5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

caz in care se folosesc doua antene identice [76. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5.3. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii.15.107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa. Astfel.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5. in fig. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate. ca in fig. de cele mai multe ori de forma circulara.77].5. Antena de receptie cadru est5e . de fabricatie INCO.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig.5. Fig.14.5. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5.2.5.15.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5.14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50. Spre exemplu.

16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO. pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda.C-cablu coaxial.C. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H. MV-milivoltmetru de perturbatii .sensibila la componenta de camp magnetic. C-cadru. De asemenea. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile.16. H= µ NA ω sin α (5. ca radiatiei secundare.109) 0 Din punct de vedere constructive N=1. U0 Fig. tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei. iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. 5.16. In fig. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat.5. Daca bucla are N spire. 5.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α . ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. ca in fig. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor.

4. nu radiaza uniform in toate directiile. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie.111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz. Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice.2. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica.4.5. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5.110) (5. Antenele.112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile. iar la receptie.1…. In acest caz radiatorul ideal este punctiform.2.5.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5. ca valoare medie.DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie. . ca exemplu. 5. se calculeaza cu relatia (5. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile.1.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM. In fig.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5. fizic realizate. 5.17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole. radiate.Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate. Dupa cum s-a aratat la 5.5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica).24) si P din relatia (5.

.18..113) unde Rr este rezistenta de radiatie. Randamentul antenei monopol excitate la baza.5. la o antenna receptoare. ca in fig. cu relatiile (5.01 . iar Rp rezistenta de pierderi Joule. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate.0.5.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog. pierderile diminueaza considerabil.Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: .α := 0. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol. depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza.58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna.56). Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. Fig.(5. de exemplu.17. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5.5.

notata cu Ae.31) a radioului Hertz 1.Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5.118) In cazul unei antene adaptate.13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5.4.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5.117) (5. relatia (5. ca si de factorul de directivitate FD. Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη.Monopol antenna scurta 1.119) In ultima relatie. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5.ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie.59) a antenei acordate. conform fig.2. Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.115) 5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic. 5.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 . Din relatia (5. sau G[dB]=10logG (5.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare.117) devine: Prec= (5.

30-300Mhz.Zinke [40] 3.Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31].Horn 1-18Ghz.18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] .200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.2.Biconica 20-300Mhz. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5.

19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM.3.5. Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58].119) se observa ca D=3/2.4. interferentele se limiteaza.121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 . Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 . iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5.19. conform normei CEI 801. =( λ at=10log At[dB] (5.Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5. iar radiatorul devine un punct geometric. pana la 1 GHz. E2/Z0=S si deci relatia (5.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE .122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta.116) si (5. 5.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1. Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare.6. Cu ajutorul relatiilor (5.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5. In fig.

126). b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1.22. ca in fig.Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5.124) se scrie: . Fig. ca in figura 5. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie.5. se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie. Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip. Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie.123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie.5.21 si 5.126) In relatiile (5.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii. cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02.126). Cu referire la relatiile (5. schema care satisface relatiile (5.125) si (5. In fig. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor.21 .125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5. Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene.Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara.Din motive de simetrie Z12=Z21. Aceasta a fost formulate de A. 5. ca in fig.20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene. In general.22.125) si (5.123) si (5. 5.

5.Relativ la simetrizare: . Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial. antena 1de receptie 5.128) (5. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5. Antena dipol.5. conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct. pe de o parte. in sensul ca.22 Antena 2 de emisie.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig.23. In fig. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial.5. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial. In cele ce urmeaza se va prezenta. care sunt sediul radiatiei secundare. cat si la antenele de receptie. iar pe de alta parte. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial.a) in primul caz U20=ZmI1.4.23. pe doua exemple.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig. ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior. Fig. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie. In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual. a. conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica.4.5.127) (5.

prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei.23. ca in fig. Fig. Ca-capacitatea antenei fata de pamant. c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite. Daca i1 si i2 sunt egali. Rr-rezistenta de radiatie.5. Rp-rezistenta de pierderi Joule.23. In reprezentarea schematica. In fig.L3. Daca ie ≠ 0. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig. c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce. se produce reactia mansoanelor de ferita. 5.5. Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie.a-nesimetrie. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1. b.L2. b-pozitia unui “BALUN”.24.24.5. Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75]. in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol). fluxul magnetic de excitatie este nul. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens. Daca curentul de excitatie ie=0.

