4 R4 R2
=
R3 +R 4 R 1 +R 2

R4 R2
=
R 3 R1
 Amplificatoare de diferență (5)
R1 R2
vi2 R4 R2
=
R 3 R1
vo

în general:
vi1
R3 R4 R3= R1 și R 4= R2
Funcționarea corespunzătoare (asigurarea rejecției modului comun)
se bazează pe respectarea acestei egalități.

Realizarea cu rezistoare discrete duce la performanțe slabe.

Se preferă piese fabricate monolitic (circuit integrat: AO + 4 rezistențe)

Intrările trebuie să provină de la surse cu impedanță foarte mică (AO).

 AD – realizare integrată
Realizare sub formă de circuit integrat (“difference amplifier”):

VSupply+

INput– FeedBack (SENSE)

OUTput

INput+ REFerence

VSupply-
 AD – masă / a treia intrare
R1 R2 R1 R2
vi2 vi2

vo vo

vi1 vi1 vref

R3 R4 R3 R4

R2 R2
v o = (v i1 −v i2 ) v o = (v i1 −v i2 )+v ref
R1 R1
 AD – “Remote sensing”
sursă de alimentare

cale de curent mare

(“force”)

căi de curent mic

VS+
(“sense”)
FB
semnale de intrare

IN–

OUT

IN+ REF
VS–

? ?
AD integrat – Alte utilizări (1)

IN– FB

OUT

IN+ REF

Realizarea mediei cu precizie

AD integrat – Alte utilizări (2)

IN– FB

OUT

IN+ REF

Divizor de tensiune de precizie

AD integrat – Alte utilizări (3)

IN– FB

OUT

IN+ REF

Amplificator neinversor de precizie

AD integrat – Alte utilizări (4)

IN– FB

OUT

IN+ REF

Amplificator inversor de precizie

 AD integrat – Alte utilizări (5)

IN– FB

vid OUT

10k 100k
IN+ REF vo

Amplificator diferențial cu domeniu larg de intrare

 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 12
Amplificatoare de diferență și de instrumentație

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Amplificatoare de diferență:
– clasic cu 4 rezistențe – surse de intrare ideale
● aplicații
– de instrumentație – cu Zi mare
● cu 2 AO
● cu 3 AO
● aplicații
 Amplificator de diferență “clasic”
R1 R2 R1 R2
vi2 vi2

vo vo

vi1 vi1 vref

R3 R4 R3 R4

R2 Condiție R2
v o = (v i1 −v i2 ) v o = (v i1 −v i2 )+v ref
R1 R1
R4 R2
=
R 3 R1
 Considerații – sursele de intrare (1)
vg2 Rg2 R1 R2
vi2

vo
vg1 Rg1
vi1
vref
R3 R4

R2
v o = (v i1 −v i2 )+v ref Buna funcționare a circuitului
R1 depinde de asigurarea egalității

R2 R4 R2
vo= (v g1−v g2 )+v ref =
R1 +R g2 R3 +R g1 R1 +R g2
 Considerații – sursele de intrare (2)
vg2 Rg2 R1 R2
vi2

vo
R4 R2 vg1
= Rg1
R3 +R g1 R1 +R g2 vi1
vref
foarte dificil de realizat în R3 R4
cazul general. De obicei:

R 2= R 4
R4 R2
R1 = R3 sau = și R g1 , R g2 ≪ R1, R 3
nu ș R 3 R1
R g1=R g2 i acea
st a condiție surse de semnal “ideale”
(greu de asigurat) respectată de preferabil
AD integrat ieșiri de AO
 Exemplu aplicativ
● Măsurarea curentului consumat de un modul
– chiar de cel din care face parte amplificatorul
– nu se vor folosi alimentări suplimentare
– semnalul se va prezenta sub formă de tensiune
iCC rezistență echiv. de măsură
(trans-impedanță) [ V / A ]
VCC
sursă de vo = rm iCC
alimentare modul
(reală)
sursă
comandată
(virtuală)
de proiectat
 Măsurarea curentului
● metode posibile:
– efect magnetic
● mecanic: indicator cu ac
● transformator de curent (doar alternativ)
● traductor cu efect Hall
– efect ohmic
● rezistență de măsură (“șunt”)

● cerință implicită
– să nu fie perturbată funcționarea circuitului măsurat
● căderea de tensiune introdusă – neglijabilă
 Încercarea 1: rezistență de măsură
Specificații:
ICCmax = 100 mA iCC VCC
rm = 50 mV / mA

modul

iCC

rm vo = rm iCC
50 Ω
 Încercarea 1: rezistență de măsură
Specificații:
ICCmax = 100 mA 100 mA
rm = 50 mV / mA

modul !!!
12 V

rm 5V
50 Ω

Am perturbat sever alimentarea modulului. (dar dacă VCC = 5 V ?)

Trebuie să reducem rezistența de măsură și să amplificăm semnalul.
 Încercarea 2: neinversor
Specificații:
ICCmax = 100 mA VCC
rm = 50 mV / mA
R1 R2

modul
100Ω 10kΩ
iCC vo

max. r
50 mV 0,5 Ω

R2
( )
v o =(i CC r ) 1+ ≈i CC⋅50 Ω
R1
 Încercarea 2: neinversor ?
Specificații:
ICCmax = 100 mA VCC
rm = 50 mV / mA

vo
modul
R2 10kΩ
iCC

r R1 100Ω
0,5 Ω
 Încercarea 2: sau inversor ?
Specificații:
ICCmax = 100 mA VCC
rm = 50 mV / mA

vo
modul
R2 10kΩ
iCC

r R1 100Ω
0,5 Ω

R2
( )
v o =(−i CC r ) −
R1
≈i CC⋅50 Ω
 Încercarea 2: inversor
Specificații:
ICCmax = 100 mA VCC
rm = 50 mV / mA
R1 R2

modul
100Ω 10kΩ
iCC vo

r
0,5 Ω

R2
( )
v o =(−i CC r ) −
R1
≈i CC⋅50 Ω
Interacțiunea cu alte module (1)
VCC

modul m2

iCC iCC2

r
0,5 Ω

dacă alegem masa deasupra r :

curent “parazit” de la alte module
(în general modulele au aceeași masă)
Interacțiunea cu alte module (2)
VCC

modul m2

vout1
iCC iCC2
vin2
r
0,5 Ω

dacă alegem masa dedesubtul r :

tensiune parazită pe traseul de masă
chiar și valori mici (mV) pot afecta buna funcționare
 Încercarea 3 ? High-side Sensing
o diferență
de sub 100 mV VCC
nu va afecta iCC iCC2
un modul
bine proiectat max. r
50 mV 0,5 Ω
?
VCC'
max.
modul m2 5V
vout1 vin2

Plasăm rezistența de măsură deasupra modulului

pentru a nu perturba masa
=> acum semnalul de interes nu mai apare față de masă!
 Încercarea 3 – diferențial
VCC
Specificații:
ICCmax = 100 mA
iCC R1 R2
rm = 50 mV / mA
100Ω 10kΩ
r vo
0,5 Ω
R3 R4

modul 100Ω 10kΩ

r introduce eroare
(prin degradarea rejecției de mod comun) R2
mod diferențial: foarte mic
v o≈(i CC r ) =i CC⋅50Ω
R1
mod comun: mult mai mare
 Eroarea introdusă de r (1)
VCC

r R1 R2

0,5 Ω 100Ω 10kΩ

R4 R2 vo,r
=
R 3 R1
R3 R4

100Ω 10kΩ
R4 R2 R2
v o , r =V CC (1+ )−V CC
R 3 +R 4 r +R1 r +R1

v o , r =V CC
( R2
+
R2
( R2
R 1 +R 2 r +R1 R1 +R 2 ))
−1 =V CC
R2
(
R 1 +R 2
1−
R1
r +R1 )
 Eroarea introdusă de r (2)
VCC

Eroare: r R1 R2
VCC = 10 V
vo,r = 50 mV 0,5 Ω 100Ω 10kΩ
vo,r
ieroare = 1 mA => 1%
● dependent de V
CC ! R3 R4
● AD integrat capabil de 0,1%

100Ω 10kΩ

R2 R1
v o , r =V CC
(
R1 +R 2
1−
r +R1 )
≈V CC
r
R1
 Încercarea 3' – diferențial echilibrat
VCC

iCC r' R1 R2
0,5 Ω
1kΩ 100kΩ
r vo
0,5 Ω
R3 R4

modul 1kΩ 100kΩ

Atenție: majoritatea AO nu funcționează cu intrările aproape de V CC.

Există circuite integrate speciale pentru această aplicație
“Current Sense Amplifier”
 Amplificatoare de instrumentație
● Instrumentation Amplifier – InAmp, INA

● Spre deosebire de aplicația anterioară, de

obicei sursele de semnal prezintă impedanță
mare (sute de Ω, kΩ, zeci ... sute de kΩ, ...)

● este necesar ca intrările în amplificator să

prezinte impedanță foarte mare
– adică intrări direct pe bornele neinversoare ale AO
 INA – idee

R1 R2

vi2

vo

vref
vi1 R3 R4

Repetoare => rezolvă problema impedanței de intrare.

Se poate realiza o schemă mai eficientă?
 INA cu 2 AO (1)
R1 R2

va R3 R4

vi2

vo
vi1

R2 R4 R4
( )
v a = 1+
R1
v i2
( )
v o = 1+
R3
v i1− v a
R3

R4 R4 R2
( )
v o = 1+
R3
v i1−
R3( )
1+
R1
v i2
 INA cu 2 AO (2)
R4 R4 R2
( )
v o = 1+
R3
v i1−
R3
1+
( )
R1
v i2

condiție: R3 R2
(coef. egali) +1=1+
R4 R1

R3 R2
= invers față de AD clasic!
R 4 R1
 INA cu 2 AO (3)
R1 R2

100k 1k
va R3 R4

vi2 1k 100k
vo
vi1

Aneinv ≈1 Aneinv ≈100

se introduce o asimetrie “subtilă”.

se preferă ideea inițială cu 3 AO – simetrică
 INA cu 3 AO (1)

R1 R2

vi2

vo

vref
vi1 R3 R4

Dacă avem nevoie de amplificare (da, în majoritatea aplicațiilor),

ar trebui să utilizăm neinversoare în loc de repetoare
 INA cu 3 AO (2)
R1 R2

R3 R4

vi2
R1' R2'
vo

vref
vi1 R3' R4'

Redesenăm schema – pentru aspect simetric

 INA cu 3 AO (3)
vi2

R3 R4

R1 R2
vo
R1' R2'
vref
R3' R4'

vi1
 INA cu 3 AO (3)
vi2

vi2 R3 R4

R1 R2
vo
R1' R2'
vi1 vref
R3' R4'

vi1
în situația de atac simetric (vi1 = -vi2)
– masa dintre R1 și R1' nu are niciun efect
=> ce se întâmplă pe cazul general dacă o eliminăm?
 INA cu 3 AO (4)
vi2

R3 R4
vi2
R2
R1 vo
R2'
vi1 vref
R3' R4'

vi1

diferența (vi1 – vi2) apare în mod natural pe noua rezistență R1

 INA cu 3 AO (5)
vi2
v i2 −v i1
vi2 i=
vo2 R1
R2
R1 v o2 =v i2 +i R 2
R2'
vo1 v o1=v i1 −i R 2
vi1

vi1

Etajul de intrare
 INA cu 3 AO (6)
vi2

vi2
vo2
R2
R2
R1 v o2 =v i2 − (v i1 −v i2 )
R1
R2'
vo1 R2
vi1 v o1=v i1 + (v i1 −v i2 )
R1

vi1

Etajul de intrare
 INA cu 3 AO (7)

R3 R4
R2 vo2
v o2 =v i2 − (v i1 −v i2 )
R1
vo

R2 vref
v o1=v i1 + (v i1 −v i2 ) vo1
R1 R3' R4'

R4
v o −v ref = (v o1−v o2 ) (ideal)
R3
 INA cu 3 AO (8)

diferența realizată
de etajul de intrare
exact
R4
v o −v ref = (v o1−v o2 ) (ideal) diferența realizată
R3 de etajul de ieșire
aproximativ
 Concluzie
vi2

R3 R4

R2
R1 vo
R2'
vref
R3' R4'

vi1

R4 R2
v o −v ref =
(
R3
1+2
R1 )
(v i1 −v i2 )
 Realizare integrată
VS+
IN-

FB
RG

OUT
RG
RG
REF

IN+
VS-
 Simboluri

VS+
IN+
RG
FB
RG OUT
REF
RG
IN-
VS-

VS+
IN+ FB
x100 OUT
IN- REF
VS-
 Aplicații
● Instrumentație de măsură / achiziție de date
– tensiune diferențială mică, mod comun mare

● Exemple
– punți rezistive: deformație, forță, presiune, temperatură
– termocupluri
– rezistențe de măsură curent
(cu respectarea domeniului de intrare)
– semnale biologice (ECG, EEG)

– “intrări universale”
 Puntea rezistivă (1)
VEXC VEXC

R R R-ΔR R+ΔR

vd = 0 vd

R R R+ΔR R-ΔR

echilibrată dezechilibrată
 Puntea rezistivă (2)
VEXC

R+ΔR R−Δ R
v d =V EXC ( 2R
−
2R ) R-ΔR R+ΔR

vd
ΔR
v d =V EXC
R R+ΔR R-ΔR

Exemplu aplicativ:
marcă tensiometrică 4 elemente sensibile
(strain gauge)
 Puntea rezistivă (3)
VEXC

R+ΔR 1
v d =V EXC ( 2R
−
2 ) R-ΔR R

vd
ΔR
v d =V EXC
2R R+ΔR R

2 elemente sensibile
 Puntea rezistivă (4)
ΔR VEXC
4R +2 Δ R

R+ΔR 1
v d =V EXC ( −
2R +ΔR 2 ) R R

vd
ΔR
v d ≈V EXC
4R R+ΔR R

Exemplu aplicativ:
termorezistență 1 element sensibil
 Citirea punții rezistive (1)
VEXC

VCC
R-ΔR R+ΔR
FB
IN+
vd INA OUT
IN-
REF
R+ΔR R-ΔR
necesar A.D.
mic mare performant
(CMRR mare)
ΔR 1
v d =V EXC v c =V EXC
R 2
 Citirea punții rezistive (2)
VEXC

VCC
R-ΔR R+ΔR
FB
IN+
vd Av OUT
IN- vo
REF
R+ΔR R-ΔR
poate reprezenta
doar semnale
pozitive
ΔR
v d =V EXC v o = Av v d
R
 Citirea punții rezistive (3)
VEXC

VCC
R-ΔR R+ΔR
FB
IN+
vd Av OUT
IN- vo
REF
R+ΔR R-ΔR
VCOM ≈ VCC / 2

poate reprezenta
semnale de ambele
polarități față de VCOM
(pseudo-masă)
 Convertor analog-digital
● Reprezentare numerică
– n biți: VREF VCC
● 0 ... 2n - 1

