5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

de cele mai multe ori de forma circulara.3.5. Spre exemplu. de fabricatie INCO.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5.5.107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa. Astfel. in fig. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii.15.caz in care se folosesc doua antene identice [76.2. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig.5.14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50. Fig. Antena de receptie cadru est5e . ca in fig.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.14.5.77].15. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate.iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5.

16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α . 5. ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei. iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei. tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5.C-cablu coaxial.C. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H.16. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. 5. ca radiatiei secundare. ca in fig.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat. Daca bucla are N spire. MV-milivoltmetru de perturbatii . H= µ NA ω sin α (5.16. In fig. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant.109) 0 Din punct de vedere constructive N=1. C-cadru. De asemenea. pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda.sensibila la componenta de camp magnetic. U0 Fig.5.

DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile. Antenele. In fig.4.17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole.2.24) si P din relatia (5. nu radiaza uniform in toate directiile. 5. Dupa cum s-a aratat la 5.5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica).4.5.110) (5. In acest caz radiatorul ideal este punctiform.2. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie. se calculeaza cu relatia (5.Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM. ca exemplu.1. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica. . ca valoare medie. iar la receptie. Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5. radiate.1….112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile.111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz. 5.5.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5. fizic realizate.

56)..0.(5.18. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza.. Randamentul antenei monopol excitate la baza.5. Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. pierderile diminueaza considerabil.113) unde Rr este rezistenta de radiatie.α := 0.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog.5. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: . depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant. cu relatiile (5. iar Rp rezistenta de pierderi Joule. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig.58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5.01 .Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru. de exemplu. la o antenna receptoare.5.17. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol. ca in fig. Fig.

ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie.31) a radioului Hertz 1.59) a antenei acordate. Din relatia (5. sau G[dB]=10logG (5. ca si de factorul de directivitate FD. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2.117) devine: Prec= (5.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1. 5.119) In ultima relatie.13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5. Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.115) 5.2.Monopol antenna scurta 1.117) (5. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 .4.Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5.118) In cazul unei antene adaptate. conform fig. relatia (5. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5. notata cu Ae. Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important.

30-300Mhz.18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] .2.Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.Zinke [40] 3.Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31].Horn 1-18Ghz. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5.Biconica 20-300Mhz.200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.

122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta.5.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5. iar radiatorul devine un punct geometric. 5.3. Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5.Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5. Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare. In fig.6.4. conform normei CEI 801.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE . Cu ajutorul relatiilor (5. E2/Z0=S si deci relatia (5.19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM. iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5.119) se observa ca D=3/2.19. Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58]. pana la 1 GHz.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 . interferentele se limiteaza.116) si (5.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1. =( λ at=10log At[dB] (5.121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 .

Aceasta a fost formulate de A. schema care satisface relatiile (5. Fig. b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie.123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie. se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie. ca in fig.22.21 si 5. ca in fig. ca in figura 5.125) si (5.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii.20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene. In fig.126). Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie.5. In general.126).Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5.21 .22. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor.125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5. Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip.Din motive de simetrie Z12=Z21.5. 5.126) In relatiile (5.124) se scrie: . Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02.125) si (5. Cu referire la relatiile (5.123) si (5.Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara. cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5. 5.

ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior. cat si la antenele de receptie.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial. conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct.4.a) in primul caz U20=ZmI1. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie. Antena dipol. In cele ce urmeaza se va prezenta. pe doua exemple. care sunt sediul radiatiei secundare. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial. pe de o parte.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig. conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica. In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual.23.5. iar pe de alta parte.128) (5.5.23.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5. In fig. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie.4. antena 1de receptie 5. a.22 Antena 2 de emisie.Relativ la simetrizare: . 5. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial. in sensul ca. Fig. Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial.127) (5.5.

se produce reactia mansoanelor de ferita. Daca curentul de excitatie ie=0.5. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite.L2. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig. 5. fluxul magnetic de excitatie este nul.a-nesimetrie. c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75]. in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2.23. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. In fig.5. BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol). c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce.L3. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1. b-pozitia unui “BALUN”.23. Ca-capacitatea antenei fata de pamant. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens. Daca ie ≠ 0. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . Fig. ca in fig.24. In reprezentarea schematica. b. Daca i1 si i2 sunt egali.24. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei.5. Rr-rezistenta de radiatie. un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”. Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie. Rp-rezistenta de pierderi Joule.

Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic.5. numit si cuplor directional. dar si SWR (Stading Wave Ratio). Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi.5. numit si reflectometru [40. Puterea transmisa Pt receptorului (antenna. amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr. iar partea imaginara a impedantei este nula. ca si factorul de reflexie R1. conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5. Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga.25.130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare. este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. si 4. In 8.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1. In fig.5.6. astfel incat sa poata masura atat puterea directa. Fig.5. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional. adica: Pt=Pi-Pr (5. adica daca adaptorul 3 nu este potrivit. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4.78]. SWR −1 +1 (5.131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa. ca in fig.impedantei caracteristice . Reflectometrul 2. cat si puterea reflectata. puterea reflectata Pr va fi detectata.3).25. Cuplorul directional (v. iar in fig.132) .26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare.5. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls. cat si puterea reflectata Pr. Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40].

In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene. cu ajutorul relatiei (5.136) λ − ap 2 ] [dB] .133) Determinarea castigului practice se efectueaza.27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap. pe baza teoremei reciprocitatii. 5.ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”. Etalonarea in putere. conform normelor DIN45003 [77].5.135) In fig. 4-antena.134) (5.122).Fig.gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. Dependenta intre ap. gp=10log P Prec teor [dB] (5. cu ajutorul a doua antene identice. 5-aparat de masurat.5.5. .4. 2-reflectometru. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor . 3-adaptor. Antenele 1 si 2 sunt identice.26.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF. Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5. dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie).Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop.

5. pentru a putea fi detectat.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”. La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica. c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ .unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene. 5. Atenuarea at este citita direct pe attenuator. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta.6. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea. iar λ este lungimea de unda. de pierderi si din zgomotul galactic.73 p (5. 5.14. . cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe. O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig.Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4. Fig. se folosesc amplificatoare. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii.4. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9. Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi. pentru a se neglija influenta solului. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare. captat de antenna din mediul ambient.27.

sau o alimentare prin cablu coaxial. FET. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna. de 12V din bateria locala. Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei. In esenta. supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare. se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva.d)Zgomotul tranzistorului. in plus. separate sau inclus in circuitele integrate. practic. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare. necesara functionarii tranzistoarelor. Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. Antena active necesita o alimentare. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat. Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. . O antena de receptie este “scurta” . b)Amplificarea in doua etaje. cu tranzistori complementari. pentru un cuadripol. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86]. deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol. este functie de structura tranzistorului (bipolar. Factorul de zgomot F este. Antena. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva.138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului.

Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial.SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice. Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: .1. In fig. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). in mod normal. se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune. este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta. in tehnica CEM. Prin constructia lor. capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat. dupa cum urmeaza [15]: 6. se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse. 6. cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic.DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. cu ajutorul unui cablu coaxial. in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune.6.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90]. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza.

3.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6. 6. cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω. rezistenta care sunteaza capacitatea C2. Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate. 6. sa se vada. in cazul fenomenelor rapide.2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala. ca in sectiunea longitudinala din fig. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc. privit de la extremitatea spre aparat. O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. divizorul se executa intro structura coaxiala. se considera terminat cu impedanta caracteristica.∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6. b. Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic.1) unde R=R1+Zc/2.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1). Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca.1. Cablul coaxial. Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6.7. din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic. impedanta Zc. privit de la iesire. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1. la fenomene rapide. 6. asezata la plecare. cat si in cel de joasa tensiune (R2).

ωe = δ 2 − ω 2 6. Divizorul mixt serie R-C este acordat. divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune. rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB). b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 .capacitatea serie totala. a= n 2π 2 2 R2 C . τ 2 = R2 C 2 .4.5. Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l. capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6.δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = .5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l. rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB. DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune. raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6.4) 6. adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 .

E. ca in fig. CRIVAC COSMIN I. Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare.4. Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial. 2.14. Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15].Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie.1 .2.1. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial.10 si 11. ca in fig. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11.11.12 si 8.1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful