1. Realizarea unui Amplificator de Instrumentatie (A.I.) folosind 3 operationale 741.

R 2=R3
R 4=R5
R 6=R7

R6 R1  2 R 2
Vout   Vin
R4 R1
Vout R 6 R1  2 R 2
A  
Vin R4 R1

In cazul meu am ales

- R2=R3=R4=R5=R6=R7=10kΩ
- R8=R9=100kΩ → rezistente de polarizare
- R1 un potentiometru care varia intre 260 Ω si 9,7 kΩ 1, astfel A.I. de instrumentatie avea o amplificare
Amin =3,06 (pe pozitia R1 max) si Amax=77,92 (pe pozitia R1 minim)2.

2. Măsurarea amplificatorului realizat: pe durata acestor masuratori potentiometrul R1 nu a fost modificat.

a. Amplificare:
- de mod diferential
Vin = 200mV
Vout dif = 12 V
Vout dif 12V
Adif    60
Vin 0.2V
- de mod comun
Vin = 200mV
Vout com = 300mV
Vout com 0.3V
Acom    1.5
Vin 0.2V
Adif 60
- RMC  20 lg  20 lg  20 lg 40  35dB
Acom 1.5
Dupa un calcul foarte simplu => Pentru a avea o amplificare de 60 rezistenta potentiometrului este de 338 Ω
(necesar pentru calculul de zgomot)
b) tensiunea de calaj la intrare
Uoff = 0.25V

c) banda de trecere

3. Proiectarea unui A.I. cu banda de trecere 0.1Hz – 100 Hz folosind un filtru de ordin 1 trece sus pe etajul
de intrare şi un filtru trece jos de ordin 1 pe etajul de ieşire

1
Valori masurate cu ohmmetru
2
Valori deduse teoretic cu valorie masurate anterior
a) FTS la 0.1 Hz
1 1 1
frecventa de taiere = fc= => C1= 2Rfc => C= =159μF
2RC 2  3.14  10k  0.1

b) FTJ la 100 Hz
1 1 1
frecventa de taiere = fc= => C2= 2Rfc => C= =159nF
2RC 2  3.14  10k  100

4. Calculul unui FOB de 50Hz – pentru acest filtru vom folosi un filtru Notch ce are performante mult mai
bune fata de un FOB clasic.

R = 6.36kΩ
C=500nF
1 1
fc= = = 50.07  50 Hz
2RC 2  3.14  6.36  500  10 6

5. Calculul complet de zgomot

Datorita faptului ca cel de-al doilea etaj are amplificare 1, zgomotul indus de catre rezistorii R4, R5, R6, R7
precum si zgomotul indus de catre cel de-al 3-lea amplificator operational 741 se pot neglija.
Aceasta lucru neglijare se poate face deoarece: atat zgomotul indus de catre rezistorii de la intrare cat si
zgomotul indus de amplificatoarele din primul etaj de amplificare sunt vazute la iesire amplificate de A ori
(dupa cum am demonstrat anterior Amin = 3,06, si Amax=77,92, la asemenea ordine de marimi zgomotul din al
doilea etaj e neglijabil).

Deci schema de zgomt se reduce la figura urmatoare:

Din graficele din catalogul AO 741 deducem :

A
Pentru e2= f  B =>

V2 si B  3  10 16 V
2
A  4  10 13
Hz Hz
A
Pentru i2= f  B =>

A2 si B  3  10  25 A
2
A  4  10  22
Hz Hz
V2 V2
4kTR1= (13.5  pV / Hz ) 2  182.25  10  24  2  10  22
Hz Hz
2 2
V V
4kTR2= (4  nV / Hz ) 2  16  10 18  2  10 17
Hz Hz
2
V V2
4kTR3= (4  nV / Hz ) 2  16  10 18  2  10 17
Hz Hz
 V2 V2
3
Pentru Rg=1kΩ => 4kTRg= (0.4  nV / Hz ) 2  16  10  20  2  10 19
Hz Hz
V2 V2
4kTR8= (40  nV / Hz ) 2  1600  10 18  2  10 15
Hz Hz
2
V V2
4kTR9= (40  nV / Hz ) 2  1600  10 18  2  10 15
Hz Hz

100 Hz

 (2  e  Uz1  Uz 2  Uz 3  Uz8  Uz 9  Ug  2  i 2 (Uz1  Uz 2  Uz 3  Uz8  Uz 9  Ug )) df

2
Uintotal=
0.1Hz

Pentru gama de frecvente 0.1Hz-100Hz avem predominant zgomot roz =>zgomot

Uintotal =
100 Hz
1
 (2  4  10
13
 2  10  22  4  10 17  2  10 15  2  10 19  2  4  10  22 (2  10  22  4  10 17  2  10 15  2  10 19 )) df
0.1Hz
f
Uintotal≈
100 Hz 100 Hz
1 100 V2 3 nV
2
nV 2 nV 2
 2  4  10 13  10 df  10 ln
12 12
df   10 12 ln 10 3  10 12 ln 3 2  10 11  10
0.1 Hz
f 0.1 Hz
0.1 Hz Hz Hz Hz

6. Calculul tensiunii de decalaj si curentii de fuga cu temperatura (OFFSET si DRIFT) pentru o plaja de
temperaturi data.
drift  10 V / C
Ioffset=4nA (la temperatura maxima 85 conform catalogului)
Uoffset=10mV (la temperatura de 25 )
Ioffset=
Pentru o plaja de temperaturi intre 25  40C avem:
Utotal_offset=Uoffset+Δdrift(t2-t1)+Ioffset*Rg=10mV+10μV(40-25) + 2  10 9  10 3  10.152mV  10mV

7. Calculul estimativ ( cu ipoteze realiste) a perturbatiilor vazute la iesirea A.I.

In caz general, perturbatiile care apar la iesirea A.I. sunt:
- 50 Hz indus de catre reteaua de alimentare care practic exista oriunde in jurul nostru, aceasta perturbatie
poate fi usor rejectata cu ajutorul filtrului Notch proiectat anterior
- o alta perturbatie care se intalneste mai ales la nivelul Iasului este perturbatia indusa de catre postul de
radio: Radio Iasi, si se afla pe frecventa 1053KHz. Aceasta perturbatie se poate rejecta cu ajutorul
filtrului trece jos care are frecventa de taiere la 100Hz << 1053KHz.
- Perturbatiile cele mai greu de controlat sunt cele datorate modului comun. In forma cum a fost proiectat
acest amplificator de instrumentatie are o rejectie de mod comun de aproximativ 35dB. Pentru a obtine o
rejectie de mod comun foarte mare, rezistorii trebuie sa fie perfect imperecheati. Datorita efectului de
imbatranire a rezistoarelor se accentueaza tot mai mult aceasta desperechere ceea ce induce la scadearea
rejectiei de mod comun semnificativ. Tensiunea de mod comun este considerat o perturbatie.
Observatie: Nu am facut calcul de zgomot pentru ca la cursul de electronica medicala s-a facut o diferenta
intre perturbatii (semnale carora le cunoastem spectru) si zgomote (semnale cu o frecventa variabila,
aleatoare)

3
Am ales rezistenta interna a generatorului de 1kΩ pentru ca in aplicatii medicale, asa se aproximeaza rezistena omului.