REF
● -2n-1 ... 2n-1 – 1

– exemplu: 8 biți
IN+
● 0 ... 255 n
vid ADC D
● -128 ... 127 IN-

unipolar: D=
V REF[
v id n
2
]
bipolar: D=
[
v id n−1
V REF
2
] cod digital
 Citirea independentă de VEXC
(Ratiometric Conversion)
VEXC

VCC VCC
R-ΔR R+ΔR

REF
FB
IN+
vd Av OUT IN+
n
IN- vo ADC D
REF IN-
R+ΔR R-ΔR
VCOM
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 13
Filtre – introducere

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Descriere comportamentală
– domeniu timp, domeniu frecvență
– clasificare
● Aplicații
– audio
– radio
● Descriere matematică
– filtre pasive RC, RLC
 Definiție
● Subcircuit cu comportament:
– independent de amplitudinea semnalului (linear)
● într-un domeniu de intrare specificat
– dependent de viteza de variație a semnalului
● în mod intenționat
● toate dispozitivele reale manifestă e.g. capacități parazite
 Exemple de dispozitive
având comportament dependent de
viteza de variație a semnalului

dv C
i C =C
dt

di L
v L= L
dt
Circuit rezonant (1)

d2 v
v=−LC 2
dt
1
[ timp2 ] ω=
√LC

1 d2v
v=− 2 2
ω dt
 Circuit rezonant (2)

1 d2v
v=− 2 2
ω dt

Soluție:

v=V 0 cos(ω t +φ)

dv
=−ω V 0 sin (ω t +φ)
dt
2
d v 2 2
2
=−ω V 0 cos(ω t +φ)=−ω v
dt
 Comentarii
● Analogie mecanică: ansamblu masă – resort
– energie cinetică <=> energie magnetică
– energie p. gravitațională <=> energie p. electrică
● În realitate
– forțe de frecare / rezistență electrică serie
– oscilație amortizată
● Sinusoida – semnal “natural”
– Fourier:
● orice semnal = sumă (infinită) de sinusoide
având diverse frecvențe, amplitudini și faze inițiale
 Domeniul frecvență

Domeniul Domeniul
timp frecvență

transformata
Fourier

v (t) v (ω)
i (t ) i (ω)

transformata ω=2 π f
Fourier inversă
 Spectrul de frecvență (1)

v |v|

t ω

v |v|

t ω
 Spectrul de frecvență (2)
v

|v|

ideal spectrul are

întindere nelimitată
ω
ω0 3ω0 5ω0 7ω0 9ω0 11ω0 ...

fundamentală armonice
 Spectrul de frecvență (3)
v |v|

t spectru “pur” ω
sinusoidă “perfectă”

distorsiuni
v de crossover |v|

t distorsiuni ω
armonice
distorsiuni
de limitare
Specificație pentru amplificatoare:
Total Harmonic Distortion (THD)
 Spectrul de frecvență (4)
● Semnalele periodice au spectru discret

v |v|

t ω

v |v|

t ω
 Spectrul de frecvență (5)
● Semnalele aperiodice au spectru continuu

v |v|

t ω

v |v|

t ω
 Spectrul de frecvență (6)
● în practică lățimea liniei spectrale
(peak-ului) e dată de:
● rezoluția aparatului
v
de măsură
● stabilitatea frecvenței

semnalului studiat
t

zgomotul
aparatului
de măsură
Analizor |v| (noise floor)
de spectru

ω
 Spectrul de frecvență (7)
● Semnalele aperiodice au spectru continuu
– semnalele “complicate” au spectru “complicat”
– exemplu: semnale audio reale
– circuite lineare => componentele din spectru sunt
prelucrate independent (nu se influențează între ele)
=> este suficientă analiza din perspectiva unei
singure componente sinusoidale (cu parametru ω)
v |v|

t f
banda de frecvență
ocupată de semnal
Frecvență <=> viteză de variație (1)
● relația se observă pe semnale sinusoidale
având aceeași amplitudine

t
Frecvență <=> viteză de variație (2)
● și se generalizează (grație descompunerii
Fourier) pentru orice formă a semnalului

Domeniul timp Domeniul frecvență

Componente Componente de
rapide frecvență înaltă

Componente Componente de
lente frecvență joasă
Ilustrare: semnal dreptunghiular

Componente de
frecvență înaltă

Componente de
frecvență joasă
 Filtrare trece-jos

Componente de
frecvență înaltă

vLF

Componente de
frecvență joasă
 Filtrare trece-sus

Componente de
frecvență înaltă

vHF

Componente de
frecvență joasă
 Componente rapide + lente
vHF

vLF

t
 FTJ – domeniu frecvență
v |v|

t ω

|H|
Funcția de transfer a filtrului trece-jos =>
FTJ modifică spectrul semnalului
ω

vLF |vLF|

t ω
 Clasificare
|HFTJ|
● Filtre
– trece-jos ω
– trece-sus |HFTS|
– trece-bandă
ω
– rejecție-bandă
|HFTB|
– trece-tot (defazaj
dependent de frecvență)
ω
– etc.
|HFRB|

ω
 Aplicație – crossover audio (1)
● Difuzor
– reproduce sunetul analog cu semnalul electric
aplicat, ideal în mod independent de frecvență
● în practică
– comportament dependent de frecvență
– aproximativ constant într-o bandă restrânsă
● de obicei
– difuzor mare – frecvențe mici
– difuzor mic – frecvențe mari
 Aplicație – crossover audio (2)
incintă acustică
Amplificator
difuzor FTS
de putere
frecvențe pasiv
înalte

difuzor
frecvențe FTJ
joase pasiv

Amplif.
înalte
FTS
FTJ FTS Preamp.
Filtre
|H| active

FTJ
ω Amplif.
joase
 Aplicație – comunicația radio (1)
|v|
semnal în purtătoare de
banda de bază radiofrecvență
(baseband) (RF carrier)
f

mo
du
la
re
î
na
mp
litu
din
e
semnal de
pentru fiecare radiofrecvență
componentă |v|
a semnalului

f
 Aplicație – comunicația radio (2)
semnale de radiofrecvență
semnal în
FTB1 FTB2 Demodulator banda de bază

grosier fin
selecție bandă selecție canal

analogic analogic sau digital

FTB1
FTB2

|v|
spectrul
radio
f
canal de interes

bandă de interes
 Parametrii principali
● Banda de trecere (sau de rejecție)
|HFTJ|

● Panta caracteristicii de frecvență

● Amplificarea în banda de trecere
|HFTJ| |HFTJ|

ω ω
 FTJ pasiv RC
● Divizor de tensiune între impedanțe complexe
R
vi vo
dv C 1
C i C =C → Z C=
dt j ωC

vo ZC 1 1 funcția
H (ω)= = = = ω de transfer
v i Z C +R 1+j ω R C 1+j ω
0

1 pulsație
ω 0= caracteristică
RC
FTJ RC – caracteristica de frecv.
ω
1− j ω
1 0 1
H (ω)= ω = 2
∣H (ω)∣=
1+j ω
√
2
0 1+ω 2 ω
1+ 2
ω0 ω0
|H|

ω≪ω0 : ∣H (ω)∣≈1 1
0,1 1 10 100 103 104 105

ω
0,1 ω0
ω0 10-2
ω≫ω0 : ∣H (ω)∣≈ ω
10-3

10-4
 Exprimarea rapoartelor în dB
2
A p , dB =10 log10 A p amplificare de putere
v
p=vi=
Z
Av , dB =20 log10 Av amplificare de tensiune

|H|dB

0,1 1 10 100 103 104 105

0
ω
-20 ω0
-40
filtru de ordin I
panta –20 dB / decadă -60

-80
Banda de trecere, punctul de -3 dB
● În general banda de trecere a unui filtru se măsoară
având ca repere punctele unde amplificarea de putere
scade la jumătate
– tensiunea scade de radical din 2 ori
1
– se mai numesc puncte de -3 dB: 10 log 10 ≈−3
2

● pentru FTJ de ordin I :

1 1
∣H (ω)∣= ; ∣H (ω−3dB )∣= ∣H (ω≪ω−3dB)∣
√2
√
2
ω
1+ 2
ω0 ω−3dB=ω 0
 FTJ pasiv LC
L
vi vo

ZC 1 1 funcția
H (ω)= = = de transfer
Z C +Z L 1−ω LC
2
ω 2
1− 2
ω0

1 pulsația
ω 0= caracteristică
√LC
FTJ LC – caracteristica de frecv.
1
H (ω)= 2
ω
1− 2
ω0

ω→ω 0 : H →∞

frecvență de rezonanță – amplifică tensiunea “infinit”

deoarece nu există elemente pe care să se disipe energia
– se acumulează continuu în filtru (ideal)
 FTJ pasiv RLC
R L
vi vo

ZC 1 1
H (ω)= = =
Z C +Z R +Z L 1+j ω RC −ω LC
2
ω −ω 2
1+2 j ζ ω 2
0 ω0

ω 0=
1
√LC
1
ζ= RC ω0 =
2 √
R C
2 L
factor de calitate

Q=
1 L
R C √
 FTJ RLC – caracteristica de frecv.

1 1
H (ω)= ∣H (ω0 )∣=
ω −ω 2
2ζ
1+2 j ζ ω 2
0 ω0 supracreștere
(rezonanță)

H (ω≪ω 0 )≈1

1 ω02
H (ω≫ω 0 )≈ 2
; ∣H (ω≫ω 0 )∣≈ 2
ω −ω
2 jζω ω
0 ω20
-40 dB / decadă
 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 14
Filtre active cu amplificatoare operaționale

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Filtre de ordin superior
– cerințe de proiectare
– tipuri de răspunsuri în frecvență

● Realizarea filtrelor
– pasive
– active
 Recapitulare
● Filtru RC – ordin I – 20 dB/dec
● Filtru RLC – ordin II – 40 dB/dec
|H|

1
0,1 1 10 100 103 104 105 ω
ω0
0,1

10-2

10-3

10-4
 Filtre de ordin superior (1)
● Filtru de ordin I – 20 dB/dec
● Filtru de ordin II – 40 dB/dec
...
● Filtru de ordin n – 20n dB/dec
– realizat prin înlănțuirea de celule de ordin II și/sau I
– eventual cu repetoare între ele pentru a nu se
influența reciproc ...
vi vo vi vo
 Filtre de ordin superior (2)
● Filtru de ordin n – 20n dB/dec
– realizat prin înlănțuirea de celule de ordin II și/sau I
– ... sau ținând cont de interacțiunea dintre celule

vi vo
 Cerințe de proiectare (1)
● Semnalul util
– ocupă o bandă de frecvențe specifică
● Semnalul perturbator trebuie
– prin filtrare să devină neglijabil față de cel util

vi

ω
filtrare
vo

ω
semnal semnal
util perturbator
 Cerințe de proiectare (2)
● Banda de trecere – convenție la -3 dB de obicei
● Banda de rejecție – specifică aplicației
– amplificarea maximă în banda de rejecție
|H|
1
0,1 1 10 100 103 104 105 ω
~0,7 ω0
0,1

10-2

10-3

10-4
ord. I
ord. II
 Exemplu stringent (1)
● Tranziție abruptă => filtru de ordin mare

|H|
1
0,1 1 10 100 103 104 105 ω
~0,7 ω0
0,1

10-2

10-3

10-4
 Exemplu stringent (2)
● Tranziție abruptă => ordin mare
– sau filtru cu răspuns optimizat
● ex.: tranziție abruptă dar riplu în banda de trecere

|H|
1
0,1 1 10 100 103 104 105 ω
~0,7 ω0
0,1

10-2

10-3

10-4

toate filtrele au asimptota de -20n dB/dec,

dar zona inițială de tranziție poate fi optimizată
 Tipuri de răspunsuri în frecvență
● Bessel – întârziere constantă (defazaj linear)
– optimizare: răspuns la impuls
– dezavantaj: tranziție lentă

● Butterworth – bandă de trecere plată

● Cebâșev – tranziție abruptă

– optimizare: tranziție abruptă cu filtru de ordin mic
– dezavantaj: riplu în banda de trecere
– dezavantaj: răspuns la impuls
 Tipuri de implementări
● filtre pasive – RC, RLC
● filtre active
– Sallen-Key
– cu reacție multiplă
– cu variabile de stare
– cu convertoare de impedanță

● filtre digitale (numerice)

– implementate în hardware / software
– cu răspuns finit / infinit la impuls
 Filtre pasive (1)
● RC (lanț de celule)
– interacțiune defavorabilă între celule (Z o, Zi)
● utilizare: filtre simple (cerințe relaxate)

● RC cu repetoare între celule

– posibilități de optimizare limitate față de LC
● gamă limitată de funcții de transfer realizabile
● nu pot din 2 celule RC să emulez LC – rezonanța

● RL – similar cu RC
 Filtre pasive (2)
● (R)LC
– posibilități de optimizare sporite
● FTB foarte înguste (selective) – rezonanță puternică
● Bessel, Butterworth, Cebâșev etc. – rezonanță controlată

– exemplu:
● RC ord. II -3dB
(2 celule)
● RLC ord. II
(1 celulă)
optimizat pentru
tranziție rapidă
 Filtre pasive (3)
● ex.: RC de ord. II (2 celule) versus RLC de ord. II (1 celulă)
– optimizat pentru bandă de trecere plată
 Filtre pasive (4)
● Proiectare
– filtre simple – calcule pe baza funcției de transfer

– filtre de ordin superior:

● tabele
● unelte software

vi vo
 Filtre active (1)
● Filtrele RLC au un dezavantaj major:
– inductanțele sunt realizate practic prin dispozitive
● profund neideale
● de dimensiuni mari
(în special la frecvențe mici)

● Filtre active
– pot realiza funcții de transfer similare filtrelor RLC
– fără bobine
– cu amplificatoare (operaționale)
 Filtre active (2)
● Abordări
– emularea inductanțelor – convertoare de impedanță
● sau realizarea altor tipuri de impedanțe sintetice

– realizarea funcției de transfer prin R, C și reacție

● Probleme
– stabilitate (sisteme cu reacție)
– sensibilitatea la valorile componentelor
– sensibilitatea la neidealitățile amplificatoarelor
 Filtre Sallen-Key (1)
Filtru trece-jos
RG RF

R1 R2 vo
vi

C1 C2
 Filtre Sallen-Key (2)
Filtru trece-sus
RG RF

C1 C2
vo
vi

R1 R2
 Filtre Sallen-Key (3)
R1 v1 R2
vi vf

C1 C2

vo = kvf
v i −v 1 kv f −v 1 v f −v 1
+ + =0
R1 Z C1 R2
v1 vf
=
R 2 +Z C2 Z C2
 Filtre Sallen-Key (4)
v i −v 1 kv f −v 1 v f −v 1
+ + =0
R1 Z C1 R2

vi 1 1 1 k 1 R 2 +Z C2
R1
=v 1
( + + −v f
R1 Z C1 R 2 ) ( +
Z C1 R 2 ) v 1=v f
Z C2

vi
R1 [( )(
=v f 1+
R2
Z C2
1
+
1 1
+ −
k
)−
1
R1 Z C1 R2 Z C1 R 2 ]
 Filtre Sallen-Key (5)

vi
R1 [( )(
=v f 1+
R2
Z C2
1
+
1 1
+ −
k
) −
1
R1 Z C1 R2 Z C1 R 2 ]
vf 1
=
vi R2 R1 R1 R 1 R1
(
1+
Z C2 )(
1+ + −k
Z C1 R 2 ) −
Z C1 R 2

vf 1
=
vi R1 R1 R 2 R1 R 2 R1 R1 R1
1+ + + + + −k −
Z C1 R 2 Z C2 Z C1 Z C2 Z C2 Z C1 R 2
 Filtre Sallen-Key (6)

vf 1 vo vf
= ; H = =k
vi R1 R1 +R 2 R 1 R2 vi vi
1+ (1−k )+ +
Z C1 Z C2 Z C1 Z C2

k
H= 2
1+j ω R1 C 1 (1−k )+j ω( R 1 +R 2 )C 2−ω R1 R 2 C 1 C 2
 Filtre Sallen-Key (7)
k
H= 2
1+j ω[ R1 C 1 (1−k )+( R1 +R 2 )C 2 ]−ω R 1 R 2 C 1 C 2

forma generală:
k 1
H= ω 0=
ω ω 2 √R1 R 2 C 1 C 2
1+2 j ζ ω − 2
0 ω0
(dedusă pentru
circuitul RLC, R1 C 1 (1−k )+( R 1 +R 2 )C 2
2 ζ=
care avea k = 1) √R1 R 2 C 1 C 2
 Filtre Sallen-Key (8)
R1 C 1 (1−k )+( R 1 +R 2 )C 2
2 ζ=
√R1 R 2 C 1 C 2
fie: R1= R2 =R , C 1=C 2 =C
atunci:
R C (1−k )+2 R C
2 ζ= =3−k
RC

Pentru k ≥ 3 filtrul devine instabil => oscilează

 Filtre cu reacție multiplă (1)
Filtru trece-jos

R2

R1 R3
vi
vo
C1 C2
 Filtre cu reacție multiplă (2)

R2
vo

R1 R3 R3
v1
vi v- = 0 v 1=−v o
Z C2
C1 C2

vo
 Filtre cu reacție multiplă (3)

R2
vo

R1 R3 R3
v1
vi v- = 0 v 1=−v o
Z C2
C1

v i −v 1 v o −v 1 0−v 1 0−v 1
+ + + =0
R1 R2 R3 Z C1
 Filtre cu reacție multiplă (4)
v i −v 1 v o −v 1 0−v 1 0−v 1 R3
+ + + =0 v 1=−v o
R1 R2 R3 Z C1 Z C2

vi v1 vo v1 v1 v1
= − + + +
R1 R 1 R 2 R 2 R 3 Z C1

[
v i =−v o
R1 R3
+
(
R 2 Z C2
R 1 R1 R 1
1+ + +
R 2 R 3 Z C1 )]
Filtre cu reacție multiplă (4)

[
v i =−v o
R1 R3
+
(
R 2 Z C2
R 1 R1 R 1
1+ + +
R 2 R 3 Z C1 )]
1
H =−
R1 R3 R1 R 3 R 1 R1 R 3
+ + + +
R 2 Z C2 R 2 Z C2 Z C2 Z C1 Z C2

R2
−
R1
H=
R2 R3 R3 R2 R2 R3
1+ + + +
R 1 Z C2 Z C2 Z C2 Z C1 Z C2
Filtre cu reacție multiplă (5)
R2
−
R1
H=
R2 R3 R3 R2 R2 R3
1+ + + +
R 1 Z C2 Z C2 Z C2 Z C1 Z C2

k
H=

[( ) ] R2
1+j ω R 3 1+ +R 2 C 2−ω2 R2 R3 C 1 C 2
R1
 Alte topologii de filtre active
● cu variabile de stare
– state-variable filter
● cu convertoare de impedanță
– negative impedance converter
– generalized impedance converter

● The Art of Electronics ed. III – capitolul 6

Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 15
Noțiuni și aplicații de achiziția datelor

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Definiție:
Data Acquisition Systems (DAQ / DAS)
– achiziția (culegerea, citirea) datelor (semnalelor)
● de obicei de origine analogică – senzori
● în reprezentare digitală – prin eșantionare

● Arhitectură
● Caracteristici
● Implementări
 Schemă de principiu
(Diagramă-bloc generală)

Sistem
Senzor
de calcul
Amplificare Filtrare Conversie
analog => digital
Condiționarea semnalului
-
Bloc de condiționare
(Analog Front-End - AFE)
 Sistem de achiziție multicanal
cu eșantionare simultană
Senzor
1

Senzor
2
Sistem
de calcul
Senzor
3

Senzor
4
 Sistem de achiziție multicanal
cu multiplexare
Senzor
1

Senzor
2
4:1 MUX

Sistem
Senzor de calcul
3

Senzor
4
 Achiziție de date
cu eșantionare:
● simultană ● secvențială
– frecvență maximă de – fSmax a ADC împărțită
eșantionare fSmax la numărul de canale
● determinată de ADC ● timpul de stabilizare al
filtrului

– consum mare – consum mic

– suprafață mare – suprafață mică
– cost mare – cost mic
– calibrare individuală – calibrare unică
 Sistem de achiziție configurabil

Amplificator
cu câștig
programabil Filtru Convertor Filtru digital
(PGA) anti-alias A -> D cu decimare

Sistem de calcul
Senzor
MUX

k
 Sistem configurabil “elaborat” (1)
Protecții
Circuit integrat
PGA Anti-alias A -> D complex
Senzori

...
MUX

de calcul
Sistem
GPIO

General-Purpose
Input / Output
 Sistem configurabil “elaborat” (2)
Protecții
Circuit integrat Izolare
PGA Anti-alias A -> D complex optică
Senzori

...
MUX

de calcul
Sistem
GPIO

Sursă de
alimentare
Convertor
DC-DC izolat

Alimentare
DC <= AC AC <= DC
izolată
 Eșantionare (1)

Semnal analogic
 Eșantionare (2)

Eșantionare
 Eșantionare (3)

Semnal în timp discret

 Eșantionare (4)

Reconstrucție – interpolare de ordin 0

 Eșantionare (5)

*
v

Reconstrucție – semnal filtrat trece-jos

 Eșantionare (6)

Semnal reconstruit
ideal identic cu cel inițial
(ignorând întârzierea)
 Eșantionare “optimizată” (1)

Încă se poate reconstrui semnalul.

 Eșantionare “optimizată” (2)

Încă se poate reconstrui semnalul.

 Eșantionare – aliasing (1)

Eșantionare prea lentă

 Eșantionare – aliasing (2)

t
 Eșantionare – aliasing (3)

t
 Eșantionare – aliasing (4)

prea rapid – nu poate fi reprezentat în timp discret

la frecvența de eșantionare aleasă
v semnal
real

alias

poate fi reprezentat în timp discret

la frecvența de eșantionare aleasă
 Eșantionare – aliasing (5)
Criteriul Nyquist pentru eșantionare:

f S >2 f max (Whittaker–Nyquist–Kotelnikov–Shannon–...)

Respectarea acestuia este asigurată (impusă de proiectant)

prin filtrul anti-alias.

Teoria presupune un filtru ideal.

Acceptarea unei frecvențe de eșantionare mai mari

relativ la banda utilă a semnalului (2.2x, 3x, 5x, 10x, ...)
permite utilizarea unui filtru cu cerințe relaxate.
 Filtrul anti-alias

fS
2f0
|H|
0,1 1 10 100 103 104 105 f
1
~0,7 f0
0,1

10-2

~10 biți 10-3

10-4
 Tipuri de convertoare A-D
utilizate cu precădere în aplicații DAQ

● cu aproximații succesive
Successive Approximation Register – SAR
– o conversie se realizează în n etape
● fiecare etapă furnizează un bit al rezultatului,
ca efect al unei comparații (“căutare binară”)
– 10...16...20 biți; relativ rapid
● sigma-delta
– eșantionează intrarea mult mai des decât prezintă
datele pe ieșire => filtru antialias simplu
– cuvinte-cheie: oversampling, noise-shaping
– 16...24...”32” biți; relativ lent
 Parametri de performanță (1)
● Rezoluție (mV, μV sau număr de biți)
– cea mai mică variație a semnalului ce poate fi
reprezentată teoretic (“no missing codes”)
● Sensibilitate
– cea mai mică variație a semnalului ce poate fi
distinsă în mod rezonabil
● Raport semnal-zgomot (SNR)
– Equivalent Number of Bits (ENOB)
 Parametri de performanță (2)
● Precizie
– repetabilitatea rezultatelor pentru intrări identice
● pe termen scurt – zgomot
● pe termen mediu, lung – deriva parametrilor (drift)
● Acuratețe
– rezultatul corespunde cu valoarea reală a intrării
● eroarea conversiei
– un sistem precis capătă acuratețe prin calibrare
● compararea cu etaloane
 Parametri de performanță (3)
● Erori:
– Decalaj (Offset Error)
– Amplificare (Gain Error)
– Nelinearitate
● diferențială (DNL)
● integrală (INL)
– Zgomot
 Parametri de performanță (4)
● Rată (frecvență) de eșantionare maximă
– totală / per canal

● Rejecția modului comun

● Rejecția modului diferențial (“normal”)

– la 50 Hz și armonice
– doar pentru convertoarele lente (sigma-delta)
 Condiționare de semnal
● aplicații ale amplificatorului de instrumentație
pentru diferite tipuri de senzori:
– rezistență de măsură pentru curentul electric
– punte rezistivă – mărimi mecanice
– termocuplu
– termorezistență
– etc.

● “intrare universală” de tensiune

– domeniu selectabil din software
 Semnal unificat
● traductoare
– includ electronica de condiționare de semnal

● alimentare: de obicei 24 V
● ieșire
– în tensiune: 0 ... 10 V
– în curent: 4 ... 20 mA
 Semnal unificat 0 ... 10 V

+24V
+24V

OUT IN+
Sursă
Traductor COM IN- DAQ
24 V
0V

0V

Ieșire diferențială Intrare diferențială

 Semnal unificat 0 ... 10 V

+24V
+24V

OUT IN Sursă
Traductor DAQ
24 V
0V

0V

Ieșire simplă Intrare simplă

(single-ended)
 Semnal unificat 0 ... 10 V

+24V
+24V

IN+
OUT Sursă
Traductor IN- DAQ
24 V
0V

0V

Ieșire simplă Intrare diferențială

 Semnal unificat 0 ... 10 V

R1 R2
vi-
-1...1V 5V
-10...10V vo 1...3V
0V -1...1V

vi+ vcom 2V
R3 R4
100k 10k
 Semnal unificat 4 ... 20 mA

+24V
+
24 V - vi

IN Sursă
Traductor DAQ
24 V
-

0V

vi
 Semnal unificat 4 ... 20 mA

Rm' v R1 R2
i-
-0,2 ... 0,2 V

5V
10Ω

Rm vo 0,5...4,5V
0V -2...2V
vi+
vcom 2,5V
R3 R4
ii 10k 100k
 Semnal unificat 4 ... 20 mA

10k 190k
R1 R2
ii
5V
vi vo 0,8...4V
0,04 ... 0,2 V

0V
10Ω

Rm
 Semnal unificat 4 ... 20 mA

20k 20k
R1 R2
ii
5V
10k vo 0,8...4V
0V
0,4 ... 2 V
100Ω

Rm 100n
Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 16
Stabilizatoare de tensiune

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● “Surse de alimentare”
– surse electronice de tensiune continuă
– redresor –> stabilizator –> sarcină
● baterie, altă sursă electronică

● Surse (stabilizatoare)
– parametrice
– lineare
– în comutație
 Schemă de principiu
Sursă Sarcină
Stabilizator
(nestabilizată) (consumator)
 Principiu general (1)
Sursă vS Sarcină
(nestabilizată)
vR Stabilizator
(consumator)

vR,vS ripple – “riplu”

ΔVR

vR

vS
vR-vS “se pierde”
pe stabilizator

t
 Principiu general (2)
Sursă vS Sarcină
(nestabilizată)
vR Stabilizator
(consumator)

vR-vS
vR-vS
Element
regulator
“balast” serie

Element
vR regulator vS vR vS
paralel
 Stabilizatoare parametrice (1)
vR-vS
iR iS parametrul:
tensiunea Zener
RB iZ
v S =V Z
vR VZ vS
ideal: constantă
real:

intrare sarcină V Z =V Z0 +i Z r Z
line load

OBS.:
Tensiunea stabilizată depinde atât de tensiunea de intrare
cât și de curentul consumat de sarcină
=> indicatorii de performanță Line Regulation, Load Regulation
valabili pentru orice stabilizator
 Stabilizatoare parametrice (2)
vR-vS iZ rZ
iR iS
VZ
RB iZ
VZ0
vR VZ vS

v S =V Z0 +(i R −i S ) r Z

rZ rZ
v S =V Z0 +(v R −v S ) −v s
RB RS
 Stabilizatoare parametrice (3)
vR-vS calculul rezistenței
de balast:
iR iS

RB iZ i Z >I Zmin
vR VZ vS
I Rmin− I Smax = I Zmin

V Rmin−V Z
= I Zmin +I Smax
RB

V Rmax −V Z
dar la consum 0: I Zmax = => randament foarte slab
RB
 Stabilizatoare-paralel (șunt)
vR-vS

Emulează o diodă Zener

RB cu performanțe superioare
● toleranță mică

Bloc de
vR control
vS ● rezistență dinamică mică

Se utilizează doar în
aplicații de mică putere

Cuvinte-cheie:
shunt voltage regulator
bandgap reference
 Stabilizatoare-serie

vR-vS
iR iS

vR Bloc de
vS
control

Avantaj: randament mai bun

curentul consumat din redresor ≈ curentul de sarcină

 Zener + repetor pe emitor (1)

vR-vS

vBE
vR vS v S =v Z −v BE
RB vZ

OBS.:
RB de ~β ori mai mare decât
în cazul unui stabilizator-paralel
 Zener + repetor pe emitor (2)

RB
v S =v Z −v BE
vR vR-vS
vBE

vZ vS
 Zener + amplificator de eroare

RB
vR-vS
vR

OBS.:
vZ=vS vS în loc de dioda Zener
se poate utiliza o
referință de tensiune,
de ex. tip bandgap
 Stabilizator cu referință fixă
R2
vR-vS ( )
v S =v Z 1+
R1

RB
R2
vR
vS

vZ=vdiv vdiv R1
 Stabilizator integrat fix (1)

RB
R2

vR
vS
R1
 Stabilizator integrat fix (2)
exemplu:
seria 78xx

7805: 5 V
7809: 9 V
7812: 12 V
7815: 15 V
etc.

IN OUT

Ci vR GND vS Co
 Stabilizator integrat fix negativ
exemplu:
seria 79xx

7905: -5 V
7909: -9 V
7912: -12 V
7915: -15 V
etc.

Ci -vR GND -vS Co

IN OUT
 Alimentare simetrică

dropout: 3...10 V

18...25 V 15 V
IN OUT
7815
Ci1 GND Co1
0V 0V

Ci2 GND Co2

7915
IN OUT
-18...-25 V -15 V
 LDO (1)
OBS.: În general stabilizatoarele necesită o tensiune de câțiva volți
între intrare și ieșire pentru a putea asigura polarizarea schemei interne.

Pentru aplicații ce necesită tensiuni mici

se recomandă stabilizatoare tip LDO
(Low-DropOut Regulator)

dropout: 0,1...4 V

1,1...5 V 1V
IN OUT
LDO 1V
Ci GND Co
 LDO (2)

Stabilizator clasic (78xx) Low-DropOut Regulator

 Stabilizator integrat ajustabil (1)

RB
R2

vR
vS
R1
Stabilizator integrat ajustabil (2)

IN OUT

R2

vR FB vS

R1
GND
 Stabilizator integrat ajustabil (3)

R1

vR RB vS
R2
 Stabilizator integrat ajustabil (4)

ex.:
LM317 (pozitiv) IN OUT
LM337 (negativ)
ADJ R1

vR vS

R2
 Considerații energetice

3...5 V 15...25 V
8...10 V 5V 20...30 V 5V
7805 7805

În general stabilizatoarele lineare sunt ineficiente.

 Stabilizator în comutație (1)

vR-vS Pe elementul regulator avem

cădere de tensiune
Element
regulator
serie
v ERS =v R −v S
Ideal în curent continuu avem
vR vS pierdere de putere

p ERS =(v R −v S )i S

Pentru a nu disipa putere

avem nevoie de
● elemente reactive

● regim alternativ
 Stabilizator în comutație (2)
vR-vS
ON
vS
OFF
ON L

OFF
vR Ci Co vS

Buck Converter
 Stabilizator în comutație (3)
vR-vS
vL ON
TOFF TON
-vS
vR-vS OFF
L
t
-vS

iL d iL
v L= L
dt

t
 Stabilizator în comutație (4)
factor de umplere
vL (duty cycle):
TOFF TON
T ON
vR-vS D=
T ON +T OFF
t
-vS vS T ON
=
v R −v S T OFF
iL

vS
=D
vR
t
 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 17
Circuite lineare speciale cu amplificatoare operaționale

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Aplicații lineare cu amplificatoare operaționale
– amplificatoare
● inversor, neinversor, sumă, diferență
– filtre
– integrator, derivator
– convertor curent-tensiune, tensiune-curent
– stabilizatoare de tensiune
 Inversor
vi
ii =
ii R1
0V
R2 ii R1
vi tensiune => curent

vo v o =−i i R2
curent => tensiune

R2
v o =−v i
R1
 Inversor – generalizare

ii 0V ii
vi i = f(v) v = g(i) v o =−g ( f (v i ))

vo
 Integrator (1)
vi dv o
i i = =−C
R C R dt
0V
vi
dv o vi
=−
dt RC
vo

1
v o=−
RC
∫ v i dt

t
1
v o (t)=− ∫
RC t
v i d τ+v o (t 0 )
0
 Integrator (2)
t
1
R C v o (t)=− ∫
RC t
v i d τ+v o (t 0 )
0V 0
vi

OBS.:
vo pentru vi = 0

v o (t)=v o (t 0)
“memorie analogică”

OBS.:
AO prezintă neidealități: tensiune de decalaj VOS, curent de polarizare IB
 Integrator (3)
Contribuțiile neidealităților:

1
v o , p=
RC
∫ (V OS + I B R) dt
vo
Vomax

=> rampă parazită

=> la utilizarea pe durate lungi, fenomenul domină ieșirea
=> ieșirea trebuie menținută în domeniul de funcționare
- resetare periodică
 Exemplu – semnal “perfect simetric”
vi

vo
Vomax

t
 Semnal “perfect simetric” – staționar
vi

vo
Vomax

t
Integrator comutat digital (1)

KRST

KINT R C
vi
KZERO

vo
 Integrator comutat digital (2)
KRST

t
KZERO

t
KINT

t
-vo
drift (semnal 0) semnal util
+ drift

t
Convertor A-D cu integrare (1)

KRST

KINT R C
vi
KREF
-VREF
vo
KZERO
 Convertor A-D cu integrare (2)
KRST

t
KINT

t
KREF

t
tS tR
-vo
semnal -referință vi tR
=
V REF t S
t
Amplificator de sarcină electrică (1)
KRST

KINT C
0V
traductor
piezoelectric
cablu
coaxial
vo

0V

influența elementelor parazite

este redusă grație masei virtuale
 Amplificator de sarcină electrică (2)
KRST

t
Δq traductorul piezoelectric
~Δx transferă sarcină electrică
proporțională cu deformația
t
i
t

-vo

zero semnal

t
 Derivator (1)

C R dv i vo
0V i i =C =−
vi dt R

dv i
vo v o=−RC
dt

Probleme:
● răspuns la semnal-treaptă
● amplificarea zgomotului de frecvență mare
● stabilitate
Derivator (2)
AO încearcă să mențină 0V.
Circuitul RC îi întârzie reacția.

C R

vo
 “Derivator” stabilizat

CP R S ≪ R , C P ≪C

la frecvență mică:
RS C R C R
vi

vo
la frecvență mare:
RS CP
 Observație
● Și alte tipuri de circuite cu AO
pot avea probleme de stabilitate
– capacitate parazită pe intrarea inversoare
– capacitate parazită pe ieșire (ex. cablu lung)
Capacitate pe nodul sumator (1)
R1 R2
vi
Cp-

vo

R1 R2

Cp-

vo
vi

Cp+
Capacitate pe nodul sumator (2)

CFB

R1 R2
vi
Cp-

vo
Capacitate pe ieșire (1)

R1 R2

vo
vi
Cp
Capacitate pe ieșire (2)

R1 R2

RISO
vo'
vi vo
Cp

Rezistența serie decuplează (izolează)

capacitatea de sarcină de ieșirea AO

problemă: divizor cu rezistența de sarcină

Capacitate pe ieșire (3)

R1 R2

RISO
vo
vi
Cp

Putem muta rezistența serie înăuntrul buclei de reacție...

dar am revenit la situația inițială
Capacitate pe ieșire (4)
R1 R2

CFB

RISO
vo
vi
Cp

Introducem o reacție locală rapidă prin CFB

 Convertoare V-I, I-V (1)
vi
ii =
R1
R1 R2
ii 0V ii tensiune => curent
vi

vo

v o =−i i R2
curent => tensiune
 Convertoare V-I, I-V (2)
R1
ii 0V ii
vi vi
ii =
R1
tensiune => curent

R2
ii 0V ii

v o =−i i R2
curent => tensiune
vo
 Receptor de semnal optic
CFB

Fotodiodă
ii R
0V

Rp Cp
vo

fotodioda prezintă:
● fotocurent – curent invers, proporțional cu iluminarea

● curent de întuneric (de scurgere)

– dependent de tensiune (rezistență parazită)

● capacitate parazită
 Transmițător de semnal optic

ii R ii
0V
vi

OBS. 1: în general AO tolerează curent de ieșire mic (< 20 mA)

OBS. 2: circuit mai puțin precis:

ii R
1...3 V
vi
 Convertor V-I tip sink
VS+ Terminologie

vi VS+ VS+
i o≈
R
io

vi

=vi
source sink
R (push) (pull)
 Convertor V-I tip source
VS+ VS+

R2
vi R2 R
R1

vi
io

vi R2
R1 i o≈
R R1
Amplificator “diferențial”
VS+ VS+

v i =i⋅r r R1

i
vo

Consumator R2
v o≈v i R2
R1
 Universitatea POLITEHNICA din București
Facultatea de Automatică și Calculatoare

Electronică analogică
Curs – Modulul 18
Circuite nelineare cu amplificatoare operaționale

dr. ing. Răzvan Tătăroiu

razvan.tataroiu@upb.ro

2020-2021
 Sumar
● Aplicații nelineare cu A.O.
– cu reacție negativă
● convertor logaritmic
● convertor exponențial

● multiplicator

– fără reacție negativă

●
comparator
– hibride
● redresor ideal
● detector de maxim / minim
 Inversor
vi
ii =
ii R1
0V
R2 ii R1
vi tensiune => curent

vo v o =−i i R2
curent => tensiune

R2
v o =−v i
R1
 Inversor – generalizare

ii 0V ii
vi i = f(v) v = g(i) v o =−g ( f (v i ))

vo
 Convertor exponențial
vi
vT
ii
D R ii
ii≈ I 0 e
0V
vi

vo v o =−i i R

vi
vT
v o=−R I 0 e
condiție: v i >0
 Convertor logaritmic
vD
vi vT
R D ii = ≈ I 0 e
ii 0V ii R1
vi

vo v o =−v D

ii vi
condiție: v i >0 v o =−v T ln =−v T ln
I0 R I0
 Observații
● se obișnuiește utilizarea de tranzistoare în locul
diodelor – ecuație similară
● parametrul I0
– inexact specificat
– dispersie mare
– dependență de temperatură
● dar în realizare integrată
– 2 tranzistoare “identice” au aprox. același I0
– circuite elaborate – realizează compensarea I0
Convertor exponențial elaborat (1)
VS+

vi R
0V iE
vi
vT
v o≈−R I E0 e
vo

curent de intrare mai mic

Convertor exponențial elaborat (2)

vi R
0V iE
vi
vT
v o≈−R I E0 e
vo

redusă influența vCE

Convertor exponențial elaborat (3)

R iC
0V vi
vi −
vT
v o≈−R α I E0 e
vo

variantă - redusă influența vCE

v i <0
Convertor exponențial elaborat (4)
v BE1
vT
i C1≈α1 I E01 e
iC1 iC2
v BE2
vT
vi T1 T2 i C2≈α 2 I E02 e

≈ -0,6V v BE1 −v BE2

iC1 α1 I E01 vT
≈ e
i C2 α 2 I E02
vi
iC1 vT
≈1
≈e
i C2
Convertor exponențial elaborat (5)
vi
iC1 vT
≈e
iC1 iC2
i C2

vi T1 T2 idee: AO care menține

i C2=const
≈ -0,6V v C2 =0
și asigură și polarizarea
tranzistoarelor
Convertor exponențial elaborat (6)
VREF
vi
vT
i C1≈ I C2 e
R

0V
V REF
I C2 =
iC1 iC2
R

vi T1 T2

≈ -0,6V
 Verificare – reacție negativă
VREF

perturbație
R răspuns

iC1 iC2

vi T1 T2
 Considerații de stabilitate
VREF
CP

iC1 iC2

vi T1 T2

RS
Convertor exponențial elaborat (7)
R2 VREF
CP

0V R1
vo
0V

iC1 iC2

vi T1 T2

v o=i C1 R2
vi ≈ -0,6V RS
R2 vT
v o=V REF e
R1
 Compensare termică
vi
R2 vT
kT
v o=V REF e q
R1
vi'

Ri
' RT iC1 iC2
v i =v
i vi
Ri +RT T1 T2

termistor cu
coeficient pozitiv RT
(PTC)
 Convertoare logaritmice
● Multiplicator
ln a+ln b
e =a b

● ridicare la pătrat
● radical etc.

● pentru mai multe detalii:

– documentație circuit integrat LOG100
 Comparator (1)
● exemplele anterioare se bazează pe
reacția negativă, care
menține intrările AO la tensiuni foarte apropiate

vid Av0 vo

foarte mic foarte mare

● ce se întâmplă când nu există reacție negativă?

 Comparator (2)
● ce se întâmplă când nu există reacție negativă?

mare => limitat

superior / inferior

vid Av0 vo

mic foarte mare

 Comparator (3)
● ce se întâmplă când nu există reacție negativă?
vo (V)
“zoom-in”
Av0

vid (μV)
VOS
 Comparator (4)
vo (V)

VS+
“zoom-in”

vid (μV)
VOS

VS-
 Comparator (5)
vo (V)
v+ > v-
VS+
“zoom-out”

v+ - v- (V)

v+ < v- VS-
 Comparator - exemplu
vi

VREF

t
vi
vo
vo VREF

t
 Neidealități
vi
Amplificatoarele operaționale
manifestă limitarea vitezei de
VREF variație a tensiunii de ieșire
ca efect al necesității de a
funcționa în buclă închisă.
t
Nu se recomandă utilizarea
vo AO în regim de comparator.
VS+
Există o largă varietate de
circuite integrate cu funcție
exclusivă de comparator,
t având:
● viteză mare

● ieșire rail-to-rail

VS-
 Efectul zgomotului
vi

VREF

t
vi
vo
vo VREF

t
 Comparator cu histerezis
vi

Vprag+
VREF' vi
Vprag- vo
t

vo VREF
Vprag
R1 R2
VS+

t
V REF R 2 +v o R1
V prag =
VS- R1+R 2
 Convertor logaritmic

R D
ii 0V ii
vi

vo

condiție: v i >0
ce se întâmplă când nu se respectă condiția?
 Intrare negativă
v i <0
R D
i=0 vi
vi

VS+

Ce se întâmplă când vi < 0 ?

Nu mai există reacție negativă.
Schema trece în regim de comparator.
 Redresor ideal monoalternanță
R D
i>0 0V
vi

v i >0 ≈ -0,6 V
Ieșirea se citește pe
intrarea inversoare.

D Atenție: impedanță
R
i=0 vi de ieșire mare (R)
vi

v i <0 VS+
 Redresor ideal monoalternanță
vi

R
t
vi vo1

D
vo1

R
vi vo2 vo2
D
t
 Neidealități
vi

t
Viteza de variație a tensiunii de ieșire
este limitată
=> durează restabilirea reacției negative
vAO
≈ 0,6 V t

R VS-
vi vo2 vo2
D
t
vAO
 Variantă îmbunătățită

R2
vo2

R3 R1
0V
vi vo1
D1 D2

Una din diode va fi deschisă, cealaltă blocată.

Dioda deschisă asigură reacția negativă.
Comutarea între diode se realizează relativ rapid (Δv ≈ 1,2 V)
 Detector de vârf

D
vo
vi
C