Laborator Electronică

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

7.1 Scopul lucrării

Prezenta lucrare de laborator are ca scop analiza teoretică și practică a funcționării

amplificatorului operațional cu funcția de scădere, cunoscut în literatura de specialitate ca circuit de
scădere sau circuit diferențial cu amplificator operațional (A.O.). Această arhitectură este foarte des
utilizată în prelucrarea semnalelor, acolo unde este necesară monitorizarea unui anumit semnal față
de o referință sau diferențierea a două sau mai multe semnale cunoscute.

Se vor prezenta o serie de baze teoretice care apoi vor fi validate experimental prin încercări
de laborator. Discuțiile teoretice și cele practice vor fi în jurul a două dintre cele mai utilizate
configurații ale circuitelor de scădere cu amplificator operațional. Unul format prin conlucrarea a două
etaje cu amplificatoare operaționale înseriate și unul folosind un singur amplificator operațional.

7.2 Considerații teoretice

Suportul teoretic detaliat care stă la baza acestei lucrări de laborator se regăsește în referința
bibliografică [1-3]. În prima fază vom discuta despre structura unui circuit de scădere cu două etaje,
ca și cel din Figura 7.1, aceasta pentru a pune în evidență funcționalitatea și conceptul unui asemenea
circuit. Semnalul de intrare u2 trece prin primul etaj al circuitului, care lucrează ca amplificator
inversor. Semnalul intermediar ue2 la limita dintre cele două etaje este dat de relația:

𝑅4 (1)
𝑢𝑒2 = − 𝑢
𝑅3 2

În cazul în care se aleg valori egale ale rezistențelor din ecuația (1), primul etaj devine un circuit
repetor-inversor. Al doilea etaj al circuitului, este un sumator inversor având două semnale la intrare.
Conform relațiilor de însumare cu amplificatoare operaționale, și considerând raporturile rezistențelor
din circuite, putem calcula semnalul la ieșire ca fiind:

𝑅 𝑅 (2)
𝑢𝑒 (𝑡) = − ( 𝑢 + 𝑢 )
𝑅1 1 𝑅2 𝑒2

Dacă substituim în ecuația (2) relația (1) putem scrie pentru semnalul tensiunii de ieșire următoarea
expresie:

𝑅 𝑅 𝑅4 (3)
𝑢𝑒 (𝑡) = − ( 𝑢1 − 𝑢 )
𝑅1 𝑅2 𝑅3 2

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

 Laborator Electronică

2
Pentru a pune în evidență funcția de scădere a circuitului, vom considera că toate rezistențele
acestuia au valoare egală. În aceste condiții ieșirea din circuit va fi de forma:

𝑢𝑒 (𝑡) = −(𝑢1 − 𝑢2 ) (4)

Dacă se doresc mai multe semnale ale căror diferență trebuie calculată, se vor multiplica circuitele
funcție de numărul de semnale dorite.

R1 +10V
-
R4 u1
+ ue(t)
-10V
R3 +10V
- R2
u2
+ ue2
-10V

Fig. 7.1. Circuitul de scădere cu două amplificatoare operaționale.

Din punct de vedere practic, în cazul diferenței dintre două semnale de tensiune, un circuit ca
și cel indicat în Figura 7.1 este mai puțin utilizat tocmai din cauza numărului mare de componente.
Reducerea acestora înseamnă un avantaj din punct de vedere financiar, care poate fi implementat
utilizând schema din Figura 7.2.

R2/α R2
u1
+10V
-
+ ue(t)
-10V
R3/α R3
u2

Fig. 7.2. Circuitul de scădere cu un singur amplificator operațional.

