5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

Astfel.77].3.5. in fig.5. Spre exemplu.15.caz in care se folosesc doua antene identice [76. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate.107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa.15. ca in fig. de fabricatie INCO. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5.iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.5.2.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5.5.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig. Fig. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii. de cele mai multe ori de forma circulara. Antena de receptie cadru est5e .14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5.14.

U0 Fig. ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. MV-milivoltmetru de perturbatii . pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda.sensibila la componenta de camp magnetic. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile. C-cadru.16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO. H= µ NA ω sin α (5. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor.C. iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei.16. ca radiatiei secundare. Daca bucla are N spire. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α .16. ca in fig.5.109) 0 Din punct de vedere constructive N=1. tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5. In fig.C-cablu coaxial. 5. 5. De asemenea.

5. In fig. se calculeaza cu relatia (5. Dupa cum s-a aratat la 5. In acest caz radiatorul ideal este punctiform.1…. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie. 5. .5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica). ca exemplu.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5.2.2.5.4.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5.1.17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole. ca valoare medie. radiate. fizic realizate. Antenele.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM.4.111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz.DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie.5.24) si P din relatia (5. nu radiaza uniform in toate directiile. iar la receptie. Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica.110) (5.112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile.Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala.

Fig.113) unde Rr este rezistenta de radiatie..5. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol.18.0.α := 0. depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant.56).(5.. Randamentul antenei monopol excitate la baza.58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime. la o antenna receptoare. cu relatiile (5.Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate.5. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig. pierderile diminueaza considerabil.17. ca in fig.01 . iar Rp rezistenta de pierderi Joule.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5. de exemplu.5. Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: .

13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5. Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5.4.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important. Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.118) In cazul unei antene adaptate. Din relatia (5.117) devine: Prec= (5. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile. relatia (5.31) a radioului Hertz 1.Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 .ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie.119) In ultima relatie.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5. 5.Monopol antenna scurta 1.59) a antenei acordate.115) 5. ca si de factorul de directivitate FD.2.117) (5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5. notata cu Ae. sau G[dB]=10logG (5.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare. conform fig.

Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31]. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5.Biconica 20-300Mhz.Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] .Zinke [40] 3.2. 30-300Mhz.Horn 1-18Ghz.

Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare. iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE . Cu ajutorul relatiilor (5.4. conform normei CEI 801.19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM. interferentele se limiteaza. E2/Z0=S si deci relatia (5.116) si (5.119) se observa ca D=3/2.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 . In fig. 5.5.6.121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 . iar radiatorul devine un punct geometric.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5. =( λ at=10log At[dB] (5. pana la 1 GHz.122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta. Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58].19.3. Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5.Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5.

Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip.22. ca in figura 5.126). Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene.124) se scrie: .Din motive de simetrie Z12=Z21. Aceasta a fost formulate de A.20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene. b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1. Cu referire la relatiile (5. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02. se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie.Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii.Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara. 5.5. In fig.5.21 si 5. Fig.125) si (5. cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5.126). schema care satisface relatiile (5.21 .125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5. In general.125) si (5.22. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie. ca in fig.123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie.123) si (5. Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie. 5. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor. ca in fig.126) In relatiile (5.

conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica.Relativ la simetrizare: . 5. cat si la antenele de receptie. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie. In cele ce urmeaza se va prezenta. care sunt sediul radiatiei secundare. conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5.22 Antena 2 de emisie. a. pe doua exemple.4.5.4.5. In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual.127) (5. Fig.23. pe de o parte.23.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial. Antena dipol.128) (5. In fig. Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial. in sensul ca. antena 1de receptie 5. ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie.a) in primul caz U20=ZmI1. iar pe de alta parte.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig.5.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig.

Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie. Daca i1 si i2 sunt egali. Daca curentul de excitatie ie=0.23. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2. un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei.23. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig. fluxul magnetic de excitatie este nul.L2. ca in fig. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens.a-nesimetrie. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. Fig.5. c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite.5. c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce. 5. BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol). b. b-pozitia unui “BALUN”. Rp-rezistenta de pierderi Joule. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1.5. Rr-rezistenta de radiatie.24. prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced. In reprezentarea schematica.24. In fig. Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75]. Daca ie ≠ 0.L3. Ca-capacitatea antenei fata de pamant. se produce reactia mansoanelor de ferita.

cat si puterea reflectata. cat si puterea reflectata Pr. amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional. Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40]. ca si factorul de reflexie R1. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare. astfel incat sa poata masura atat puterea directa.6. Fig.5. iar partea imaginara a impedantei este nula.5.130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva. numit si cuplor directional. Puterea transmisa Pt receptorului (antenna. Reflectometrul 2.26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare. si 4.132) . In 8.25. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4. Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi. adica: Pt=Pi-Pr (5. Cuplorul directional (v. puterea reflectata Pr va fi detectata. adica daca adaptorul 3 nu este potrivit.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls.5.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga. este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. ca in fig.78].impedantei caracteristice .25. dar si SWR (Stading Wave Ratio).131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa. SWR −1 +1 (5. iar in fig. numit si reflectometru [40.3). Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana. In fig.5. conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5.Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic.5.

136) λ − ap 2 ] [dB] .5.gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. 5. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor .27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF.Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop.ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”.5. . conform normelor DIN45003 [77].5. 3-adaptor. 2-reflectometru.135) In fig. In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene.4. 4-antena. cu ajutorul a doua antene identice. gp=10log P Prec teor [dB] (5.133) Determinarea castigului practice se efectueaza. Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5.122). pe baza teoremei reciprocitatii. Etalonarea in putere. dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie).134) (5. 5-aparat de masurat. cu ajutorul relatiei (5.26. Antenele 1 si 2 sunt identice.Fig. Dependenta intre ap.

se folosesc amplificatoare.6. Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ .14. c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”.73 p (5. de pierderi si din zgomotul galactic.4. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii.5.unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta.Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4. pentru a putea fi detectat.27. Fig. pentru a se neglija influenta solului. captat de antenna din mediul ambient. 5. Atenuarea at este citita direct pe attenuator. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea. La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica. iar λ este lungimea de unda. cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe. O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta. 5. .

din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). FET. supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare. in plus. MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86]. Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). de 12V din bateria locala. necesara functionarii tranzistoarelor. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna. cu tranzistori complementari. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. Antena. . se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva. Factorul de zgomot F este. este functie de structura tranzistorului (bipolar. O antena de receptie este “scurta” . Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol.138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului. Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). In esenta. deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare. b)Amplificarea in doua etaje. practic. separate sau inclus in circuitele integrate. astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat. Antena active necesita o alimentare.d)Zgomotul tranzistorului. pentru un cuadripol. Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. sau o alimentare prin cablu coaxial. pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei.

se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse.DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. dupa cum urmeaza [15]: 6. In fig.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90].SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice. 6. Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune. este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta.1. in mod normal. Prin constructia lor. cu ajutorul unui cablu coaxial.6. se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune. in tehnica CEM. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic. Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: . capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat. in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic.

impedanta Zc. Cablul coaxial. Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca. sa se vada. cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω. la fenomene rapide. cat si in cel de joasa tensiune (R2). privit de la extremitatea spre aparat.1) unde R=R1+Zc/2. Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6. ca in sectiunea longitudinala din fig. Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic. 6.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6.7. privit de la iesire. b.2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1. din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic.1. asezata la plecare.3. Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate. Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala. in cazul fenomenelor rapide. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. se considera terminat cu impedanta caracteristica. 6. rezistenta care sunteaza capacitatea C2. 6. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc. divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1).∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6. divizorul se executa intro structura coaxiala.

ωe = δ 2 − ω 2 6. a= n 2π 2 2 R2 C .5.4) 6. Divizorul mixt serie R-C este acordat. divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune.capacitatea serie totala. Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l.4. adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 .5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l. capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4. rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB).δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = . rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB. raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6. DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6. τ 2 = R2 C 2 . b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 .

11. ca in fig.1 . Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare.14. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11. Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15].4.2.1.10 si 11.1. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial. 2.Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie. ca in fig.12 si 8. Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial.E. CRIVAC COSMIN I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful