CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 1

AMPLIFICATORUL NEINVERSOR DE CURENT CONTINUU

1. OB
2. IECTIVE
După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :
1.1 De a calcula amplificarea utilizând valorile componentelor din schemă..
1.2 De a determina amplificarea din valorile de tensiune măsurate.
1.3 De a măsura impedanţa de intrare.
1.4 De a măsura impedanţa de ieşire.

3. ECHIPAMENT NECESAR

2 multimetre digitale
1 osciloscop
1 generator de funcţii
1 stand DEGEM
1 placă EB-121.

4. INTRODUCERE TEORETICĂ

3.1 Generalități
Realizarea amplificatoarelor de instrumentaţie se bazează pe întrebuinţarea amplificatoarelor
operaţionale (AO). Pentru analiza (de regim staţionar) a AO vom folosi în cele ce urmează un
model idealizat, caracterizat de următoarele proprietăţi:
 Impedanţă de ieşire nulă: RO = 0
 Potenţialele bornelor de intrare egale: V+ = V-
 Curenţi de intrare (polarizare) nuli: Iin+ = Iin- = 0
 Câştig infinit în buclă deschisă: G0 = .
De asemenea, se consideră că funcţionarea AO este descrisă (în regim staţionar) de o
caracteristică statică perfect lineară. Modelul linear permite simplificarea semnificativă a analizei
diferitelor configuraţii, prin utilizarea teoremei suprapunerii efectelor.
Aceste idealizări asigură o bună modelare a AO. Erorile care apar se datorează practic abaterii
caracteristicilor reale faţă de cele ale modelului ideal şi se pot studia cu relativă uşurinţă (după
determinarea caracteristicilor ideale).
Folosind AO se pot realiza trei configuraţii de circuite amplificatoare. Vom analiza în continuare
aceste configuraţii, folosind proprietăţile enunţate mai sus.
3.2 Amplificator neinversor
Schema electrică a amplificatorului neinversor este prezentată în figura 1.1.

1
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig.1.1 Amplificator operaţional neinversor

V - = v i , deci : = = v i
V + = V - = v i Ib+ = Ib- = 0 , dec i : i1 = i2 , dar : i1 = i2 i1 .
R1 R1 R1

Se obţine pentru tensiunea de ieşire expresia:

vi  R 
v o  R 2  i 2  V  R 2   v i  1  2   v i .
R1  R1 
Rezultă pentru amplificarea de mod neinversor, An , expresia:

vo R
An = = 1+ 2 . (1.1)
vi R1

5. APLICAŢIA PRACTICĂ

Amplificatoarele operaţionale pot fi astfel conectate încât semnalul de intrare să fie

amplificat fără a fi inversat dacă conectăm semnalul la intrarea neinversoare. Amplificarea se
poate calcula cu relaţia:

Av = (Rintrare + Rreacţie) / Rintrare (1.2)

Unde Rintrare sunt rezistoarele R16, R18 şi Rreacţie sunt R17, R19.

Amplificarea de tensiune se poate determina şi prin măsurători folosind relaţia:

Av = Vout/Vin (1.3)

Unde Vout este tensiunea măsurată la ieşirea circuitului şi Vin este tensiunea măsurată la
intrarea acestuia.
Amplificatoarele operaţionale reale au o impedanţă de intrare finită şi o impedanţă de ieşire
diferită de zero şi care trebuie luate în calcul uneori.

4.1. Măsurarea valorilor rezistoarelor pentru amplificatorul neinversor

1. Localizaţi rezistoarele R16, R17, R18 şi R19 din figura 1.2.

2
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
2. Convingeţi-vă că jumperii sunt scoşi.
3. Măsuraţi valoarea rezistenţei acestor rezistori şi notaţi valorile în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Valorile pentru rezistenţele din circuitul din figura 1.3.
Rezistor R16 R17 R18 R19
Valoarea(k)

Fig. 1.2. Circuit cu amplificatorul operaţional neinversor de curent continuu

4.2. Amplificarea de curent continuu a amplificatorului neinversor

4. Conectaţi R16 la masă şi R17 la ieşirea OUT4

5. Conectaţi jumperul pentru alimentare cu –12V la U1a
6. Conectaţi sursa de tensiune PS-1 la intrarea IN4.
7. Măsuraţi valoarea tensiunii la ieşirea OUT4. Reglaţi tensiunea la intrare Vin la valorile
din tabelul 2 cu o abatere permisă de 50mV. Notaţi rezultatele în tabelul 2 la Vin real,
pentru mărimea reglată la intrare şi Vout pentru cea măsurată la ieşire.
8. Calculaţi amplificarea de tensiune Av cu cu formula (1.3) şi treceţi rezultatele în tabel.

Tabelul 1.2. Amplificarea amplificatorului neinversor.