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

 Laborator Electronică

3
Această arhitectură este foarte des utilizată și cunoscută și sub numele de circuit diferențial
cu amplificator operațional. În discuția care urmează, vom nota cu n toate elementele legate de borna
inversoare, respectiv cu p toate elementele legate de borna neinversoare ale amplificatorului
operațional. Astfel, tensiunile de la aceste două borne sunt descrise de următoarele ecuații:

𝑅3
𝑢𝑝 = 𝑢2
𝑅 (5)
𝑅3 + ∝3
𝑅2
𝑢𝑛 = [𝑢1 − 𝑢𝑒 (𝑡)] + 𝑢𝑒 (𝑡)
𝑅
𝑅2 + ∝2

În regim stabilizat, tensiunile la cele două borne ale amplificatorului operațional sunt egale. În
aceste condiții, dacă se exprimă egalitatea și se realizează calculele algebrice necesare se ajunge la
forma:

∝ ∝
𝑢1 = [𝑢 − 𝑢𝑒 (𝑡)] + 𝑢𝑒 (𝑡)
∝ +1 ∝ +1 1 (6)

Dacă se exprima egalitatea din relația (6) funcție de tensiunea de ieșire din circuit și se
realizează și operațiile algebrice necesare, se ajunge la expresia:

𝑢𝑒 (𝑡) = −𝛼(𝑢1 − 𝑢2 ) (7)

Relația (7) exprimă faptul că la ieșirea circuitului din Figura 7.2 se va regăsi diferența
semnalelor u1 respectiv u2 cu factorul de amplificare α. Analizând acest circuit și făcând apel la
cunoștințele însușite în lucrările anterioare, se observă că acest circuit poate funcționa și cu altă
destinație decât acela de circuit de scădere. Dacă borna neinversoare este conectată la masă, sau
lăsată liberă, acesta va opera ca amplificator inversor cu factor de amplificare α a semnalului u1, sau
dacă se conectează la masă sau se lasă liberă borna inversoare, se obține un circuit repetor al
semnalului u2 cu același factor de amplificare.

Aplicațiile des întâlnite ale acestui circuit sunt în domeniul măsurării tensiunilor în special a
celor de valoare mare fără a fi necesară separarea galvanică între amplificator și etajul de tensiune
mare. În acest caz, factorul de amplificare va fi calculat pentru a avea valoare mult subunitară. Detalii
mai multe despre această aplicație se regăsesc în referința [3].

7.3 Mersul lucrării

Pentru partea de aplicație practică la prezenta lucrare de laborator se va utiliza o placă de

dezvoltare cu titlu didactic de la Texas Instruments, numită ”Analog System Lab Kit PRO”. Pe placă
sunt delimitate sectoare pentru diferite tipuri de aplicații. Pentru analiza practică din prezenta lucrare
vom utiliza sectorul ”OPAMP TYPE I INVERTING”. Acest segment este dotat cu un circuit integrat care
înglobează două amplificatoare operaționale OP1 și OP2.

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

 Laborator Electronică

Pentru prima parte a lucrării indicată în Figura 7.1, se vor utiliza ambele amplificatoare
operaționale OP1 și OP2. Acestea au pre-conectate rezistențele R11-R15 către pinul de intrare al lui OP1, 4
respectiv R21-R25 către pinul de intrare al lui OP2, celelalte capete ale rezistențelor urmând a fi
conectate de către utilizator după necesități. Vom face analogia figurilor 7.1 și 7.3 după cum urmează:

-sursele de alimentare +10V, -10V respectiv potențialul de masă ”GND” vor fi conectate la pinii de la
”MAIN POWER” pentru ambele amplificatoare;

-rezistențele din Figura 7.1 vor deveni pe placa de încercări R3=R14=4,7kΩ, R4=R15=10kΩ, la
amplificatorul OP1, iar la OP2 ele vor fi R2=R25=10kΩ, R1=R23=2,2kΩ și R=R24=4,7kΩ;

-semnalele de tensiune de scăzut vor fi preluate de la o sursa externă vor fi u1=0,3V, u2=0,5V, acestea
fiind conectate cu cordoane la cele 2 rezistențe R23 și R13;

-rezistența de reacție R4=R15 va fi conectată la borna OPA1 OUT respectiv rezistența R=R24 va fi
conectată la borna OPA2 OUT.

Sursă c.c.3

- GND
+

Sursă c.c.1 Sursă c.c.2 V c.c.1

- GND
+ - GND
+ 20A mA COM V

Fig. 7.3. Circuitul electronic de scădere cu două etaje (cu ”două” A.O.)

După punerea în funcțiune a circuitului se vor lua în considerare următorii pași:

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

 Laborator Electronică

-se va măsura cu voltmetrul digital tensiunea pe fiecare intrare în aval și amonte de rezistență,
respectiv de la nivelul intermediar, iar valorile se vor nota în Tabelul 7.1; 5
-se vor calcula valorile tensiunilor de ieșire aplicând ecuațiile (1-3) și se vor trece în Tabelul 7.1;

-se va măsura cu voltmetrul digital valoarea tensiunii de la fiecare ieșire, apoi se va trece în tabel și se
va calcula abaterea procentuală față de valoarea calculată.

Tabelul 7.1. Datele calculate și măsurate în cazul primei probe.

Intrarea Uin UR Ue_calc Ue_măs ζ%

u1 ----- ----- -----
ue2
u2

Pentru cea de a doua probă practică se va utiliza sectorul ”OPAMP TYPE II FULL”. Pentru
construcția corectă a acestui circuit vom implementa următorii pași:

-sursele de alimentare +10V, -10V respectiv potențialul de masă ”GND” vor fi conectate la pinii de la
MAIN POWER;

-rezistența R2 din Figura 7.2 va fi rezistența R35=1kΩ iar rezistența R2/α va fi rezistența R34=2.2kΩ de pe
plăcuța de încercări conform cu Figura 7.4;

-rezistența R3 din Figura 7.2 va fi rezistența R36=1kΩ iar rezistența R3/α din Figura 7.2 va fi rezistența
R38=2.2kΩ de pe plăcuța de încercări conform cu Figura 7.4;

-semnalele de tensiune de scăzut vor fi preluate de la o sursa externă vor fi u1=0,2V, u2=0,2V, acestea
fiind conectate cu cordoane la cele 2 rezistențe R2/α și R2/α;

După ce circuitul a fost construit corect se vor face următoarele:

- primul pas este de a calcula factorul α conform raportului rezistențelor aferente fiecărei intrări și se
va trece în Tabelul 7.2;

-conform relațiilor (5), cunoscând valoarea tensiunilor de intrare se vor calcula tensiunile de la bornele
inversoare și neinversoare, respectiv de la ieșire și se vor trece în Tabelul 7.2;

-cu voltmetrul digital se vor măsura valorile calculate anterior și se vor trece în Tabelul 7.2, calculând
eroarea dintre acestea.

Tabelul 7.2. Datele calculate și măsurate în cazul celei de a doua probe.

Borna α Ucalc Umas Ue_calc ζ%

p
n
e -----

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

 Laborator Electronică

Sursă c.c.3

- GND
+

Sursă c.c.1 Sursă c.c.2 V c.c.1

- GND
+ - GND
+ 20A mA COM V

Fig. 7.4. Circuitul electronic de scădere cu un singur amplificator operațional.

7.4 Cerințe finale și concluzii

Lucrarea a detaliat două variante constructive de amplificatoare operaționale cu funcția de

scădere. Unul dintre circuite este relevant din punct de vedere didactic și pune bine în lumină
fenomenul și modelul matematic al circuitului de scădere cu amplificator operațional. Cel de al doilea,
are un caracter puternic practic, fiind o arhitectură utilizată preponderent în domeniul de măsurări ale
tensiunilor relativ mari.

Pentru toate variantele de circuite cu amplificatoare operaționale studiate, se vor trage

concluzii scrise privind abaterea între valorile calculate și cele măsurate.

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere

 Laborator Electronică

7
Bibliografie

[1] R. Marschalko – ”Electronică pentru ingineri electrotehnicieni –Dispozitive și circuite electronice

fundamentale”, Volumul I, Editura Mediamira Cluj-Napoca, 2003;

[2] Marschalko, R.; Bojan, M. şi Salomir, C. – ”Electronică pentru ingineri electrotehnicieni, Ghid practic
pentru seminar şi laborator”, Volumul I, Editura Mediamira Cluj-Napoca, 2004;

[3] R. Marschalko – ”Electronică pentru ingineri electrotehnicieni –Circuite electronice pentru semnale
continue”, Volumul II, Editura Mediamira Cluj-Napoca, 2006;

7. Amplificatorul operațional – funcția de scădere