Electronică

Medicală
Curs 02

PAGE 1
Ce vom învăța:
Conspectul
Cum se procesează semnalele
Cum se amplifică semnalele
Cursului
Alte tipuri de procesări

PAGE 2
Recapitulare

PAGE 3
Procesarea semnalului analogic
 Semnalele digitale sunt procesate mai ușor în comparație cu omologii lor analogici, deoarece operațiunile sunt
efectuate pe valori discrete eșantionate în timp și cuantificate în amplitudine.
 Operațiile obișnuite, cum ar fi adăugarea logică sau multiplexarea (selectarea unei ieșiri din mai multe intrări) sunt
implementate mai simplu pe versiunile digitalizate ale semnalelor analogice.
 semnalele digitale nu suferă de degradare a zgomotului atâta timp cât zgomotul nu depășește anumite limite.
 semnalele analogice au valori continue amplitudine-timp, iar procesarea lor necesită ca formele de undă ale
semnalului să nu fie distorsionate semnificativ în raport cu utilizarea prevăzută
 Deoarece zgomotul nu poate fi eliminat în procesarea analogică, interferența acestuia trebuie să fie limitată de
alegeri atente de proiectare
 În general, proiectarea circuitelor analogice este mult mai critică
 Din păcate, circuitele analogice nu pot fi întotdeauna înlocuite cu procesare digitală

PAGE 4
Pași în procesarea și amplificarea semnalelor
 Circuite electronice utilizate în formarea, prelucrarea semnalelor biomedicale sunt de obicei:
 Circuite sumatoare
 Circuite diferențiale
 Circuite de comutare a semnalelor
 Circuite amplificatoare
 Amplificatoare de instrumentație
 Amplificatoare izolatoare
 Circuite detectoare de vârf
 Etc.

PAGE 5
Comutarea semnalului analogic
 Majoritatea instrumentelor și dispozitivelor medicale includ senzori analogici pentru măsurarea funcțiilor
biometrice, cum ar fi tensiunea arterială, temperatura corpului sau ritmul cardiac.
 Comutarea semnalului analogic este utilă atunci când multe surse trebuiesc selectate sau recombinate dinamic.
 Circuitul din figura de mai jos prezintă un circuit simplu folosind comutatoare analogice.

 După cum se arată, comutatorul ideal ar trebui să producă întotdeauna ieșire = intrare când este în starea pornit.
 În starea oprită, rezistența dintre intrare și ieșire ar trebui să fie infinită.
PAGE 6
Amplificatorul operațional sumator
 Față de amplificatorul operațional repetor (Voltage Follower), dacă adăugăm mai multe rezistențe de intrare
la intrare, fiecare egală ca valoare cu rezistența de intrare inițială, (Rin) ajungem la un alt circuit amplificator
operațional numit amplificator de însumare (invertor de însumare), sau chiar un circuit de „sumator de
tensiune”, așa cum se arată. de mai jos.

PAGE 7
Amplificatorul operațional sumator
 În acest circuit, tensiunea de ieșire, (Vout) devine proporțională cu suma tensiunilor de intrare, V1, V2, V3,
etc. Atunci curentul de feedback va fi egal cu:
V1 V V
I𝐹 = I1 + I2 + I3 = − + R2 + R3
R𝑖𝑛 𝑖𝑛 𝑖𝑛
𝑅𝑓
Conform ecuației de inversare: 𝑉𝑜𝑢𝑡 = − 𝑅 ∙ 𝑉𝑖𝑛
𝑖𝑛

Astfel, obținem tensiunea de ieșire:

R𝑓 R𝑓 R𝑓
−𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉1 + R 𝑉2 + R 𝑉3
R𝑖𝑛 𝑖𝑛 𝑖𝑛

 Cu toate acestea, dacă toate impedanțele de intrare, (R 𝑖𝑛 ) sunt egale ca valoare, putem simplifica ecuația de
mai sus pentru a da o tensiune de ieșire de:
R𝑓
−𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉1 + 𝑉2 + 𝑉3 + … + 𝑉𝑛
R𝑖𝑛
R𝑓
 și acest lucru poate fi transpus pentru a da Vout ca: 𝑉𝑜𝑢𝑡 = − R 𝑉𝑖𝑛
𝑖𝑛

PAGE 8
Amplificatorul diferențial
 Amplificatorul diferenţial este un circuit de scădere a tensiunii care produce o tensiune de ieşire proporţională cu
diferenţa de tensiune a două semnale de intrare aplicate la intrările bornelor inversoare şi neinversoare ale unui
amplificator operațional.

 Până acum am folosit doar una dintre intrările amplificatoarelor operaționale pentru a se conecta la amplificator,
folosind fie terminalul de intrare „inversor”, fie „neinversor” pentru a amplifica un singur semnal de intrare, cealaltă
intrare fiind conectată la masă.

 Dar, deoarece un amplificator operațional standard are două intrări, inversor și neinversor, putem de asemenea,
conecta semnale la ambele intrări în același timp, producând un alt tip comun de circuit amplificator operațional
numit amplificator diferențial.

 Amplificatoarele diferențiale amplifică diferența dintre două tensiuni făcând acest tip de circuit amplificator
operațional un Scădere spre deosebire de un amplificator de însumare care adună sau însumează tensiunile de
intrare.
PAGE 9
Amplificatorul diferențial
 Acest tip de amplificator operațional este cunoscut în mod obișnuit ca amplificator diferențial și este prezentat
mai jos:

PAGE 10
Amplificatorul diferențial
 Conectând fiecare intrare pe rând la masă (0V), putem folosi suprapunerea pentru a rezolva tensiunea de ieșire
Vout. Funcția de transfer pentru un circuit amplificator diferențial este dată astfel:
𝑉1 −𝑉𝑎 𝑉2 −𝑉𝑏 𝑉𝑎 −𝑉𝑜𝑢𝑡
𝐼1 = , 𝐼2 = , 𝐼𝑓 =
𝑅1 𝑅2 𝑅3

𝑅3
 Dacă 𝑉2 = 0 (conectat la masă) atunci: 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑎) = −𝑉1 𝑅1
𝑅4 𝑅1 +𝑅3
 Dacă 𝑉1 = 0 (conectat la masă) atunci: 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑏) = 𝑉2 𝑅 +𝑅
2 4 𝑅1

𝑅3 𝑅4 𝑅1 +𝑅3
𝑉𝑜𝑢𝑡 = −𝑉𝑜𝑢𝑡 𝑎 + 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑏) ; ∴ 𝑉𝑜𝑢𝑡 = −𝑉1 + 𝑉2
𝑅1 𝑅2 +𝑅4 𝑅1

 Când rezistențele, R1 = R2 și R3 = R4, funcția de transfer de mai sus pentru amplificatorul diferenţial poate fi
simplificată la următoarea expresie:
𝑅
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑅3 𝑉2 − 𝑉1
1

PAGE 11
Amplificatorul de instrumentație
 Amplificatoarele de instrumentație sunt amplificatoare diferențiale cu câștig foarte mare care au o impedanță
mare de intrare și o ieșire cu un singur capăt.
 Sunt utilizate în principal pentru a amplifica semnale diferențiale foarte mici de la timbre de tensiune la bio-
semnale
 Spre deosebire de amplificatoarele operaționale standard în care câștigul lor în buclă închisă este determinat de
un feedback rezistiv extern conectat între terminalul lor de ieșire și un terminal de intrare, pozitiv sau negativ,
„amplificatoarele de instrumentație” au un rezistor de feedback intern care este efectiv izolat de bornele sale de
intrare deoarece semnalul de intrare este aplicat pe două intrări diferențiale, V1 și V2.
 Au un raport de respingere în mod comun foarte bun, CMRR (ieșire zero când V1 = V2)
 În electronică, raportul de respingere în mod comun (CMRR) al unui amplificator diferenţial (sau alt dispozitiv)
este o măsurătoare utilizată pentru a cuantifica capacitatea dispozitivului de a respinge semnale în mod comun,
adică cele care apar simultan şi în fază pe ambele intrări.
 Un CMRR ridicat este necesar atunci când un semnal diferenţial trebuie amplificat în prezenţa unei posibile
intrări mari în mod comun, cum ar fi interferenţa electromagnetică puternică (EMI).

PAGE 12
Amplificatorul de instrumentație
 Cele două amplificatoare neinversoare
A1 respectiv A2 formează o etapă de
intrare diferențială care acționează ca
amplificatoare tampon cu un câștig de 1
+ 2R2/R1 pentru semnalele de intrare
diferențiale și câștig unitar pentru
semnalele de intrare în mod comun.
 Deoarece amplificatoarele A1 și A2 sunt
amplificatoare cu feedback negativ în
buclă închisă, ne putem aștepta ca
tensiunea la Va să fie egală cu tensiunea
de intrare V1. La fel, tensiunea de la Vb
să fie egală cu valoarea de la V2.

