5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

Fig. de cele mai multe ori de forma circulara.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5.15. in fig. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5. Antena de receptie cadru est5e .iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5. ca in fig. de fabricatie INCO.15. Astfel. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.14.5.5.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig.5.caz in care se folosesc doua antene identice [76.3.14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50.107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii.2. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate.5.77]. Spre exemplu.

16. C-cadru. tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5. 5. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant.16. Daca bucla are N spire. iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei. ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H. De asemenea. U0 Fig.16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO. ca in fig.sensibila la componenta de camp magnetic.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor. 5. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei. MV-milivoltmetru de perturbatii . ca radiatiei secundare. H= µ NA ω sin α (5.C-cablu coaxial. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α .5. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat. In fig.109) 0 Din punct de vedere constructive N=1.C.

1. In acest caz radiatorul ideal este punctiform. radiate. In fig.17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile.2.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5. ca exemplu.24) si P din relatia (5.4. iar la receptie. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM. 5.DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica. 5. nu radiaza uniform in toate directiile. ca valoare medie. Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice. Dupa cum s-a aratat la 5.4.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5. Antenele. se calculeaza cu relatia (5. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala. fizic realizate.112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile.5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica).Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate.5.2. .1….111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz.110) (5.5.

113) unde Rr este rezistenta de radiatie. la o antenna receptoare.18. ca in fig.5. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza.5.Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru.(5.56).58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate. pierderile diminueaza considerabil.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog.01 . de exemplu.17.0. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5.α := 0.. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: . Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. iar Rp rezistenta de pierderi Joule. depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant. Fig..5. Randamentul antenei monopol excitate la baza. cu relatiile (5.

Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη.119) In ultima relatie. conform fig. Din relatia (5.4. notata cu Ae.31) a radioului Hertz 1.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare. sau G[dB]=10logG (5.59) a antenei acordate. 5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic.115) 5.117) devine: Prec= (5.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important.117) (5.Monopol antenna scurta 1.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5.118) In cazul unei antene adaptate. relatia (5.Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5.2.13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile.ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 . ca si de factorul de directivitate FD. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2. Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.

Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31].Biconica 20-300Mhz.18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] .Zinke [40] 3. 30-300Mhz.Horn 1-18Ghz.Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.2. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5.200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.

121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 . =( λ at=10log At[dB] (5.6.19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM.3.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5. pana la 1 GHz.119) se observa ca D=3/2.116) si (5.19. interferentele se limiteaza. E2/Z0=S si deci relatia (5. In fig. iar radiatorul devine un punct geometric.122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 .5. iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5. Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1. conform normei CEI 801.4. Cu ajutorul relatiilor (5. Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5. Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58].Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE . 5.

Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie.5. ca in fig.125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5.124) se scrie: .20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene.21 si 5.126). ca in figura 5.125) si (5.126). 5.21 . Aceasta a fost formulate de A. Cu referire la relatiile (5.123) si (5.Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5. 5. b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1. cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5.22.Din motive de simetrie Z12=Z21. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor. Fig. ca in fig.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii. In fig.123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie. schema care satisface relatiile (5.22. Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip. se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie.5.Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara. In general. Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02.126) In relatiile (5.125) si (5.

Antena dipol.5.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie.5. a. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial.Relativ la simetrizare: . In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual.127) (5. pe doua exemple. 5.4. antena 1de receptie 5. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5. conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica. care sunt sediul radiatiei secundare. iar pe de alta parte. Fig. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial. cat si la antenele de receptie.22 Antena 2 de emisie. in sensul ca.5.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial. ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior. Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial. pe de o parte. conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct.128) (5.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie.a) in primul caz U20=ZmI1.23. In cele ce urmeaza se va prezenta.23. In fig.4.

BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol). Daca ie ≠ 0. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. In fig.5. se produce reactia mansoanelor de ferita. Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75]. In reprezentarea schematica. c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens. b-pozitia unui “BALUN”. b. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei.24. Fig. Daca i1 si i2 sunt egali. in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2. Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie.23.24. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite.L3.L2. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . Rr-rezistenta de radiatie. 5.5. c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce.a-nesimetrie.5. Rp-rezistenta de pierderi Joule. fluxul magnetic de excitatie este nul. prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced. Ca-capacitatea antenei fata de pamant.23. Daca curentul de excitatie ie=0. ca in fig. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1.

In 8.Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic.5.3). SWR −1 +1 (5. Fig. numit si reflectometru [40. iar partea imaginara a impedantei este nula. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4. adica daca adaptorul 3 nu este potrivit. Cuplorul directional (v. puterea reflectata Pr va fi detectata.132) . amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr.5. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare. ca in fig. Puterea transmisa Pt receptorului (antenna. cat si puterea reflectata Pr. iar in fig.5.131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa. adica: Pt=Pi-Pr (5. Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1. Reflectometrul 2.130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva. cat si puterea reflectata. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional.impedantei caracteristice . Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40].5.78].25. numit si cuplor directional. este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. In fig.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga.6. si 4. Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana.5.26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare. astfel incat sa poata masura atat puterea directa.25. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls. dar si SWR (Stading Wave Ratio). conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5. ca si factorul de reflexie R1.

ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”.135) In fig. . Etalonarea in putere.4. dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie).Fig. pe baza teoremei reciprocitatii. In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene. 5-aparat de masurat.133) Determinarea castigului practice se efectueaza.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF.5.122). cu ajutorul relatiei (5. cu ajutorul a doua antene identice. 4-antena.134) (5. Dependenta intre ap. Antenele 1 si 2 sunt identice. gp=10log P Prec teor [dB] (5. 5.5.27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor .5. Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5.Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop.26. conform normelor DIN45003 [77].gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. 3-adaptor. 2-reflectometru.136) λ − ap 2 ] [dB] .

se folosesc amplificatoare. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare.unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”.73 p (5. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii. c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie. Fig.4. Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi.Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4.5. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta. Atenuarea at este citita direct pe attenuator. O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig. 5.6. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ . La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica.27. 5. de pierderi si din zgomotul galactic. pentru a se neglija influenta solului. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta. captat de antenna din mediul ambient.14. pentru a putea fi detectat. . cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe. iar λ este lungimea de unda.

practic. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare. este functie de structura tranzistorului (bipolar. necesara functionarii tranzistoarelor. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat.d)Zgomotul tranzistorului. se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva. din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). O antena de receptie este “scurta” . cu tranzistori complementari. Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. Antena. pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei. Antena active necesita o alimentare.138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. de 12V din bateria locala. b)Amplificarea in doua etaje. MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86]. pentru un cuadripol. Factorul de zgomot F este. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna. In esenta. astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva. sau o alimentare prin cablu coaxial. Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. . Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. in plus. separate sau inclus in circuitele integrate. FET. supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare.

Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: . cu ajutorul unui cablu coaxial.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90]. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). 6. in mod normal. in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic.6.DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune.1. este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta.SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice. dupa cum urmeaza [15]: 6. cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune. Prin constructia lor. in tehnica CEM. capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza. Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial. se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse. In fig.

Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate.7. se considera terminat cu impedanta caracteristica.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6. 6. sa se vada. divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1). cat si in cel de joasa tensiune (R2). cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω. asezata la plecare. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1.1. divizorul se executa intro structura coaxiala. b. privit de la extremitatea spre aparat. Cablul coaxial.∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6. 6. O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2. la fenomene rapide.1) unde R=R1+Zc/2. Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic. Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc. in cazul fenomenelor rapide. Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala.2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. impedanta Zc. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. 6.3.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . privit de la iesire. din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic. ca in sectiunea longitudinala din fig. rezistenta care sunteaza capacitatea C2. Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca.

adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 .4. a= n 2π 2 2 R2 C .4) 6. Divizorul mixt serie R-C este acordat. b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 . ωe = δ 2 − ω 2 6. DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune. Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l. raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6. τ 2 = R2 C 2 . rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB). divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune.δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = . rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB.capacitatea serie totala. capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4.5.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6.5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l.

10 si 11.E. Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial.Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie.11. Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15]. ca in fig.2.1. ca in fig.4.1 . Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial.14.1. 2.12 si 8. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11. CRIVAC COSMIN I.