5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

77].5.3.107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa. de fabricatie INCO. ca in fig. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5.caz in care se folosesc doua antene identice [76. Fig.14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig.iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5. in fig.5.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii. Astfel.5.14. Spre exemplu.15. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate.15.2. Antena de receptie cadru est5e . de cele mai multe ori de forma circulara.5.

iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile. H= µ NA ω sin α (5.16. tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5. De asemenea.16.C. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H.sensibila la componenta de camp magnetic.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor.C-cablu coaxial.5. In fig. 5. C-cadru. ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. MV-milivoltmetru de perturbatii .109) 0 Din punct de vedere constructive N=1. 5. ca radiatiei secundare.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α .16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO. pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda. Daca bucla are N spire. ca in fig. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. U0 Fig. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant.

Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM.2.24) si P din relatia (5.Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate. In fig. ca exemplu. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile.DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie. Dupa cum s-a aratat la 5. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie.4. radiate. .17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole. fizic realizate. Antenele.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5.5.1. nu radiaza uniform in toate directiile.111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz.5.112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile. In acest caz radiatorul ideal este punctiform. 5. ca valoare medie. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala. iar la receptie.4. 5. se calculeaza cu relatia (5.110) (5.5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica).2.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5.1….

113) unde Rr este rezistenta de radiatie. depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol.. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig.5. Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. iar Rp rezistenta de pierderi Joule.α := 0.17. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5. cu relatiile (5. Fig.Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru.. la o antenna receptoare.58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime.(5. ca in fig. Randamentul antenei monopol excitate la baza.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: . pierderile diminueaza considerabil. de exemplu. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza.56).0.5.01 .18. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate.5.

ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie. Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare.118) In cazul unei antene adaptate.31) a radioului Hertz 1. Din relatia (5.13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important. ca si de factorul de directivitate FD.119) In ultima relatie. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5. 5.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 . conform fig.59) a antenei acordate. relatia (5.117) devine: Prec= (5. notata cu Ae.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic.4. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2.115) 5.117) (5. sau G[dB]=10logG (5.Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5.Monopol antenna scurta 1.2. Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.

Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.2.Biconica 20-300Mhz. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5. 30-300Mhz.Horn 1-18Ghz.Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31].18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] .200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.Zinke [40] 3.

Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare. interferentele se limiteaza.4.19.19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM. In fig.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE . Cu ajutorul relatiilor (5. Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58].121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 .5.116) si (5.119) se observa ca D=3/2.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5. iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 . =( λ at=10log At[dB] (5.122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta. pana la 1 GHz. E2/Z0=S si deci relatia (5. iar radiatorul devine un punct geometric.3. 5. conform normei CEI 801.6.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1.Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5. Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5.

cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5.123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie. Aceasta a fost formulate de A. ca in fig.21 si 5. 5. b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1.5.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii.21 .5.126).126). schema care satisface relatiile (5. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor. ca in fig. Cu referire la relatiile (5. 5. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie. Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie.22. se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02.125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5. In general.Din motive de simetrie Z12=Z21.22. In fig.Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5. Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip. ca in figura 5.125) si (5. Fig.125) si (5. Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene.20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene.124) se scrie: .Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara.126) In relatiile (5.123) si (5.

5. iar pe de alta parte. Antena dipol.4.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig. In fig. cat si la antenele de receptie.a) in primul caz U20=ZmI1. In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual. pe doua exemple.128) (5. antena 1de receptie 5.23.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie.Relativ la simetrizare: .5.127) (5. care sunt sediul radiatiei secundare.23. pe de o parte. conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig. Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial.4. Fig.22 Antena 2 de emisie. In cele ce urmeaza se va prezenta.5. in sensul ca. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial. a. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial. 5. conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5. ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior.

Daca curentul de excitatie ie=0. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei.5.5. Daca ie ≠ 0. Rp-rezistenta de pierderi Joule.24. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1.5. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced.24. b. ca in fig. un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”.L3. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. se produce reactia mansoanelor de ferita. b-pozitia unui “BALUN”. c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce. Ca-capacitatea antenei fata de pamant. Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75]. Daca i1 si i2 sunt egali. BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol). c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. fluxul magnetic de excitatie este nul. In reprezentarea schematica. in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2.a-nesimetrie. In fig. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite.23.L2. Rr-rezistenta de radiatie.23. Fig. Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie. 5. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig.

adica daca adaptorul 3 nu este potrivit. puterea reflectata Pr va fi detectata. astfel incat sa poata masura atat puterea directa.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga.25. numit si cuplor directional. dar si SWR (Stading Wave Ratio). Cuplorul directional (v. Puterea transmisa Pt receptorului (antenna. Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40].130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls. Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi. adica: Pt=Pi-Pr (5. amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1. conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5. numit si reflectometru [40.5.Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic. si 4. SWR −1 +1 (5. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4.3). cat si puterea reflectata.5. ca si factorul de reflexie R1.132) . este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. ca in fig. In 8. Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana. iar partea imaginara a impedantei este nula. cat si puterea reflectata Pr.5.26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare.25.5. Fig.impedantei caracteristice .131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare.5. Reflectometrul 2. iar in fig. In fig.78]. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional.6.

5. 5-aparat de masurat.135) In fig. cu ajutorul a doua antene identice. 3-adaptor.122). Etalonarea in putere.ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”.4.Fig. gp=10log P Prec teor [dB] (5. .Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop.gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. Antenele 1 si 2 sunt identice. 4-antena. Dependenta intre ap. 2-reflectometru.26.27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap. dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie). Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5. pe baza teoremei reciprocitatii. conform normelor DIN45003 [77].134) (5.133) Determinarea castigului practice se efectueaza.5. In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF. 5.136) λ − ap 2 ] [dB] .5. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor . cu ajutorul relatiei (5.

73 p (5. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9. captat de antenna din mediul ambient. La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica.14. Fig. c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie.Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4.6. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea.27.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”. cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe.unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene. pentru a putea fi detectat.5. iar λ este lungimea de unda. Atenuarea at este citita direct pe attenuator. . Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi. O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta. de pierderi si din zgomotul galactic.4. se folosesc amplificatoare. 5. pentru a se neglija influenta solului. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ . 5. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii.

Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. . cu tranzistori complementari. Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol. Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare. Antena active necesita o alimentare. FET. pentru un cuadripol.138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare. in plus. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. de 12V din bateria locala. O antena de receptie este “scurta” . Factorul de zgomot F este. este functie de structura tranzistorului (bipolar.d)Zgomotul tranzistorului. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. necesara functionarii tranzistoarelor. se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva. separate sau inclus in circuitele integrate. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat. b)Amplificarea in doua etaje. din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). sau o alimentare prin cablu coaxial. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). In esenta. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva. practic. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna. Antena. MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86]. pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei.

cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune.6.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90]. dupa cum urmeaza [15]: 6.DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: . in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic. se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune. Prin constructia lor. In fig.1.SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice. cu ajutorul unui cablu coaxial. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza. Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial. capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat. 6. se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse. in mod normal. este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). in tehnica CEM.

∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6.3. se considera terminat cu impedanta caracteristica.1) unde R=R1+Zc/2. privit de la extremitatea spre aparat. Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. in cazul fenomenelor rapide. privit de la iesire. din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6. Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6. b. 6. divizorul se executa intro structura coaxiala.7. cat si in cel de joasa tensiune (R2). ca in sectiunea longitudinala din fig.1. divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1). Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2. sa se vada. la fenomene rapide. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc. Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca. 6. Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate. rezistenta care sunteaza capacitatea C2. impedanta Zc. 6.2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. Cablul coaxial. cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω. asezata la plecare.

τ 2 = R2 C 2 .5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l. raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6. Divizorul mixt serie R-C este acordat. divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune.5. b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 .4) 6. ωe = δ 2 − ω 2 6. Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6. capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4. adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 . rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB. a= n 2π 2 2 R2 C .δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = . rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB). DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune.4.capacitatea serie totala.

E.2. Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11. CRIVAC COSMIN I.4. Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial.1.1. Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15]. ca in fig.Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie.1 . ca in fig.10 si 11.11.14. 2.12 si 8.