132) . numit si reflectometru [40. numit si cuplor directional. astfel incat sa poata masura atat puterea directa. conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5.5. dar si SWR (Stading Wave Ratio). si 4.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga. puterea reflectata Pr va fi detectata.Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic.5. Reflectometrul 2. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4.6. In 8.25. Fig. cat si puterea reflectata. este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. ca in fig. ca si factorul de reflexie R1. Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40]. Cuplorul directional (v.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1.5. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare. Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi.3). Puterea transmisa Pt receptorului (antenna. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional. amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr. Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana.5. In fig. iar in fig. adica daca adaptorul 3 nu este potrivit.78].25. adica: Pt=Pi-Pr (5. SWR −1 +1 (5.5. cat si puterea reflectata Pr. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls. iar partea imaginara a impedantei este nula.impedantei caracteristice .130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva.26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare.131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa.

ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”. pe baza teoremei reciprocitatii. conform normelor DIN45003 [77].Fig. 4-antena.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF.26.136) λ − ap 2 ] [dB] .122). gp=10log P Prec teor [dB] (5. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor . 5-aparat de masurat.27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap. Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5.134) (5. dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie). cu ajutorul a doua antene identice. 3-adaptor. In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene.5.5. 2-reflectometru.gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. Etalonarea in putere. 5. .135) In fig. Dependenta intre ap.5.4.Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop.133) Determinarea castigului practice se efectueaza. Antenele 1 si 2 sunt identice. cu ajutorul relatiei (5.

O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig. Atenuarea at este citita direct pe attenuator. iar λ este lungimea de unda.73 p (5. cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe.5. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta.14. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare.27. pentru a putea fi detectat.4. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ . 5. Fig.Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4. captat de antenna din mediul ambient.unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea.6.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta. La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica. pentru a se neglija influenta solului. 5. de pierderi si din zgomotul galactic. . c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie. Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi. se folosesc amplificatoare.

astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva.d)Zgomotul tranzistorului. MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86]. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna. Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. separate sau inclus in circuitele integrate. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. Antena. Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. b)Amplificarea in doua etaje. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat. cu tranzistori complementari.138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului. de 12V din bateria locala. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. pentru un cuadripol. . Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol. deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare. necesara functionarii tranzistoarelor. practic. din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). Factorul de zgomot F este. este functie de structura tranzistorului (bipolar. Antena active necesita o alimentare. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). sau o alimentare prin cablu coaxial. O antena de receptie este “scurta” . pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei. FET. In esenta. se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva. in plus.

6. in mod normal. Prin constructia lor. cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic. in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic.1. capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat. este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90]. dupa cum urmeaza [15]: 6. in tehnica CEM. Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: . se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune.SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice. se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse. cu ajutorul unui cablu coaxial. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). In fig. 6.DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza. Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial.

Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6. din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic.3. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1. asezata la plecare. 6. se considera terminat cu impedanta caracteristica. in cazul fenomenelor rapide. Cablul coaxial. 6. impedanta Zc. O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2. cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω. privit de la extremitatea spre aparat. b. rezistenta care sunteaza capacitatea C2.1) unde R=R1+Zc/2. ca in sectiunea longitudinala din fig. divizorul se executa intro structura coaxiala. Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca. divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1). privit de la iesire.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. cat si in cel de joasa tensiune (R2).7.2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. sa se vada. Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic. la fenomene rapide.1. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc.∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6. 6.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6. Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate.

δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = .4. rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB). divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune. Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l. rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB. adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 .capacitatea serie totala. τ 2 = R2 C 2 .4) 6.5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l. a= n 2π 2 2 R2 C . raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6. Divizorul mixt serie R-C este acordat. b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 . DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune. capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4. ωe = δ 2 − ω 2 6.5.

E.10 si 11. CRIVAC COSMIN I. Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare.1. 2.Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie.4. ca in fig.2. ca in fig. Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial.1 . Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15].1. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial.14.12 si 8. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11.11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful