5.3ANTENA DE RECEPTIE CA SENZOR DE CAMP ELECTRIC Pe baza teoriei reciprocitatii (a se vedea 5.

4) orice antenna de emisie poate fii antenna de receptie.Esential insa e faptul ca din punct de vedere termic antenna de emisie se dimensioneaza pentru curentul introdus in antenna (de exemplu,100A), in timp ce antenna de receptie se A dimensioneaza pentru curentul receptat (de exemplu 10 µ ). In cele ce urmeaza se prezinta functionarea antenelor de receptie dipole si cadru. 5.3.1.ANTENA DE RECEPTIE DIPOL Aceasta antenna este folosita conform normelor CISPR 18 si DIN VDE 0877 la masurarea semnalelor de interferenta radio in banda 30 MHz… 300MHz. Sarcina antenei de receptie, utilizata in tehnica CEM, este impedanta de intrare Zr=50 Ω a unui voltmetru de perturbatii sau a unui analizor de spectru. Conexiunea intre antenna si aparatul de masurat (voltmetru sau analizor de spectru) se realizeaza prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc=50 Ω. In acest caz se poate spune ca impedanta de sarcina Zs a antenei receptoare este Zs=Zr=Zc=50 Ω. Schita fizica a antenei receptoare este prezentatata in figura 5.13,a. Unda electromagnetiga plana excita antenna sub unghiul de incidenta θ , cu viteza de propagare c=1/ µ0 ε0 . Tensiunea in gol culeasa de antenna este: 1 U0c= ∫ E sin θdl = El sin θ 0 (5.97)

Deschiderea antenei (apertura).Acest parametru este definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta de sarcina si densitatea de putere S, locala:

A[m2]= S (densitated eputere )[W / m 2 ] (5.98) Schema electrica echivalenta a antenei de receptie este prezentata in fig 5.13, b. Impedanta antenei Za cuprinde un termen real datorat rezistentei de radiatie si unul imaginar datorat inductivitatii antenei: Za=Rr+jXa (5.99) Datorita scurgerii de sarcina prin antena, aceasta devine o sursa secundara de radiatie, cu rezistenta de radiatie Rr. Daca antena este acordata, adica impedanta de sarcina este Zs=Rr-jXa, puterea medie receptata este:
Precmed = 1 ( 2 U 0c 2 ) 2
1 Rr

Prec ( putererece ptionata )[W ]

=

E 2 l 2 sin 2 θ 8 Rr

(5.100)

unde U0c este tensiunea captata in gol. Valoarea rezistentei de radiatie Rrcare intervine la numitor, este data de relatia (5.59). Densitatea de putere S din relatia (5.98) este modulul vectorului Poyting local, adica:
1 E2 S= 2 Z 0

(5.101)

unde E este valoarea de varf a componentei de camp electric. Nota. Relatia (5.100) are valoare cantitativa, pentru ca in tehnica CEM impedanta de sarcina este pur rezistiva si egala cu impedanta caracteristica a cablului coaxial. Factorul de conversie al antenei. Antena ca sensor serveste la masurarea campului electric E. Milivoltmetrul sensibil nu masoara direct un camp electric, ci o tensiune pe impedanta de sarcina de 50 Ω. In scopul obtinerii unei informatii utile cu ajutorul voltmetrului de perturbatii, se defineste un factor de conversie al antenei sub forma urmatoarelor variante: a) Raportul intre intensitatea campului electric E si tensiunea U, masurata pe impedanta de sarcina a milivoltmetrului, adica: b) c) Fc Logaritmul raportului dat de relatia (5.102):
E[V / m] U [V ]
[ 1 E[V / m] ]= m U [V ]

(5.102)

Fc[dB(1/m)]=20 logFc (5.103) Daca instrumental de masurat (milivoltmetrul de perturbatii) este etalonat in dB, adica tensiunea masurata este: U[dB(1 µ V)]=20log (5.104)
U [µ ] V 1µ ] [ V

Antena de receptie cadru est5e .107) Constructorul de antene livreaza o data cu antenna si diagrama lui fc[dB] in functie de frecventa.caz in care se folosesc doua antene identice [76.ANTENA DE RECEPTIE CADRU Fig.iar intensitatea campului electric: E[dB(1 µ V/m)]=20 1[ µV / m] E[ µ / m ] V (5. Fig.5.15. in norma DIN45003 se prezinta o metoda care se bazeaza pe teorema reciprocitatii. Astfel.105) este convenabil ca factorul de conversie sa fie legat de U[dB] si E[dB] prin relatia: fc[dB(1/m)]=E[dB(1 µ V/m)]-U[dB(1 µ V)] (5. in fig. de cele mai multe ori de forma circulara. Factorul de conversie Fc[dB] se determina experimental prin metode standardizate. Antena cadru Aceasta antena este in esenta o bucla conductoare.5.3.106) sau E[dB(1 µ V/m]=U[dB(1 µ V)]+fc[dB(1/m)] (5. de fabricatie INCO.2.5.14 este data diagrama factorului de conversie a antenei dipole de tip UAMZ-3/50. ca in fig.15. Spre exemplu.5.77]. Diagrama factorului de conversie al antenei UAMZ-3/50 5.14.

iar componenta de camp magnetic face unghiul α cu planul buclei. In fig. Antena capteaza intre bornele a si b un semnal izolat fata de pamant. 5.109) 0 Din punct de vedere constructive N=1.C.5.sensibila la componenta de camp magnetic. ca in fig. ca radiatiei secundare.16. conductorul bucla care fomeaza antena de receptie este introdus intr-un ecran tubular nescurtcircuitat. U0 Fig.C-cablu coaxial.16. Pentru acordarea antenei se foloseste un system de inductivitati cuplate cu condensatoare variabile. MV-milivoltmetru de perturbatii . pentru ca lungimea conductorului sa fie mica in raport cu lungimea de unda.Conexiunea antenei cadru la milivoltmetru: A-adaptor. iar cablul coaxial are ecranul conectat la pamant. ca radiatie libera si eliminarii influentei componentei de camp electric. C-cadru. 5. H= µ NA ω sin α (5. Antena de receptie cadru este folosita la masurarea componentei de camp electric pe baza relatiei E=Z0H.108) Cu φ= µ HAsin α cos ωt 0 rezulta : U0=N µ0 HA ωsin α . tensiunea in gol indusa este: U0=-Nd φ/dt (5.16 se arata schema electrica a sistemului AMZ-3A/50 de fabricatie INCO. schema in care se poate observa modul de asimetrizare a antenei. De asemenea. Daca bucla are N spire.

Dupa cum s-a aratat la 5.1. Antenele. care este definite ca raportul intre valoarea maxima Smax a puterii specifice si valoarea S0 a puterii specifice a radiatorului izotrop: D= S = (5.112) Puterea specifica radiate S a dipolului Hertz si de orice antenna nu este aceeasi in toate directiile. Un radiator izotrop poate fi acceptat ca notiune teoretica. in sensul ca puterea specifica radiate este aceeasi in toate directiile. 5.111) cu Smax pentru θ = π / 2 din relatia (5.Pentru a caracteriza aceasta concentrare se foloseste notiunea de directivitate.4. 5.4.2. in scopul conversiei energiei de radiatie in energie de conductie.17 se prezinta diagramele de directivitate r( α ) pentru antenna dipole. iar la receptie. Concentrarea radiatiei intr-o anumita directie este benefica pentru scopurile practice. ca exemplu. In fig. .111) Pm /( 4πr 2 ) 0 Directivitatea dipolului Hertz.24) si P din relatia (5. iar puterea specifica radiate S0 (modulul vectorului Poyting)depinde de distanta r dupa relatia: S0 = unde Pm este puterea totala.1….5 puterea radiate depinde de unghiul θ si uneori si de unghiul ϕ(antenna periodic logaritmica). In acest caz radiatorul ideal este punctiform.5.PROPRIETATILE GENERALE ALE ANTENELOR In acest subcapitol sunt prezentate principalele proprietati commune diferitelor antene folosite in tehnica CEM.5. ca valoare medie. nu radiaza uniform in toate directiile.28): I 2Z0 l 2 4πr 2 3 ( ) = 2 D= 4r λ 2πZ 0 l 2 2 2 ( ) I 3 λ S max S max Pm W [ ] 4πr 2 m 2 (5. fizic realizate. radiate.DIRECTIVITATE SI CASTIG Antenele sunt folosite la emisie in scopul conversiei energiei de conductie in energie de radiatie.110) (5. se calculeaza cu relatia (5.2.

