Dispozitive electronice Aplicații

3. Studiul comportării în frecvență a

circuitelor RC

Aparatura de laborator:

1. Macheta pentru realizarea montajului

2. Componente electronice: rezistor, condensator
3. Generator de funcții
4. Osciloscop

3.1 Considerații teoretice

Comportarea în frecvență a unui circuit electronic supus unor excitații
sinusoidale de frecvențe diferite se pune în evidență prin studiul răspunsului în
frecvență al circuitului. Răspunsul în frecvență al unui circuit liniar excitat de un
semnal sinusoidal reprezintă dependența răspunsului său permanent de frecvența
excitației. Răspunsul în frecvență al circuitului determină funcția lui, de exemplu:
amplificator de audiofrecvență – amplifică semnalele sinusoidale cu frecvența
cuprinsă între 20Hz și 20kHz; filtru trece jos – permite trecerea cu atenuare minimă
a semnalelor sinusoidale de joasă frecvență și atenuează cât mai mult semnalele de
înaltă frecvență; etc.

Analiza în frecvență a unui circuit electronic presupune studiul funcției de

trasnfer a acestuia.

Se definește funcția de transfer complexă a circuitului, H(jω), ca fiind

raportul dintre mărimea de ieșire complexă (răspunsul) Xo(jω) și mărimea de intrare
complexă (excitația) Xi(jω):

În cazul în care mărimile de intrare, respectiv de ieșire sunt tensiuni, se

notează H(jω)= Av. Se consideră V1 și V2 ca fiind tensiunea sinusiodală de intrare,
respectiv tensiunea sinusoidală de ieșire:

V1 = V1max e j (t +1 )

(3.2)

V1 = Im[V1 ] (3.3)

V2 = V2max e j (t +2 )

(3.4)

15
 Dispozitive electronice Aplicații

V2 = Im[V2 ] (3.5)

Funcția de transfer complexă corespunzătoare are modulul și argumentul:

V2 V2max j (2 −1 )

Av = = e
V1 V1max
(3.6)

V2
Av = Av = =  Re( Av ) +  Im( Av )
2 2
(3.7)
V1

Im( Av )
tg ( ) =
Re( Av ) (3.8)

În funcție de valoarea modulului se stabilește tipul circuitului:

• Av > 1 – amplificator
• Av = 1 – repetor
• Av < 1 – atenuator

Argumentul funcției complexe reprezintă defazajul pe care îl introduce

circuitul.

Pentru studiul răspunsului în frecvență se folosesc unități logaritmice. Cea

mai folosită unitate de măsură este decibelul (dB), acesta fiind un submultiplu al
belului. Un Bel este logaritmul zecimal al raportului a două puteri exercitate pe
aceiași sarcină, când acest raport este egal cu zece:

P2
Ap [ B ] = lg Ap ( j ) = lg
P1 (3.9)

Decibelul este submultiplul zecimal al belului:

10dB = 1B (3.10)

Amplificarea în putere exprimată în decibeli este

Ap [dB] = 10 lg Ap ( j )
(3.11)

16
 Dispozitive electronice Aplicații

Considerând că puterile P1 și P2 se disipă pe două rezistențe de valori egale

(R1=R2) se poate scrie:

P2 V22 R1 V
10lg = 10lg 2
= 20lg 2
P1 V1 R2 V1
(3.12)

de unde rezultă amplificarea în tensiune:

Av [dB ] = 20 lg Av ( j ) (3.13)

În tabelul 3.1 sunt date valorile uzuale ale amplificării logaritmice (în dB),
față de amplificarea liniară (adimensională).

Tabelul 3.1
Av ( j ) 12 1 2 1 2 2 10 100 1000

20 lg Av ( j ) -6 -3 0 3 6 20 40 60

Studiul comportării în frecvență folosind unități logaritmice se face pe baza

diagramelor Bode. Metoda diagramelor Bode constă în studiul separat al modulului
și argumentului funcției de transfer complexe, ca funcții de frecvență:

• Caracteristica amplitudine – frecvență sau modul – frecvență, reprezintă

variația amplitudinii răspunsului la variația frecvenței, dacă amplitudinea
excitației este constantă la variația frecvenței. Prin urmare, amplitudinea
răspunsului este proporțională cu modulul funcției de transfer.
• Caracteristica fază – frecvență sau argument – frecvență, reprezintă
variația fazei răspunsului la variația frecvenței, dacă faza excitației se
consideră origine de fază. În aceste condiții faza răspunsului este egală cu
argumentul funcției de transfer și reprezintă defazajul introdus de circuit.