Vin ideal(V) 0 0,10 0,20 1,0 4,0 5,0 6,0 10
Vin real(V)
Vout(V) 0.2 0.4 2 8 10 12 20
Av

9. Puneţi tensiunea de intrare la 0,80  0,1 V.

10. Măsuraţi şi notaţi în tabelul 3 tensiunile de ieşire pentru combinaţiile de rezistenţe din
tabelul 3.
11. Calculaţi amplificarea de tensiune Av cu formula (1.2) şi treceţi valorile calculate în tabel
la Av calculat.
12. Calculaţi amplificarea de tensiune Av cu cu formula (1.3) şi treceţi rezultatele în tabel la
Av determinat.

3
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
Tabelul 1.3. Relatia dintre rezistenţele de reacţie şi amplificare.
Rezistenţa Av calculat Vin(V) Vout(V) Av măsurat
reacţie intrare
R17 R16 2 0.8 1.6 2
R19 R16 5.54 0.8 4.43 5.53
R17 R18 3.2 0.8 2.56 3.2
R19 R18 11 0.8 8.8 11

4.3. Măsurarea impedanţelor de intrare şi ieşire la amplificatorul neinversor

13. Conectaţi perechea R16, R17.

14. Deconectaţi IN4 de la PS1.
15. Măsuraţi cu ohmetrul rezistenţa de la IN4 faţă de masă. Rin4 =332Giga ohm
16. Puneţi IN4 la masă cu un jumper.
17. Măsuraţi impedanţa de ieşire la OUT4 faţă de masă. Rout4 =40 Kohm
18. Scoateţi jumperul de la R16 pentru a crea un amplificator inversor.
19. Măsuraţi rezistenţa faţă de masă la terminalul de intrare al R16. Rin=42kohm
20. Desfaceţi jumperul la R17
21. Măsuraţi rezistenţa faţă de masă la terminalul de intrare al R16. Rin=66Gigaohm
22. Completaţi următoarele propoziţii:
- Impedanţa de ieşire în buclă închisă al unui AO este de ordinul a ……….. (câţiva
ohmi sau mai puţin, 1K, mai mare de un M)
- Impedanţa de intrare tipică a unei intrări inversoare este ………………. (câţiva K,
infinită, egală cu rezistenţa de la intrare).
- Impedanţa de intrare tipică a intrării neinversoare este de ………………. (100 K,
mai mare de 1M, mai mică de 100K).

4
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
LUCRAREA DE LABORATOR NR. 2
AMPLIFICATORUL NEINVERSOR DE CURENT ALTERNATIV

1. OBIECTIVE

După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :

1.1 De a calcula amplificarea utilizând valorile componentelor din schemă..
1.2 De a determina amplificarea din valorile de tensiune măsurate.
1.3 De a determina răspunsul în frecvenţă al acestui amplificator.
1.4 De a testa dacă un amplificator este saturat.

2. ECHIPAMENT NECESAR

2 multimetre digitale
1 osciloscop
1 generator de funcţii
1 stand DEGEM
1 placă EB-121.

3. INTRODUCERE TEORETICĂ

Amplificatoarele operaţionale integrate se pot folosi şi pentru amplificarea tensiunilor

alternative. Valoarea amplificării se poate determina experimental măsurînd tensiunile de la
intrare şi ieşire cu osciloscopul:

Av=Vout/Vin (2.1)

4. APLICAŢIA PRACTICĂ

4.1. Funcţionarea în curent alternativ a amplificatorului neinversor

23. Pe placa EB-121 localizaţi circuitul cu AO din figura 2.1.

R16 22kΩ R17 22kΩ

R18 10kΩ R19 100kΩ

V+
XFG1 XSC1

Vout Ext T rig

Vin C2 R20 1kΩ U1a +
_
A B
0 + _ + _
1uF V-

Fig. 2.1. Circuit cu amplificatorul operaţional neinversor de curent alternativ

24. Conectaţi generatorul de semnal la intrarea IN 4.

25. Conectaţi R18 la masă şi R17 la OUT4.

5
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
26. Conectaţi jumperul pentru alimentare cu –12V la U1a
27. Conectaţi canalul 1 al osciloscopului la intrarea IN 4 şi canalul 2 la ieşirea OUT4.
28. Reglaţi generatorul de funcţii pe semnal triunghiular cu frecvenţa de 1kHz şi
amplitudinea de 1V vârf la vârf şi offset 0.
29. Desenaţi tensiunile de intrare şi de ieşire în figura 2.2.

Fig. 2.2. Forma tensiunilor la intrarea şi ieşirea circuitului

4.2. Răspunsul în frecvenţă a amplificatorului neinversor

30. Modificaţi amplitudinea semnalului de intrare pentru a obţine Vout=8 Vv-v la ieşire.
31. Măsuraţi tensiunea de la intrare, Vin.