Randamentul antenei monopol excitate la baza. cu relatiile (5. iar Rp rezistenta de pierderi Joule.5.18. ca in fig.(5.01 . la o antenna receptoare.Antenele care sunt isolate fata de pamant (dipole cu excitatie la centru.5. Daca priza este construita dintr-o retea metalica de adancime. pierderile diminueaza considerabil. Fig. In cazul antenei de emisie puterea radiate Pm calculate. depinde in mare masura de rezistenta prizei de pamant. ca si de pierderile Joule majorate prin efectul pelicular in conductorul active care radiaza. Astfel se defineste randamentul anteni la emisie: ηr = Pm Pm = = Pi Pi + Pp 1 Rp 1+ Rr (5.58) este mai mica decat puterea Pi introdusa in antenna. de exemplu...5.18Antena monopol cu excitatie la baza In mod analog.0. 2 ⋅π Radiatia dH a antenei dipol π r( α ):=sin( 2 − α) 2 t( α ):= cos( π π ⋅ cos( − α )) 2 2 2 π sin( − α ) 2 2 Fig. puterea captata Pc de antenna este mai mare decat puterea utila Pu transferata pe impedanta de sarcina a antenei receptoare: .113) unde Rr este rezistenta de radiatie.17.56).α := 0. Directivitatea dipolului Hertz r( α ) si a antenei dipol t ( α ) Unghiul α este complementar cu unghiul θ Randamentul antenei. periodic logaritmica) au randamente superioare celor de tip monopol.

Din relatia (5.117) (5.117) devine: Prec= (5. notata cu Ae.118) In cazul unei antene adaptate. relatia (5. 5.116) 0 m Radiatorul izotrop este un concept teoretic. este definite ca raportul intre puterea receptata Prec pe impedanta de sarcina si puterea specifica a radiatorului izotrop: Ae[m2]= P [W ] /( 4πr 2 )[ m 2 ] = S (5.4.ARIA EFECTIVA A ANTENEI Aceasta arie.119) In ultima relatie. conform fig.115) 5.8Mhz-28Mhz(KW) 60Mhz-108Mhz(UKW) Grunding World Receiver Satelit 500 .Antena de receptie este neacordata si de aceea s-a acceptat relatia (5. de diferenta de polarizare a celor doua antene prin factorul F2.Monopol antenna scurta 1.114) unde Pp reprezinta pierderea in antenna receptoare.din care puterea radiate prin radiatie joaca un rol important. Castigul G al antenei este definit ca produsul dintre directivitatea D si randamentul: G=Dη.31) a radioului Hertz 1. pentru rezistenta de radiatie nu s-a acceptat relatia(5.2.59) a antenei acordate. Din acest punct de vedere radiatorul ar trebui sa fie punctiform.13 puterea receptionata pe impedanta de sarcina a antenei pentru θ = π / 2 este: U 02c E 2l 2 = Prec= 4 Rr 2πZ 0 l 2 ( ) 3 λ Pm Ae F1 F2 FD 4πr 2 Pm Ae 4πr 2 Prec [W ] Prec (5.ηc = Pc − Pp Pu = Pc Pc (5.116) se stabileste dependenta intre puterea receptionata Prec si puterea radiate Pm: Prec= Daca se tine seama de pierderile de putere datorate mediului de transmisie prin factorul F1. ca si de factorul de directivitate FD. in sensul ca el radiaza uniform in toate directiile. sau G[dB]=10logG (5.

18-40Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[131] . 30-300Mhz. 400-1000Mhz Compliance Engineering 1989 Aplic Note 101 Simony[31] 5.200Mhz-5Ghz EMI Solutions-nov 1988 EMC Technology Sept-oct 1990 Zinke[40] 4.Biconica 20-300Mhz.2.Dipol telescopic 28Mhz 1Ghz EMI Solutions Nov 1988 Simony[31].Zinke [40] 3.Dipol logarithmic periodic 300Mhz-1Ghz.Horn 1-18Ghz.

=( λ at=10log At[dB] (5. Pentru frecvente f>1 GHz se folosesc antene de tip horn [58].19. In fig.6.120) Pentru radiatorul izotrop S=S0 si D=1.CUPLAJUL INTRE ANTENA DE EMISIE SI CEA DE RECEPTIE .121) se defineste atenuarea At de transmisie a puterii in cazul radiatorului izotrop: Prec=S0Aei= At= P Pm rec Pm λ2 λ 2 = Pm ( ) 2 4πr 4πr 4π 4πr )2 . Cu ajutorul relatiilor (5.19 sunt prezentate principalele tipuri de antene folosite in tehnica CEM.116) si (5. iar aria efectiva Aei rezulta: Aei= λ2 / 4π (5. E2/Z0=S si deci relatia (5. pana la 1 GHz. 5.122) Nota: In tehnica CEM cu aplicabilitate comerciala curenta.5. conform normei CEI 801.119) se observa ca D=3/2. Antene folosite in tehnica CEM In relatia (5.3.4.Cadru 148kHz1611kHz EMC Technology Sept –oct1989 Zinke[40] Fig 5.121) La conceptul de radiator izotrop se ajunge plecand de la conceptual radiatorului Hertz la care dimensiunea liniara l → 0 . Din cause economice este indicat ca o antenna sa aiba o banda de frecventa cat mai mare si o directivitate cat mai mare. interferentele se limiteaza. iar radiatorul devine un punct geometric.116) devine: de unde rezulta aria efectiva a antenei: Ae= S λ2 D S 0 4π Sλ2 D = S 0 Ae Prec= 4π (5.

22. 5.21 si 5. si are urmatorul continut: a) O antenna de emisie 1 cu curentul de baza I1 determina tensiunea in gol U02 in antenna 2 de receptie.Din motive de simetrie Z12=Z21. ca in figura 5. tensiunea in gol captata de antenna 1 este U01=U02.125) si (5.125) si (5.5. In general. Aceasta a fost formulate de A. cuplajul intre cele doua antene se cuantifica sub forma: a)Tensiunea de excitatie a antenei de emisie: U1=Z11I1+ZmI2 (5.22.20 se arata schema de principiu a cuplajului intre cele doua antene.123) si (5. ca in fig.Curentul I1 care parcurge antenna de emisie (primara) determina in antenna de receptie tensiunea electromotoare: U12=Z12I1 (5.126). Relatiile mentionate au o valoare functionala calitativa pentru ca curentii I1 si I2 nu sunt marimi constante in antene.124) se scrie: . schema care satisface relatiile (5. Sommerfeld[40] pentru sistemul compus din doua antene de acelasi tip.126) In relatiile (5. Curentu I2 din antenna de receptie determina in antenna de emisie o tensiune electromotoare: U21=Z21I2 unde Z21 este impedanta de cuplaj intre antenna de receptie sic ea de emisie.Datorita faptului ca antenna de receptie determina in sarcina o radiatie electromagnetica secundara. Z11 si Z22 sunt impedantele proprii ale antenelor. In fig.125) b)Tensiunea captata de antenna de receptie: U2=Z22I2+ZmI1 (5.20 Cuplajul intre antenele De emisie si de receptie Teorema reciprocitatii. ca in fig.21 .126). se poate spune ca exista o interactiune cu character mutual intre antenna de emisie sic ea de receptie.123) unde Z12 este impedanta de cuplaj intre antenna de emisie sic ea de receptie.5. Fig. b) Daca antenna 2 devine emitatoare cu curentul de baza I2=I1. 5. Cu referire la relatiile (5.