Reprezentarea la scară logaritmică prezintă următoarele avantaje:

• Funcția logaritm transformă operația de înmulțire a modulelor în operație

de însumare a modulelor, operație ce se realizează simplu grafic.
• Funcțiile neliniare pot fi aproximate asimptotic prin semidrepte.
• Utilizarea logaritmului frecvenței permite trasarea caracteristicilor pentru
un interval foarte mare de variație a frecvenței.

La scară logaritmică, modulul se exprimă în dB, iar intervalele de frecvență

se măsoară în decade sau octave.

17
 Dispozitive electronice Aplicații

Decada este intervalul cuprins între două valori ce sunt în raport de 10 sau
1/10 (exemple: de la 1 la 10, de la 1/100 la 1/10).

Octava este intervalul cuprins între două valori ce sunt în raportul de 2 sau
1/2 (exemple: de la 1 la 2, de la 1/2 la 1).

3.2. Mersul lucrării

Etapa 1.

Pe macheta de laborator se realizează montajul din figura de mai jos.

Osc
CH1
C Osc
CH2

Fig. 3.1. Filtru Trece Jos.

Etapa 2.

Se calculează frecvența de tăiere a circuitului. Pentru aceasta se citesc de pe

componente valorile acestora și se notează în caietul de laborator:

R=............[Ω]

C=............[F]

1
ft = =...... [Hz]
2 RC

Etapa 3.

La intrarea circuitului se aplică de la generator un semnal sinusoidal cu

amplitudine de 1V și componenta continuă 0V. Frecvența semnalului sinusoidal
trebuie să fie egală cu valorile specificate în tabelul 3.2.

Osciloscopul trebuie pus în modul de lucru dual pentru a putea vedea

simultan semnalul de intrare și cel de ieșire. În tabelul 3.2 se vor trece valorile

18
 Dispozitive electronice Aplicații

amplitudinii semnalului de ieșire și ale defazajului care apare între semnalul de ieșire
și cel de intrare.

Sondele, atât cele de la generator, cât și cele de la osciloscop se conectează

ținând cont că borna de culoare roșie reprezintă borna de semnal (firul cald), iar
borna de culoare neagră reprezintă borna de masă.

Tabelul 3.2
ft /100 ft /10 ft 10ft 100ft
fgenerator
Aiesire
φ

Din măsurătorile efectuate se poate observa că circuitul se comportă ca un

filtru trece jos: semnalele de intrare care au frecvența în banda de trecere (f<f t) trec
fără a fi atenuate sau defazate, în timp ce semnalele aflate în afara benzii de trecere
(f>ft) sunt puternic atenuate și defazate cu -π/2.

Etapa 4.

Se realizează circuitul Filtru Trece Sus din figura 3.2. Valoarea frecvenței
de tăiere rămâne aceiași ca și la filtrul trece jos, deoarece produsul RC a rămas
neschimbat.

R
Osc Osc
CH1 CH2

Fig. 3.2. Filtru Trece Sus.

Se repetă pașii de la filtrul trece jos, rezultatele obținute urmând a fi notate

în tabelul 3.3.

Comportamentul de filtru trece sus poate fi observat din faptul că semnalele

cu frecvența mult mai mare decât frecvența de tăiere a filtrului trec neatenuate și
nedefazate, iar cele cu frecvența mai mică decât frecvența de tăiere sunt puternic
atenuate și defazate cu π/2.

19
 Dispozitive electronice Aplicații

Tabelul 3.3
ft /100 ft /10 ft 10ft 100ft
fgenerator
Aiesire
φ

Etapa 5.

Rezultatele obținute în tabelele 3.2 și 3.3 se folosesc pentru trasarea

caractieristicilor de transfer în frecvență.

Întrebări și exerciții
1. Se proiectează un filtru cu următoarele componente: R = 5,6kΩ și C = 10nF.
Știind că la intrarea lui se aplică un semnal cu frecvența de 100Hz și la ieșire
semnalul este neatenuat precizați ce tip de filtru este (FTJ sau FTS).

2. Să se proiecteze un filtru trece jos care să atenueze semnalele cu frecvența

de 500Hz cu 60dB.

3. Să se proiecteze un circuit RC care să introducă un defazaj de π/2 semnalelor

care au frecvența mai mică de 100 kHz.

4. Cât reprezintă în dB o atenuare de 1000 de ori?

5. Proiectați un circuit capabil să rejecteze semnalele a căror frecvență nu este

cuprinsă în domeniul 1kHz-100kHz.

6. Câte decade conține intervalul 3Hz – 30000 Hz?

7. Câte octave sunt în intervalul 8 kHz – 64 kHz?

20