Vin=………………………

32. Repetaţi măsurătorile pentru toate frecvenţele din tabelul 2.1.

Atenţie! Tensiunea de la intrare rămâne aceeaşi.

Tabelul 2.1. Răspunsul în frecvenţă a amplificatorului neinversor

Frecvenţa(Hz) 1 10 100 1k 5k 10k 20k 30k 50k
Vout (Vv-v) 7.9 7.9 7.9 8
Av

33. Calculaţi amplificarea Av cu relaţia (1.7) şi treceţi în tabel.

34. Desenaţi caracteristica de frecvenţă a amplificatorului inversor în figura 2.3. Pentru
frecvenţe se va folosi scara logaritmică.

6
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig. 2.3. Caracteristica de frecvenţă a amplificatorului inversor

35. Analizând valorile amplificării, estimaţi lărgimea de bandă a amplificatorului inversor.

B=fs-fj= .........................................................................................

Unde frecvenţa superioară (fs), şi frecvenţa inferioara (fj) se determină ducând o paralelă la axa
frecvenţelor la 0,707*Avmax.
36. Repetați măsurătorile pentru combinația R16 la masă și R19 conectat la ieșire și treceți
rezultatele în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Răspunsul în frecvenţă a amplificatorului neinversor
Frecvenţa(Hz) 1 10 100 1k 5k 10k 20k 30k 50k
Vout (Vv-v)
Av

4.3. Fenomenul de saturaţie a amplificatorului neinversor

37. Se lucrează pe circuitul din figura 2.1

38. Generatorul de semnal se pune pe 200 Hz triunghiular.
39. Baza de timp a osciloscopului pe 2msec/div.
40. Canalul 1 la intrarea neinversoare a AO cu sensinbilitatea 0,1 V/div.
41. Canalul2 al osciloscopului la ieşirea AO.
42. Observaţi cum pe măsura creşterii semnalului de intrare, apare saturaţia amplificatorului.
43. Creşteţi semnalul de intrare până când apare tăierea semnalului de ieşire. Observaţi că la
intrarea neinversoare apare brusc semnal. Acest lucru se datorează faptului că
amplificatorul intră în saturaţie. În regiunea activă normală amplificarea este foarte mare
şi deci pentru o tensiune de ieşire finită, tensiunea de la intrarea inversoare este practic 0.
În saturaţie însă valoarea amplifcării scade şi deci pe intrarea amplificatorului tensiunea
începe să crească.
44. Măriţi tensiunea de ieşire până la 0,2 – 0,4 Vv-v.
45. Desenaţi formele de undă în figura 2.4.
46. Comparaţi valoarea de vârf a tensiunii de ieşire cu valoarea nominală a sursei de
alimentare. Poate fi tensiunea de ieşire mai mare decât valoarea sursei de alimentare care
alimentează amplificatorul?

7
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

.
Fig. 2.4. Forma tensiunilor la intrarea şi ieşirea circuitului

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 3

AMPLIFICATORUL INVERSOR DE CURENT CONTINUU

1. OBIECTIVE

8
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :
1.1 De a calcula amplificarea utilizând valorile componentelor din schemă..
1.2 De a determina amplificarea din valorile de tensiune măsurate.
1.3 De a măsura impedanţa de intrare.
1.4 De a măsura impedanţa de ieşire.

2. ECHIPAMENT NECESAR

2 multimetre digitale
1 osciloscop
1 generator de funcţii
1 stand DEGEM
1 placă EB-121.

3. INTRODUCERE TEORETICĂ

3.1 Amplificator inversor

Schema electrică a amplificatorului inversor este prezentată în figura 3.1.

Fig.3.1 Amplificator operaţional inversor

Avem relaţiile: V + = 0 , deci : V - = 0 .

Ib+ = Ib- = 0 , deci : i1 = i2 .

vi - V - = vi , deci :
i1 =
R1 R1
vi = - * + = - R2
i2 = v o R2 i2 V - vi .
R1 R1

Se obţine în final expresia amplificării de mod inversor, Ai:

vo
Ai = = - R2 (3.1)
vi R1

9
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
Amplificatoarele operaţionale integrate se pot folosi pentru amplificarea tensiunilor lent
variabile. De aceea ele mai sunt numite şi amplificatoare de curent continuu. Valoarea
aproximativă a amplificării se poate calcula cu relaţia

Av= - Rreacţie/Rintrare (3.2)

Sau se poate determina experimental măsurînd tensiunile de la intrare şi ieşire:

Av=Vout/Vin (3.3)

4. APLICAŢIA PRACTICĂ

4.1. Măsurarea valorilor rezistoarelor pentru amplificatorul inversor

47. Pe placa EB-121 localizaţi circuitul cu AO din figura 3.2.

Fig. 3.2. Circuit cu amplificatorul operaţional inversor de curent continuu

Fage RAUL
R1 10kΩ R4 22kΩ

XMM1
R2 22kΩ R5 100kΩ
V3
1V XMM2
V2
12V
U1
7

3
6
2
R3
R6 AD8541AR
4

22kΩ
22kΩ V1
12V

10
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
48. Măsuraţi cu ohmmetrul valoarea rezistenţei electrice a rezistoarele şi notaţi rezultatele în
tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Valorile pentru rezistenţele din circuitul din figura 3.24.
Rezistor R1 R2 R3 R4
Valoare în K 10 22 22 100

4.2. Amplificarea de curent continuu a amplificatorului inversor

49. Legati rezistorul R2 cu un jumper la OUT1.

50. Conectaţi sursa de –12V cu un jumper la V-.
51. Conectaţi R1 la borna pozitivă a PS1 care va fi sursa de semnal de intrare.
52. Ajustaţi tensiunea de intrare Vin la valorile din tabelul 5.

Tabelul 3.2. Amplificarea amplificatorului inversor.

VIN REAL 0,1 0,5 1,0 2,0 4,0 5,0 6,0 8,0 10
VOUT 0,30 -1,19 2,19 4,39 -8,79 -11 -12 -12 -12
AV 3 2,38 2,19 2,19 2,19 2,2 2 1,5 1,2

53. Măsuraţi tensiunea de ieşire Vout corespunzătoare pentru fiecare valoare de la intrare şi
notaţi în tabelul 3.2.
54. Calculaţi amplificarea de tensiune Av cu formula (3.3) şi notaţi în tabel.
55. Calculaţi Av cu formula teoretică (3.2).
56. Comparaţi amplificarea reală cu amplificarea calculată.
57. Pentru ce domeniu al tensiunilor de intrare diferenţa este mai mică de 5%? Completaţi
propoziţiile:
a. amplificarea tensiunilor mici este afectată de ……………(offset, saturaţie)
b. amplificarea tensiunilor mari este afectată de ……………(offset, saturaţie)
58. Reglaţi sursa de semnal de intrare VPS-1 la o tensiune între 0,75 şi 0,90V.
59. Schimbaţi rezistenţa de reacţie deconectând jumperul de la R2 şi conectându-l la R4.
60. Completaţi tabelul 3.3.
61. Repetaţi experimentul cu R4 în loc de R3 şi pentru R2 în loc de R3.
62. Completaţi tabelul 3.3.

Tabelul 3.3. Dependenţa amplificării de tensiune Av de valoarea rezistenţelor folosite.

Rezistenţa de Av Vin Vout Av
reacţie intrare calculat (V) (V) determinat
R2 R1 2,2 0,8 -1,75 2,19
R4 R1 10 0,8 -7,97 9,96
R2 R3 1 0,8 0,79 0,99
R4 R3 4,54 0,8 -3,63 4,54

11
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 4

AMPLIFICATORUL INVERSOR DE CURENT ALTERNATIV

1. OBIECTIVE

După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :

1.1 De a calcula amplificarea utilizând valorile componentelor din schemă..
1.2 De a determina amplificarea din valorile de tensiune măsurate.
1.3 De a determina răspunsul în frecvenţă al acestui amplificator.
1.4 De a testa dacă un amplificator este saturat

2. ECHIPAMENT NECESAR

2 multimetre digitale
1 osciloscop
1 generator de funcţii
1 stand DEGEM
1 placă EB-121.

3. INTRODUCERE TEORETICĂ

Amplificatoarele operaţionale integrate se pot folosi şi pentru amplificarea tensiunilor

alternative. Valoarea amplificării se poate determina experimental măsurînd tensiunile de la
intrare şi ieşire cu osciloscopul:

Av=Vout/Vin (4.1)

4. APLICAŢIA PRACTICĂ

4.1. Funcţionarea în curent alternativ a amplificatorului inversor

63. Pe placa EB-121 localizaţi circuitul cu AO din figura 4.1.

12
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fage RAUL

XFG1

COM
R1 10kΩ R4 22kΩ
C1
R2 22kΩ R5 100kΩ
1uF XSC1
V2
12V Ext Trig
+
_
A B
U1 _ _
7

+ +
3
6

2
R3
R6 AD8541AR
4

22kΩ
22kΩ V1
12V

Fig. 4.1. Circuit cu amplificatorul operaţional inversor de curent alternativ

64. Conectaţi generatorul de semnal la intrarea IN 1.

65. Conectaţi R1 la C1 şi R2 la OUT1.
66. Conectaţi canalul 1 al osciloscopului la intrarea IN 1 şi canalul 2 la ieşirea OUT1.
67. Reglaţi generatorul de funcţii pe semnal triunghiular cu frecvenţa de 1kHz şi
amplitudinea de 1V vârf la vârf şi offset 0.
68. Desenaţi tensiunile de intrare şi de ieşire în figura 4.2.

13
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig. 4.2. Forma tensiunilor la intrarea şi ieşirea circuitului

4.2. Răspunsul în frecvenţă a amplificatorului inversor

69. Modificaţi amplitudinea semnalului de intrare pentru a obţine Vout=8 Vv-v la ieşire.
70. Măsuraţi tensiunea de la intrare, Vin.

Vin=……1,84V vv…………………

71. Repetaţi măsurătorile pentru toate frecvenţele din tabelul 4.1.

Atenţie! Tensiunea de la intrare rămâne aceeaşi.

Tabelul 4.1. Răspunsul în frecvenţă a amplificatorului inversor

Frecvenţa(Hz) 1 10 100 1k 5k 10k 20k 30k 50k 100k
Vout (Vv-v) 0,05 0,5 4,3 8 8 8 8 8 8 8
Av 0,14 1,08 2,17
0,66 6,72

72. Calculaţi amplificarea Av cu relaţia (4.1) şi treceţi în tabel.

73. Desenaţi caracteristica de frecvenţă a amplificatorului inversor în figura 4.3. Pentru
frecvenţe se va folosi scara logaritmică.

14
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig. 4.3. Caracteristica de frecvenţă a amplificatorului inversor

74. Analizând valorile amplificării, estimaţi lărgimea de bandă a amplificatorului inversor.

Fj=160Hz fs=8,57
B=fs-fj= .........................................................................................

Unde frecvenţa superioară (fs), şi frecvenţa inferioara (fj) se determină ducând o paralelă la axa
frecvenţelor la 0,707*Avmax.

4.3. Fenomenul de saturaţie a amplificatorului inversor

75. Se lucrează pe circuitul din figura 4.1

76. Generatorul de semnal se pune pe 200 Hz triunghiular.
77. Baza de timp a osciloscopului pe 2msec/div.
78. Canalul 1 la intrarea inversoare a AO cu sensinbilitatea 0,1 V/div.
79. Canalul2 al osciloscopului la ieşirea AO.
80. Observaţi cum pe măsura creşterii semnalului de intrare, apare saturaţia amplificatorului.
81. Creşteţi semnalul de intrare până când apare tăierea semnalului de ieşire. Observaţi că la
intrarea inversoare apare brusc semnal. Acest lucru se datorează faptului că
amplificatorul intră în saturaţie. În regiunea activă normală amplificarea este foarte mare
şi deci pentru o tensiune de ieşire finită, tensiunea de la intrarea inversoare este practic 0.

15
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
În saturaţie însă valoarea amplifcării scade şi deci pe intrarea amplificatorului tensiunea
începe să crească.
82. Măriţi tensiunea de ieşire până la 0,2 – 0,4 Vv-v.
83. Desenaţi formele de undă în figura 4.4.
84. Comparaţi valoarea de vârf a tensiunii de ieşire cu valoarea nominală a sursei de
alimentare. Poate fi tensiunea de ieşire mai mare decât valoarea sursei de alimentare care
alimentează amplificatorul?

.
Fig. 1.8. Forma tensiunilor la intrarea şi ieşirea circuitului

16
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

LUCRAREA DE LABORATOR NR.5

AMPLIFICATORUL DIFERENŢIAL DE PRECIZIE

1. OBIECTIVE

După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :

1.1 De a determina relaţia dintre intrarea şi ieşirea amplificatorului diferenţial.
1.2 De a determina dacă circuitul încarcă sursa de semnal.
1.3 De a determina efectul amplificatorului operational asupra căderii de tensiune directe pe o
diodă montată în reţeaua de reacţie negativă.

2. ECHIPAMENT NECESAR

 multimetru digital.
 osciloscop
 generator de functii
 standul DEGEM
 placa EB-121.

3. INTRODUCERE TEORETICĂ

Amplificatoarele operaţionale pot fi astfel conectate încât semnalul de ieşire să fie

proporţional cu diferenţa a două semnale de intrare. Acest tip de circuit este utilizat în multe
aparate de măsură datorita impedantei mari de intrare. Schema electrică a amplificatorului
diferenţial cu AO este prezentată în figura 5.1.

Fig.5.1. Schema electrică a amplificatorului diferenţial realizat cu un AO.

Se pot scrie relaţiile:

(5.1)

17
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

(5.2)
Egalând ecuaţiile precedente se obţine:

(5.3)
Pentru ca circuitul să rejecteze semnalele de mod comun) coeficienţii mărimilor V2 şi V1 din
relaţia (2.3) trebuie să fie egali. Efectuând calculele algebrice rezultă condiţia :

(5.4)
Cu această restricţie pentru valorile rezistoarelor circuitul va fi un amplificator diferenţial
adevărat. Tensiunea de ieşire este :

(5.5)
Amplificarea este dată de raportul :

(5.6)
Impedanţa de intrare diferenţială este :

(5.7)
Dacă condiţia (2.4) nu este satisfăcută amplificarea de mod comun nu mai este egală cu zero.
Relaţia de calcul pentru aceasta fiind:

(5.8)

4. APLICAŢIA PRACTICĂ

4.1. Măsurătorile tensiunilor din circuit

1. Localizaţi circuitul din figura 5.2 pe placa EB 121..

2. Conectati IN2 la PS1, VB la R10, R13 la masă şi VA la R15.

18
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig. 5.2. Conexiunea amplificator diferenţial

3. Reglaţi sursa de tensiune PS-1 pentru a obţine o tensiune între 2,9 – 3,1V.
4. Măsuraţi tensiunile VB, VA, Vout2, Vout3 şi înregistraţi datele în tabelul 5.1.
5. Repetaţi măsurătorile pentru Vin între 5,9-6,1V.

Tabelul 5.1. Măsurătorile tensiunilor din circuit

Vin-preconizat(V) Vin real(V) VB(V) VA(V) Vout2(V) Vout3(V)
2,9 – 3,1 3 2 1 3,94 1,94
5,9 – 6,1 6 4 2 7,94 3,94

6. Calculaţi cu precizie de o zecimală:

Vout2=K1VB deci K1=3,94/2=1,97 7,94/4=1,94

Vout3=K2VB deci K2=1,94/2=0,97 3,94/4=0,98

4.2. Încărcarea sursei de semnal

19
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
7. Vom verifica dacă amplificatorul încarcă sursa de semnal. În cazul nostru semnalul de
intrare este căderea de tensiune de pe R8.
8. Scoateţi jumperul de la R10. Reglaţi PS-1 la valoarea anterioară de aprox. 6V.
9. Măsuraţi VB.

VB=………………

10. Conectaţi jumperul la R10.

11. Măsuraţi VB. VB=……………….
12. Măsuraţi VB cu osciloscopul.

VB=……………….

13. Completaţi propoziţiile:

- Conectarea amplificatorului la sursa de semnal …………….(a / nu a) modificat
tensiunea VB cu mai mult de 0,2%.
- Prin conectarea osciloscopului ……………….(s-a / nu s-a) schimbat tensiunea VB.

R1
XFG1
10kΩ
XSC1
COM VEE
Ext Trig
-12V +

R3 A B
_

+ _ + _
2kΩ
U1
2

XFG2 4

R2 1
COM
3
10kΩ AD8615AUJZ
5

VCC

12V
R4
50kΩ

20
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

LUCRAREA DE LABORATOR NR.6

REDRESORUL DE PRECIZIE

1. OBIECTIVE

După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :

1.1 De a determina relaţia dintre intrarea şi ieşirea amplificatorului diferenţial.
1.2 De a determina dacă circuitul încarcă sursa de semnal.
1.3 De a determina efectul amplificatorului operational asupra căderii de tensiune directe pe o
diodă montată în reţeaua de reacţie negativă.

2. ECHIPAMENT NECESAR

 multimetru digital.
 osciloscop
 generator de functii
 standul DEGEM
 placa EB-121.
21
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

3. INTRODUCERE TEORETICĂ

În circuitele de măsurare a tensiunilor alternative mici nu pot fi folosite redresoare simple cu

diode deoarece tensiunile măsurate sunt comparabile cu tensiunea de deschidere a diodelor (tipic
0,6V). Redresoarele de precizie cu AO se bazează pe obţinerea unei caracteristici de diodă ideală
prin introducerea unei diode în bucla de reacţie a amplificatorului care reglează automat căderea
de tensiune la bornele acesteia ,ca în timpul conducţiei să existe o dependenţă liniară între
tensiunea de intrare care se redresează şi tensiunea redresată, pentru tensiuni mici de ordinul
sutelor de microvolţi. În figura 6.1 se prezintă un circuit de redresare monoalternanţă cu AO.