PAGE 13
Amplificatorul de instrumentație
 Deoarece amplificatoarele operaționale nu iau curent la bornele lor de intrare (pământ virtual), același curent
trebuie să circule prin rețeaua cu trei rezistențe R2, R1 și R2 conectate la ieșirile amplificatorului operațional.
 Aceasta înseamnă că tensiunea de la capătul superior al lui R1 va fi egală cu V1, iar tensiunea de la capătul inferior
al lui R1 va fi egală cu V2.
 Aceasta produce o cădere de tensiune la rezistorul R1, care este egală cu diferența de tensiune dintre intrările V1
și V2, tensiunea diferențială de intrare.
 Cu toate acestea, dacă se aplică o tensiune de mod comun intrărilor amplificatoarelor, tensiunile de pe fiecare
parte a lui R1 vor fi egale și niciun curent nu va circula prin acest rezistor.
 Deoarece nu trece curent prin R1 (prin urmare, nici prin rezistențele R2), amplificatoarele A1 și A2 vor funcționa
ca amplificatoare tampon (buffer).
 Astfel tensiunea de intrare furnizate de ieșirile amplificatoarelor A1 și A2 apare diferențial în rețeaua cu trei
rezistențe, câștigul diferențial al circuitului poate fi variat prin simpla schimbare a valorii lui R1.
 Tensiunea de ieșire de la amplificatorul operațional diferențial A3 este pur și simplu diferența dintre cele două
intrări ale sale (V2 – V1) și care este amplificată de câștigul lui A3 care poate fi și unu (presupunând că R3 = R4).

PAGE 14
Amplificatorul de instrumentație
𝑅 𝑅
 𝑢𝑜𝑢𝑡1 = 1 + 𝑅 1 𝑢𝐼𝑁1 − 𝑅 2 𝑢𝐼𝑁2
𝐺 𝐺
𝑅 𝑅
 𝑢𝑜𝑢𝑡2 = 1 + 𝑅 2 𝑢𝐼𝑁2 − 𝑅 1 𝑢𝐼𝑁1
𝐺 𝐺
𝑅 +𝑅 𝑅6 𝑅5 𝑅 𝑅3 +𝑅5 𝑅
 𝑢𝑜𝑢𝑡 = 3𝑅 5 𝑅 +𝑅 𝑢𝑜𝑢𝑡2 − 𝑅 +𝑅 𝑢𝑜𝑢𝑡1 = 𝑅6 𝑢𝑜𝑢𝑡2 − 𝑅5 𝑢𝑜𝑢𝑡1
3 4 6 3 5 3 𝑅4 +𝑅6 3

Dacă 𝑅1 = 𝑅2 = 𝑅3 = 𝑅4 = 𝑅5 = 𝑅6 = 𝑅 avem:

2𝑅
 𝑢𝑜𝑢𝑡 = 1 + 𝑅 𝑢𝑜𝑢𝑡2 − 𝑢𝑜𝑢𝑡1
𝐺

PAGE 15
Exemplu Amplificator de instrumentație: INA121

PAGE 16
Amplificatorul de izolație
 un amplificator de izolaţie conţine un amplificator de intrare cu masă flotantă, un etaj de separaţie şi
un amplificator de ieşire.
 în aplicaţii, trebuie evitată conectarea masei circuitului de intrare la masa circuitului de ieşire.
 transmiterea semnalului între cele două părţi separate galvanic se face prin:
 Transformatoare de cuplaj (câmp electromagnetic)
 Optocuploare liniare de precizie (cuplaj optic)
 Modulatoare/demodulatoare (folosind condensatoare)
 un circuit se numeşte flotant dacă este separat faţă de masa aparatului de măsurare printr-o
impedanţă care asigură în curent continuu o rezistenţă de izolaţie, Riz
 Principalii parametrii ai circuitului flotant sunt
 Rezistenţa de izolaţie: 𝑅𝑖𝑧 = 1012 ÷ 1014 Ω
 capacitatea de izolaţie: 𝐶𝑖𝑧 = 1𝑝𝐹 ÷ 6𝑝𝐹
 tensiunea de izolaţie este tensiunea maximă care se poate aplica peste bariera de izolaţie fără ca aceasta să
străpungă, 𝑈𝑖𝑧 = 103 ÷ 5 ∙ 103 𝑉
PAGE 17
Amplificatorul de izolație
 Instrumentele care sunt aplicate în prezența
unei tensiuni de mod comun fără o barieră de
izolare permit curenții de pământ să circule,
conducând:
 în cel mai bun caz la o reprezentare
zgomotoasă a semnalului investigat.
 În cel mai rău caz, presupunând că mărimea
tensiunii sau curentului în modul comun este
suficientă, este probabilă distrugerea
instrumentului.
 Amplificatoarele de izolare sunt utilizate în
instrumentele medicale pentru a asigura
izolarea unui pacient de curentul de scurgere
al sursei de alimentare.

PAGE 18
Modalități de realizare a izolării
 cu cuplaj inductiv
 (foloseşte cuplajul prin transformatoare),
 cu cuplaj optic
 (foloseşte cuplajul în domeniul optic sau infraroşu, cu un emiţător – LED şi un receptor – fotodiodă sau
fototranzistor),
 cu cuplaj capacitiv
 (semnalul preamplificat este transformat în două semnale multifrecvență (MF) complementare, care
sunt transferate părţii neizolate prin intermediul a două condensatoare cu rol de barieră de izolaţie,
după care semnalul este demodulat folosind o buclă PLL),
 telemetrie prin transformare în semnal radio (WiFi, Bluetooth, etc).

PAGE 19
Exemplu amplificator de izolație

PAGE 20
Locul izolării într-un sistem medical

PAGE 21
Detectorul de vârf
 circuite care determină valoarea maximă sau minimă a unui semnal într-un interval de timp
definit

 Este discutabil dacă detectarea vârfului unui semnal să se facă în domeniul analogic sau digital
 Dacă 𝑢𝐼𝑁 > 𝑢𝐶 dioda intră în conducție și 𝑢𝐶 = 𝑢𝐼𝑁
 Condensatorul se încarcă la valoarea de vârf a tensiunii de intrare
 Etajul repetor (impedanță de intrare foarte mare) transmite mai departe valoarea măsurată
 Comutatorul K poate șterge valoarea stocată pentru a măsura alta
PAGE 22
Filtre pasive vs filtre active
 Filtrele active sunt circuite de filtrare care folosesc un amplificator operațional ca dispozitiv
principal de amplificare împreună cu unele rezistențe și condensatori pentru a oferi o
performanță asemănătoare unui filtru la frecvențe joase.
 Circuitele de filtrare pasive de ordinul întâi, cum ar fi un filtru trece jos sau un filtru trece sus, pot
fi construite folosind doar un singur rezistor în serie cu un condensator nepolarizat.
 Principalul dezavantaj al filtrelor pasive este că amplitudinea semnalului de ieșire este mai mică
decât cea a semnalului de intrare, adică câștigul nu este niciodată mai mare decât unitatea și că
impedanța de sarcină afectează caracteristicile filtrelor.
 În circuitele de filtrare pasive care conțin mai multe etape, această pierdere a amplitudinii
semnalului numită „Atenuare” poate deveni foarte severă. O modalitate de a restabili sau de a
controla această pierdere de semnal este utilizarea amplificării prin utilizarea filtrelor active.
 După cum sugerează și numele, filtrele active conțin componente active, cum ar fi amplificatoare
operaționale. Ei își extrag puterea de la o sursă de alimentare externă și o folosesc pentru a mări
sau amplifica semnalul de ieșire.
PAGE 23
Filtrul trece jos
 Filtrul activ cel mai comun și ușor de înțeles este Filtrul trece jos activ.
 Principiul de funcționare și răspunsul în frecvență este exact același cu cel pentru filtrul pasiv,
singura diferență este că se folosește un amplificator operațional pentru amplificare și control al
câștigului.
 Cea mai simplă formă a unui filtru activ trece jos este conectarea unui amplificator inversor sau
neinversător, la circuitul de bază al filtrului trece jos RC, așa cum se arată mai jos:

 Frecvența de tăiere pentru filtru pasiv:

1
𝑓𝑐 =
2𝜋𝑅𝐶
 𝑓𝑐 vine de la „cut-off frequency”.

PAGE 24
Filtrul trece jos cu amplificare
 Răspunsul în frecvență al circuitului va fi același cu cel pentru filtrul pasiv, cu excepția faptului că
amplitudinea ieșirii este mărită de câștigul benzii de trecere, AF al amplificatorului.

 Pentru un circuit amplificator neinversor, mărimea câștigului de tensiune pentru filtru este dată în
funcție de rezistența de feedback (R2) împărțită la valoarea rezistorului de intrare corespunzătoare
(R1) și este :
𝑅2
𝐴𝐹 = 1 +
𝑅1
PAGE 25
Filtrul trece jos – câștigul
 Câștigul unui filtru trece-jos activ în funcție de frecvență va fi:
𝑉𝑜𝑢𝑡 𝐴𝐹
𝐴𝑉 = =
𝑉𝑖𝑛
𝑓 2
1+
𝑓𝑐

Unde:
 𝐴𝐹 - câștigul benzii de trecere (1+R2/R1)
 𝑓 - frecvența semnalului de intrare în Hz
 𝑓𝑐 - frecvența de tăiere în Hz
 Astfel, funcționarea unui filtru activ trece jos poate fi verificată din ecuația câștigului de frecvență de
mai sus ca:
𝑉𝑜𝑢𝑡
 La frecvenţe foarte joase, 𝑓 < 𝑓𝑐 ----> ≅ 𝐴𝐹
𝑉𝑖𝑛
𝑉𝑜𝑢𝑡 𝐴𝐹
 La frecvența de tăiere, 𝑓 = 𝑓𝑐 ----> ≅ = 0,707𝐴𝐹
𝑉𝑖𝑛 2
𝑉
 La frecvențe foarte mari, 𝑓 > 𝑓𝑐 ----> 𝑜𝑢𝑡 < 𝐴𝐹
𝑉𝑖𝑛
PAGE 26
Filtrul trece jos – câștigul
 Filtrul trece jos activ are un câștig constant 𝐴𝐹 de la 0 Hz până la punctul de tăiere a frecvenței 𝑓𝑐 .
 La 𝑓𝑐 câștigul este de 0,707 𝐴𝐹 , iar după 𝑓𝑐 , scade cu o rată constantă pe măsură ce frecvența crește.
 Adică, atunci când frecvența crește de zece ori, câștigul de tensiune este de 10 ori mai mic.
 Cu alte cuvinte, amplificarea scade cu 20dB (= 20*log(10)) de fiecare dată când frecvența este
crescută cu 10.
 Când avem de-a face cu circuite de filtrare, mărimea câștigului benzii de trecere a circuitului este, în
general, exprimată în decibeli sau dB ca o funcție a câștigului de tensiune și aceasta este definită ca:

𝑉𝑜𝑢𝑡
𝐴𝑉 𝑑𝐵 = 20𝑙𝑜𝑔10
𝑉𝑖𝑛

PAGE 27
Filtrul trece jos – exemplu de calcul
 Să se proiecteze un circuit de filtru trece-jos activ non-inversor, care are un câștig de 10 la frecvențe
joase, o frecvență de tăiere de 159 Hz și o impedanță de intrare de 10 KΩ.
𝑅2
 Calculăm câștigul de tensiune: 𝐴𝐹 = 1 + = 10
𝑅1
 Să presupunem o valoare pentru rezistorul R1 de 1kΩ, rearanjand formula de mai sus dă o valoare
pentru R2 de: 𝑅2 = 10 − 1 𝑅1 = 9 ∙ 1𝑘Ω = 9𝑘Ω
 Deci, pentru un câștig de tensiune de 10, R1 = 1kΩ și R2 = 9kΩ. Cu toate acestea, un rezistor de 9kΩ
nu există, așa că folosim în schimb următoarea valoare existentă de 9k1Ω. Conversia acestui câștig de
tensiune la o valoare echivalentă în decibeli dB dă: 𝑐âș𝑡𝑖𝑔 = 20𝑙𝑜𝑔𝐴𝐹 = 20𝑙𝑜𝑔10 = 20𝑑𝐵
 Frecvența de tăiere este dată ca fiind 159Hz cu o impedanță de intrare de 10kΩ. Această frecvență
1
de tăiere poate fi găsită folosind formula 𝑓𝑐 = unde știm deja frecvența și impedanța
2𝜋𝑅𝐶
 Prin rearanjarea formulei standard de mai sus putem găsi valoarea condensatorului de filtru C ca:
1 1
𝐶= = = 100𝑛𝐹
2𝜋𝑓𝑐 𝑅 2𝜋 ∙ 159𝐻𝑧 ∙ 10𝑘Ω
PAGE 28
Filtrul trece jos – exemplu de calcul
 Astfel, circuitul final al filtrului trece jos împreună cu răspunsul său în frecvență este prezentat mai
jos ca:

 Iar răspunsul în frecvență:

PAGE 29