P. 1
Antena de Receptie CA Senzor de Camp Electric

Antena de Receptie CA Senzor de Camp Electric

|Views: 552|Likes:
Published by Adrian Dumitrescu

More info:

Published by: Adrian Dumitrescu on Aug 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2013

pdf

text

original

5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

5. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii.15. Astfel.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig.2.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5.caz in care se folosesc doua antene identice [76.15. Spre exemplu. Antena de receptie cadru est5e .107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.5. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate.3. in fig. Fig.14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50. ca in fig. de fabricatie INCO.5.5.77]. de cele mai multe ori de forma circulara.iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5.14. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5.

16. ca radiatiei secundare.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor. ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. 5. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile.16.C. MV-milivoltmetru de perturbatii . ca in fig. H= µ NA ω sin α (5.C-cablu coaxial. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H. C-cadru.sensibila la componenta de camp magnetic.5.16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO.109) 0 Din punct de vedere constructive N=1. pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda. Daca bucla are N spire. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei. De asemenea. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant. tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat. iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α . 5. In fig. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. U0 Fig.

radiate. 5. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5.2. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile. fizic realizate. .4. se calculeaza cu relatia (5.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM.1….DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie.1. Antenele.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5. ca exemplu. iar la receptie.5. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala. Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5.17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole.5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica).5. ca valoare medie.4. nu radiaza uniform in toate directiile.2. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica. Dupa cum s-a aratat la 5. In fig.24) si P din relatia (5. 5. In acest caz radiatorul ideal este punctiform.110) (5.Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate.111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz.112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie.

56). la o antenna receptoare.5. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig. Fig. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: . de exemplu.01 .5.17.. iar Rp rezistenta de pierderi Joule.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog.18.5. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol. ca in fig.α := 0.(5..113) unde Rr este rezistenta de radiatie. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate. Randamentul antenei monopol excitate la baza. depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5.Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru. Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza.58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna.0. pierderile diminueaza considerabil. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime. cu relatiile (5.

13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 . Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.118) In cazul unei antene adaptate. 5.59) a antenei acordate.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important.4.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare. Din relatia (5. conform fig. relatia (5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic. sau G[dB]=10logG (5.Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5. notata cu Ae.2.Monopol antenna scurta 1. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5.31) a radioului Hertz 1.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5.117) (5.119) In ultima relatie.115) 5. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5. ca si de factorul de directivitate FD.117) devine: Prec= (5. Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2.ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile.

Horn 1-18Ghz. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5.Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31].2. 30-300Mhz.Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] .Zinke [40] 3.Biconica 20-300Mhz.200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.

In fig. conform normei CEI 801. interferentele se limiteaza.121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 . =( λ at=10log At[dB] (5.119) se observa ca D=3/2. Cu ajutorul relatiilor (5.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1. 5. Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare.Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5.19.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5. pana la 1 GHz.19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM. E2/Z0=S si deci relatia (5.3.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE . iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5.5. iar radiatorul devine un punct geometric.122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta.6.4.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 . Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58]. Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5.116) si (5.

b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1.125) si (5.126).124) se scrie: . se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii.125) si (5. In fig. ca in fig. Cu referire la relatiile (5.126) In relatiile (5. Fig.126).123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie.125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02. schema care satisface relatiile (5.5.Din motive de simetrie Z12=Z21. ca in figura 5.21 .22. Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip. ca in fig.123) si (5. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor. Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie. Aceasta a fost formulate de A.22.Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara.5. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie. Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene.21 si 5.Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5. 5. 5. In general.20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene. cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5.

Fig.22 Antena 2 de emisie. a.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig. cat si la antenele de receptie.4. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie.5.23. pe doua exemple.23.5.Relativ la simetrizare: . conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct. In fig.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig. in sensul ca.5. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie. conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica. In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual. antena 1de receptie 5. Antena dipol. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial.a) in primul caz U20=ZmI1. pe de o parte. In cele ce urmeaza se va prezenta. ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior.4.128) (5. 5. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial.127) (5. Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial. iar pe de alta parte. care sunt sediul radiatiei secundare.

Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75].5. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig. Daca curentul de excitatie ie=0. in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2. Ca-capacitatea antenei fata de pamant. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei. b-pozitia unui “BALUN”. In reprezentarea schematica. 5. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . fluxul magnetic de excitatie este nul. Rp-rezistenta de pierderi Joule. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens.L3. In fig.24. Fig.24. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. b. prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced.5.L2. Daca ie ≠ 0. ca in fig.5. BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol). se produce reactia mansoanelor de ferita.23. Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie. c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce. Daca i1 si i2 sunt egali. un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”.a-nesimetrie.23. Rr-rezistenta de radiatie.

5. amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr. adica: Pt=Pi-Pr (5. Reflectometrul 2. numit si cuplor directional. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4.5. iar in fig. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls. este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. SWR −1 +1 (5.impedantei caracteristice .132) . Puterea transmisa Pt receptorului (antenna.25.5.26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare.Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic.78].131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa. adica daca adaptorul 3 nu este potrivit. iar partea imaginara a impedantei este nula. ca si factorul de reflexie R1. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional.5. cat si puterea reflectata Pr. In fig.25. numit si reflectometru [40. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1. cat si puterea reflectata. Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40]. Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi. ca in fig. Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana. conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5.6. puterea reflectata Pr va fi detectata.130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva. Cuplorul directional (v. In 8. dar si SWR (Stading Wave Ratio). si 4. astfel incat sa poata masura atat puterea directa.5.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga. Fig.3).

5-aparat de masurat.5. Antenele 1 si 2 sunt identice.26.136) λ − ap 2 ] [dB] . conform normelor DIN45003 [77]. Etalonarea in putere.4.122). dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie). Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5.Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop. cu ajutorul relatiei (5. 2-reflectometru. 3-adaptor.135) In fig. .134) (5.gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. pe baza teoremei reciprocitatii.133) Determinarea castigului practice se efectueaza.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF.ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”. gp=10log P Prec teor [dB] (5. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor . In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene. Dependenta intre ap.5.27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap. 5.5. 4-antena. cu ajutorul a doua antene identice.Fig.

5.6.14. cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe. La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica. O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”. pentru a putea fi detectat. Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi. . Atenuarea at este citita direct pe attenuator. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii.27. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ .Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4.5. Fig. 5. captat de antenna din mediul ambient. c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9.unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene. iar λ este lungimea de unda.4. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare. pentru a se neglija influenta solului. se folosesc amplificatoare. de pierderi si din zgomotul galactic.73 p (5.

Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol. Antena. Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). In esenta.138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului. practic. din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. separate sau inclus in circuitele integrate. b)Amplificarea in doua etaje. in plus. MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86]. Factorul de zgomot F este. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. pentru un cuadripol. O antena de receptie este “scurta” . pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei. necesara functionarii tranzistoarelor.d)Zgomotul tranzistorului. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. este functie de structura tranzistorului (bipolar. supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare. astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva. de 12V din bateria locala. sau o alimentare prin cablu coaxial. Antena active necesita o alimentare. se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. . FET. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat. deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. cu tranzistori complementari. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare.

se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse. cu ajutorul unui cablu coaxial. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza.6. dupa cum urmeaza [15]: 6. Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: . Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune. Prin constructia lor. in mod normal.DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). In fig. este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta. in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic. in tehnica CEM. se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune.1. capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat.SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90]. 6.

din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic. la fenomene rapide. sa se vada. privit de la iesire. 6.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6. rezistenta care sunteaza capacitatea C2. in cazul fenomenelor rapide.3. b. O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2. Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala.1) unde R=R1+Zc/2. Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate.7. ca in sectiunea longitudinala din fig. se considera terminat cu impedanta caracteristica. 6. 6.2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. cat si in cel de joasa tensiune (R2). Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. privit de la extremitatea spre aparat.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . divizorul se executa intro structura coaxiala.∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6. Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1. asezata la plecare. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc. Cablul coaxial. impedanta Zc.1. divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1). Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca. cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω.

4) 6.5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l.capacitatea serie totala. capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4. ωe = δ 2 − ω 2 6. Divizorul mixt serie R-C este acordat. adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 . rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB). Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6. divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune. rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB. DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune.4.5. a= n 2π 2 2 R2 C .δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = . b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 . raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6. τ 2 = R2 C 2 .

11.2.1.1. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11. ca in fig.12 si 8. Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15].4.E. CRIVAC COSMIN I.Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie. Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare. Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial.1 .10 si 11. ca in fig. 2.14. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->