Fig.6.1. Circuit de redresare monoalternanţă cu AO

În semiperioada pozitivă a tensiunii de intrare aplicate, Vin, bucla de reacţie negativă se închide,
amplificatorul funcţionând ca repetor de tensiune, iar tensiunea de ieşire Vout este identică cu
Vin. În semiperioada negativă dioda D1 este polarizată invers, bucla de reacţie se întrerupe, iar
AO se saturează la -VCC. Tensiunea de ieşire devine nulă deoarece dioda D1 nu conduce. La acest
montaj tensiunea minimă de deschidere a redresorului de precizie, Vp, este:

VP=VD/A0 (6.1)

unde VD este tensiunea de deschidere a diodei D1 iar A0 este amplificarea AO în buclă deschisă.
Luând ca exemplu un amplificator cu A0=105 şi o diodă cu siliciu cu V D=0,6V rezultă o tensiune
de deschidere de 6µV ceea ce reprezintă o performanţă.
Un dezavantaj major al circuitului prezentat este intrarea în saturaţie a AO în semiperioada
negativă a semnalului, fapt care reduce frecvenţa maximă de funcţionare (la cca 103 Hz pentru
AO uzuale).
Dacă se utilizează schema de redresare din figura 6.2 se înlătură intrarea în saturaţie a AO fapt
care creşte frecvenţa de lucru. Acesta este un montaj inversor.

22
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
Fig.6.2. Circuit de redresare de precizie inversor.

Semnalul de ieşire în semiperioada negativă este:

(2.10)

În semiperioada pozitivă AO are o reacţie negativă care limitează tensiunea de ieşire la valoarea
tensiunii de deschidere a diodei D2, iar tensiunea de ieşire Vout este nulă deoarece D1 nu
conduce. AO nu mai intră în saturaţie şi astfel frecvenţa de lucru a redresorului creşte de
aproximativ 10 ori (la 104Hz pentru AO uzuale).
În figura 6.3 se prezintă schema unui circuit de redresare bialternanţă. Amplificatorul operaţional
AO1 funcţionează ca circuit de redresare monoalternanţă iar AO2 este sumator şi inversează
tensiunile Vin şi 2Vin producând tensiunea Vout cu valoarea medie pozitivă. Diagramele care
descriu funcţionarea sunt prezentate în figura 6.4.

Fig.6.3. Circuit de redresare bialternanţă de precizie cu AO.

23
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig.6.4.Diagramele de funcţionare ale redresorului bialternanţă de precizie

4. APLICAŢIA PRACTICĂ

4.1. Redresorul monoalternanţă

5. Localizaţi circuitul din figura 6.5.

24
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
R3 R5
RAUL
20kΩ 20kΩ
R2

10kΩ C1
XSC1
XFG1 D1
1µF
Ext Trig
COM
R1 1N4007G +
VEE VEE _

-12V R4 -12V
A B

10kΩ + _ + _

U2 U1

2
10kΩ
4 D2 4
1 1

3 1N4007G 3
AD8615AUJZ AD8615AUJZ
5

5
VCC
VCC
XMM1
12V
12V

XSC2

Ext Trig
+
_
A B
+ _ + _

Fig. 6.5. Circuitul redresor de precizie

6. Conectaţi generatorul de semnal la IN5.

7. Setaţi un semnal cu frecvenţa de 1kHz şi formă triunghiulară.
8. Reglaţi amplitudinea la 40-60mV
9. Măsuraţi tensiunea de offset la IN5 cu voltmetrul de curent continuu.
10. Aduceţi offsetul la zero sau cel puţin sub 5mV folosind reglajul de OFFSET al
generatorului de semnal.
11. Conectaţi osciloscopul pentru a vizualiza formele de undă de la OUT5 şi IN6.
12. Desenaţi formele de undă în figura 6.6.
13. Repetaţi experimentul pentru valorile din tabelul 6.1.

Tabelul 6.1. Valorile măsurate

Vin5-preconizat 0V 0.05V 0.1V 0.5V 1V 2V
Vin5-real 0 0.05V
Vin6 0

14. Folosiţi osciloscopul pentru a măsura valorile vârf la vârf

15. Conectaţi canalul 1 la IN5 si canalul 2 la IN6. Folosiţi cuplarea DC pe ambele canale.
16. Centraţi ambele spoturi folosind comutatorul GND astfel încât spoturile să se suprapună.
Puneţi comutatorul pe DC.
17. Ajustaţi offsetul generatorului astfel încât semnalul de intrare să fie simetric faţă de linia
centrală a osciloscopului.

25
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig.6.6. Formele de undă pentru redresorul monoalternanţă

6.2. Redresorul dublă alternanță:

18. Cuplaţi R22 cu IN5.

19. Puneţi generatorul pe 1V amplitudine, semnal sinusoidal de 1kHz.
20. Vizualizaţi IN5 si OUT6
21. Schimbaţi forma semnalului de intrare în semnal triunghiular.
22. Desenati formele de undă în figura 6.7.
23. Repetaţi experimentul pentru valorile din tabelul 6.2:

Tabelul 6.2. Valori măsurate

Vin5-preconizat 0.04V 0.1V 0.4V 1V 2V
Vin5-real 1
Vout6 222 513 1000

26
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Fig.6.7. Formele de undă pentru redresorul bialternanţă

6.3. Redresor cu condensator de filtraj:

24. Conectaţi C2 cu un ştrap.
25. Măsuraţi Vin5 cu canalul 1 si Vout6 cu canalul 2 şi cu multimetrul digital.
26. Notaţi rezultatele în tabelul 6.3:

27
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR

Tabelul 6.3. Valori măsurate

Instrument de Vin5 dorit 0.1 0.4 1
măsura V
Osciloscop 1 Vin5 fixat 1
Osciloscop 2 VOUT6 v-v 2.9 8.7 18.64
Voltmetru VOUT6 med. -64 -155 -652

27. Lăsaţi generatorul la 1V, triunghiular.

28. Măsuraţi OUT6 cu voltmetrul
29. Înregistraţi datele în tabelul 6.4

Tabelul 6.4. Valori măsurate

Frecvenţa ( Hz) 10 50 200 1000 5000 20000
VOUT6 - mediu -344 -345 -338 -344 -329.5 -220

6.3. Comparaţie între diverse forme de undă:

30. Puneţi generatorul pe semnal sinusoidal cu frecvenţa de 1kHz şi amplitudinea de 1Vv-v.
31. Măsuraţi ieşirea OUT6 pe scara de 2V/div.
32. Inregistraţi datele în tabelul 6.5, apoi repetaţi pentru semnal dreptunghiular şi
triunghiular.

Tabelul 6.5. Valori măsurate

Forma de unda Dreptunghiulară Triunghiulară Sinusoidală
VIN5 v-v 1 1 1
VOUT6 med -514 -277 -344

28
CIRCUITE
CIRCUITEINTEGRATE ANALOGICE
INTEGRATE 11
ANALOGICE LUCRĂRI
LUCRĂRIDE
DELABORATOR
LABORATOR 2222
LUCRAREA DE LABORATOR NR.7
AMPLIFICATORUL CU ALIMENTARE ASIMETRICA

1. OBIECTIVE

După executarea acestei lucrări de laborator trebuie să aveţi aptitudinea :

1.1 De a calcula tensiunea de polarizare.
1.2 De a măsura tensiunea de polarizare.
1.3 De a calcula amplificarea de tensiune.
1.4 De a determina din măsurători amplificarea de tensiune.

2. ECHIPAMENT NECESAR

1 multimetru digital.
1 osciloscop
1 generator de funcţii
1 placă EB-121.
Standul DEGEM.

3. INTRODUCERE TEORETICĂ

În această lucrare AO va fi alimentat cu o singură sursă de tensiune. Tensiunea de polarizare

va fi

Vbias = [R6/(R5+R6)]Valimentare

Amplificarea de tensiune se poate determina cu:

Av = Vout1/Vin1 = - Rreacție/Rintrare

4. APLICAȚIA PRACTICĂ

1. Pe placa EB-121 localizaţi circuitul cu AO din figura 7.1.

Figura 7.1 Circuitul amplificator asimetric

2. Măsuraţi R5 şi R6. R5=……….. R6=……………

29
CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE 1 LUCRĂRI DE LABORATOR
1. Cu ajutorul valorilor măsurate calculaţi tensiunea de polarizare. Vbias=…………….V.
2. Legati C1 la R3 si R4 la OUT1, R5 la +12V.
3. Scoateti strapul de la –12Vsi legati la masa, alimentarea (-) a circuitului.
4. Măsuraţi tensiunea de polarizare (intrările AO) şi notaţi în tabelul 2 valorile

V+ V- Vout Vin

Tabelul 2. Tensiunile de polarizare.

5. Comparaţi valoarea măsurată cu cea calculată.

6. Măsuraţi celelalte valori cerute de tabelul 2.
7. Puneţi generatorul de semnal pe 2kHz semnal triunghiular de 1Vv-v.
8. Desenaţi forma de undă rezultată în figura 3.
9. Calculaţi amplificarea din valorile măsurate pentru Vin şi Vout.

Av = ………………….

10. Calculaţi amplificarea din valorile rezistenţelor din circuit.

Av = ………………….

Vin Vo
ut

Figura 3.
Exerciţiu

11. Scoateţi jumperii de la R3 şi R4.

12. Jumper la R2
13. Tensiunea de intrare de 2Khz, triunghiular cu 2 V valoare de vârf.
14. Un rezistor de valoare necunoscută este inserat în locul R3.
15. Care este amplificarea? Av=……………….
16. Care este valoarea rezistorului R=………………..
17. Jumper în R3.
18. Un rezistor de valoare necunoscută este pus în paralel cu R3.
19. Care este amplificarea? Av=……………….
20. Care este valoarea rezistorului R=………………..

30