antena 1de receptie 5. 5.128) (5.4. Antena dipol. b) in cazul al doilea U10=ZmI2 (5. conductorul central si ecranul fac parte dintr-un circuit de conductie electromagnetica.22 Antena 2 de emisie. In cele ce urmeaza se va prezenta.SIMETRIZARE SI ADAPTARE Conexiunea intre antenna de receptie si voltmetrul de perturbatii (sau analizorul de spectru) se realizeaza prin intermediul cablului coaxial. modul de tratare a discontinuitatii intre antenna si cablu coaxial.129) relatii din care rezulta: U 20 I = 1 U 10 I2 Fig. conexiunea intre antenna dipol si cablul coaxial este realizata direct.23. iar pe de alta parte. in sensul ca. Din aceasta cauza se creeaza o disimetrie.5. pe doua exemple. in sensul ca curentul care parcurge bara dipolului legata la ecran este mai mic decat curentul care parcurge bara dipolului legata la conductorul central al cablului coaxial. pe de o parte.a) in primul caz U20=ZmI1.4.23.Relativ la simetrizare: . In fig. Fig. ecranul cablului coaxial radiaza in mediul ambiant exterior.21 Antena 1 de emisie Antena 2 de receptie Fig. cat si la antenele de receptie. a.5. care sunt sediul radiatiei secundare. In aceasta situatie ecranul cablului coaxial se comporta dual. Acest fenomen se produce atat la antenele de emisie.5.127) (5. Antena de emisie este alimentata din amplificatorul de putere tot prin intermediul unui cablu coaxial.

5.L3. fluxul magnetic de excitatie este nul.24. prescurtare din limba engleza a cuvintelor BALanced to Unbalanced. ca in fig. se produce reactia mansoanelor de ferita.L2. dar curentii care le parcurg sunt de sensuri diferite. Pentru a elimina reflexia care s-ar produce la schimbarea . Rp-rezistenta de pierderi Joule. Curentu care excita mansoanele de ferita este diferenta i1-i2=ie. in sensul ca ele devin acum miezuri magnetice ale unor bobine si deci ofera o reactanta in calea curentului ie=i1-i2. Daca i1 si i2 sunt egali. b. In fig.23. un dispozitiv de simetrizare numit “BALUN”.24. Daca ie ≠ 0. Un alt dispozitiv de simetrizare este prezentat in fig.a-nesimetrie. mansoanele de ferita nu exercita nici o reactie asupra curentilor i1si i2 din cablul coaxial. b-pozitia unui “BALUN”.23. Dar cum s-a aratat i1 ≠ i2 si deci miezul feritei toroidale va fi parcurs de un flux magnetic care excita infasurarea L3 in care se produce o tensiune corespunzatoare [75]. Fig. Energia de conductie electromagnetica alimenteaza antenna prin intermediul unui cablu coaxial cu impedanta caracteristica Zc. In reprezentarea schematica. Impedanta antenei vazuta dinspre cablul coaxial difera de impedanta cablului coaxial Zc. antenna cuprinde: La-inductivitatea antenei. Infasurarile L1 si L2 sunt bobinate in acelasi sens. c-BALUN realizat cu mansete de ferita In scopul eliminarii disimetriei intre antenna si cablul coaxial se introduce. Rr-rezistenta de radiatie. BALUN realizat cu inductivitati pe un tor de ferita Antena de emisie scurta (monopol).5. Ca-capacitatea antenei fata de pamant.5. Pe miez toroidal de ferita sunt plasate infasurarile L1. 5. c se arata ca dispozitivul consta din doua mansete toroidale de ferita. Daca curentul de excitatie ie=0.

dar si SWR (Stading Wave Ratio). Puterea transmisa Pt receptorului (antenna. iar in fig.5.5. numit si cuplor directional.impedantei caracteristice . Reflectometrul 2. cat si puterea reflectata. In cazul lipsei de adaptare intre sursa 1 si antenna 4. astfel incat sa poata masura atat puterea directa. este plasat intre sursa de inalta frecventa 1 si adaptorul 3. In 8. conditia de adaptare se scrie: 1 = jωC s + Zc 1 j ω ( La + L s ) + 1 + Rr + R p jωC a (5. si 4. iar partea imaginara a impedantei este nula.132) . adica: Pt=Pi-Pr (5. Din aceste doua conditii rezulta valori pentru Ls si Cs [40]. ca si factorul de reflexie R1. puterea reflectata Pr va fi detectata. Cuplorul directional (v. Fig. Adaptarea intre impedanta cablului coaxial si impedanta antenei se testeaza cu ajutorul unui sensor de putere dublu directional.25.5.3). Cu aparatul de masurat 5 se masoara atat puterea incidenta Pi.Schema de principiu privind adaptarea cablu coaxial-antena Teoretic.78]. relatia intre SWR si R1 se conserva: R1= SWR Conditia unei masurari de acuratete este ca impedanta proprie a reflectometrului sa nu produca reflexii pe linia de alimentare.3 se arata care este dependenta intre SWR si factorul de reflexie R1. Cu toate ca in acest paragraph se trateaza unda plana. amplificatory) este diferenta intre puterea incidenta Pi si puterea reflectata Pr.5.130) Impedanta cablului Zc este de natura rezistiva.6.25. intre cablul coaxial si antena se introduce un adaptor format din capacitatea Cs si inductivitatea Ls. SWR −1 +1 (5. adica daca adaptorul 3 nu este potrivit.26 este prezentata schema bloc a complexului de masurare. numit si reflectometru [40.5.131) Cu ajutorul cuplorului directional e masoara si puterea directa.24 se face referire la transmisie pe o linie considerata lunga. cat si puterea reflectata Pr. ca in fig. In fig.

3-adaptor.135) In fig. 4-antena. Etalonarea in putere. Distanta r intre antene satisface conditia: r>4W2/ λ (5. cu ajutorul relatiei (5. Dependenta intre ap.27 se prezinta schema electrica a instalatiei cu ajutorul careia se masoara atenuarea de propagare ap.5. gp=10log P Prec teor [dB] (5.5. pe baza teoremei reciprocitatii.5. 5.134) (5.ETALONAREA ANTENEI Aceasta operatie se poate efectua in “putere” sau in “camp electric”. Antenele 1 si 2 sunt identice.136) λ − ap 2 ] [dB] .gp si at este: Ap=[20log λ − 2 g p ] [dB] Relatie din care se scoate expresia castigului practice [77]” Gp=[10log 4πr 4πr (5. 5-aparat de masurat.133) Determinarea castigului practice se efectueaza. .Fig.Se calculeaza atenuarea teoretica at in cazul radiatorului izotrop. 2-reflectometru. In acest caz se urmareste sa se determine ceea ce se numeste castigul practice Gp al unei antene.4.Insertia reflectometrului in sursa de IF si adaptor: 1-sursa de IF. definit ca raportul intre puterea receptionata Prec pe impedanta nominala (50 Ω) a antenei si puterea teoretica Pteor receptionata de o antenna de referinta orientate optim in camp omogen si fara pierderi: Gp= P Prec teor . cu ajutorul a doua antene identice.122).26. dupa cum urmeaza: -Se masoara atenuarea de propagare ap intre cele doua antene identice (una de emisie si alta de receptie). conform normelor DIN45003 [77].

27.137) Antenele folosite in tehnica CEM sunt etalonate “in camp electric”. O diagrama a factorului de conversie este prezentata in fig. captat de antenna din mediul ambient. se folosesc amplificatoare. Se definesc urmatoarele tipuri de zgomote si distorsiuni: a)Zgomotul rezistiv sau zgomotul alb este produs in orice rezistenta parcursa de current si este datorat deplasarii purtatorilor de sarcina liberi. c)Zgomotul antenei se compune din zgomotul produs de rezistenta de radiatie. de pierderi si din zgomotul galactic. Atenuatorul D este evaluat in valori absolute si se regleaza pana cand receptorul R va indica aceeasi diviziune in ambele pozitii.unde W este cea mai mare dimensiune lineara a unei antene. ANTENA ACTIVA Semnalul captat de o antenna (masurat in mV) poate fi relative slab si de aceea. Acest zgomot depinde de temperatura la care se afla rezistenta. cu atat mai mult faciliteaza receptarea semnalelor slabe. Inaltimea h a antenei fata de sol va fi h>2 λ . Fig.4.5. 5. pentru a putea fi detectat. iar λ este lungimea de unda. b)Zgomotul circuitului se produce in rezistentele electrice ale circuitelor in cazul functionarii la frecventa de rezonanta.14. Acest aspect nu se confirma din cauza aparitiei zgomotelor si distorsiunilor in lantul de amplificare.Relativ la etalonarea antenelor Conexiunile vor respecta conditia l1+l2=l3+l4. La prima vedere s-ar putea crede ca cu cat amplificarea este mai puternica. 5.73 p (5. Atenuarea at este citita direct pe attenuator. .6. pentru a se neglija influenta solului. Dependenta intre castigul practice Gp si factorul de conversie al antenei Fc este data [75] de relatia: Fc= λG 9.

d)Zgomotul tranzistorului. Prin readucerea lungimii antenei se reduce zgomotul galactic captat si zgomotul antenei. MOSFET) si de rezistenta interna a sursei [86].138) unde S este nivelul semnalului si N este nivelul zgomotului. de 12V din bateria locala. Antena. La o antena active se foloseste un amplificatory local caracterizat prin: a)Impedanta mare de intrare. Un factor de zgomot unitary este ideal pentru orice cuadripol. in plus. pentru un cuadripol. dar in acelasi timp se reduce si nivelul semnalului captat. b)Amplificarea in doua etaje. deoarece intervine zgomotul propriu al cuadripolului. separate sau inclus in circuitele integrate. Pentru un cuadripol se defineste factorul de zgomot F(noise fugure). este functie de structura tranzistorului (bipolar. functioneaza in gol si deci se reduce zgomotul antenei. Antena active necesita o alimentare. cu relatia: F= | S / N | la int rare | S / N | laiesire (5. practic. pentru a pune in evidenta semnalul slab al antenei. FET. in sensul ca lungimea mecanica lm este sensibil mai mica decat λ /4 la antenna monopol sau 2 × (λ / 4) la antena dipole cu captarea semnalului la mijloc. astfel incat distanta intre nivelul semnalului util si nivelul zgomotului la structura antenei se conserva. La o antenna pasiva scrta este necesar sa se foloseasca un transformator de impedanta pentru a se adapta impedanta antenei cu cea a cablului coaxial si in plus este necesar sa se foloseasca un amplificatory puternic( cu zgomot propriu important). sau o alimentare prin cablu coaxial. In esenta. O antena de receptie este “scurta” . Astfel firma Rode & Schwarz construieste antene dipole pentru banda de frecventa 20-500 MHz si 200-1000 MHz. se elimina adaptorul antena-cablu folosit la antena pasiva. necesara functionarii tranzistoarelor. Factorul de zgomot F este. din care primul etaj serveste ca transformator de impedanta cu un transistor FET (cu zgomot mai mic decat MOSFET) si un al doilea etaj contratimp (push-pull). supraunitar pentru ca raportul S/N la iesire este mai mic decat raportul S/N la intrare. Factorul de zgomot f indica in ce masura cuadripolul a deteriorate raportul S/N. . cu tranzistori complementari. prin folosirea antenei active se urmareste sa se minimizeze factorul de zgomot global si in acelasi timp sa se mareasca banda de frecventa captata de antenna.

DIVIZORUL REZISTIV Se considera si capacitatea parazita C a divizorului fata de pamant. in mod normal. Conexiunea intre sensor (divisor de tensiune) si aparatul electronic se realizeaza. se folosesc senzori care in mod usual se numesc divizoare de tensiune. capacitatea proprie a acestui cablu si impedanta de intrare (1M Ω) in aparatul de masurat.1.1 sunt date principalele scheme electrice ale divizoarelor de tensiune. cu adapterile necesare la folosirea cablului coaxial intre divizor si aparatul electronic. In fig. 6. dupa cum urmeaza [15]: 6. in cazul in care tensiunea masurata este mai mare decat tensiunea acceptata la intrarea in aparatul electronic. se urmareste ca timpul de raspuns intrinsic si timpul de crestere sa aiba valori cat mai reduse. in tehnica CEM. cu ajutorul unui cablu coaxial. Avand in vedere impedanta cablului (50 sau 75 Ω). Raspunsul u la excitatia treapta de tensiune U este de forma: . este necesar ca prin masuri tehnice sa se elimine fenomenele de reflexie la schimbarea de impedanta. Adaptarea cablului coaxial la extremitatea spre aparatul electronic se face cu o rezistenta neinductiva egala cu impedanta caracteristica Zc a cablului coaxial.6.SENZORI PENTRU MARIMI DE TIP U Pentru a masura tensiuni electrice.Scheme electronice pentru amplificatorul antenei active sunt date in lucrarile [86] si [90]. Prin constructia lor.

2 DIVIZORUL CAPACITIV In vederea reducerii inductivitatilor parasite. Cablul coaxial. in cazul fenomenelor rapide. se considera terminat cu impedanta caracteristica. aceasta adaptare se efectueaza cu impedanta Zc.3) cu notatiile: α= R2 R3 R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 −δt C1 t (6. divizorul pur capacitiv nu se poate construe in executie coaxiala si de aceea este necesar sa se introduca rezistente de amortizare atat in bratul de inalta tensiune (R1). privit de la iesire. 6. la fenomene rapide. b. Adaptarea se face la intrarea in cablul coaxial cu rezistenta Zc-R2 pentru ca.∞ Zc / 2 n 2π 2 t n U=U R + Z / 2 [1 + 2∑(−1) exp( − RC )] n =1 1 c (6.1. impedanta Zc. Rezistentele electrice folosite in constructia divizorului sunt cu inductivitate minimala.2) [cosh ωe t + ( 1 ωeτ 2 − δ ) sinh ωe t ] ωe . O descriere functionala a cablului coaxial este data in ξ 2. divizorul se executa intro structura coaxiala. Acest divizor nu sesizeaza componentele de current continuu ale tensiunii masurate. Raspunsul la excitatie treapta este de forma: u= αUe (6. ca in sectiunea longitudinala din fig. DIVIZORUL MIXT SERIE R-C Pentru tensiuni inalte. din cauza rezistentei de intrare (1 M Ω) la intrarea in aparatul de masurat electronic. Pentru ca adaptarea nu se poate face la extremitatea spre aparatul de masurat electronic. 6. cu R1=1M Ω si R2=Zc=50 Ω. cat si in cel de joasa tensiune (R2).7. asezata la plecare.3. rezistenta care sunteaza capacitatea C2.1) unde R=R1+Zc/2. privit de la extremitatea spre aparat. 6. Raspunsul la excitatia treapta are expresia: u=U C + C exp( − R(C + C ) ) 1 2 1 2 unde R=R1+R2 ≈ R1. sa se vada.

raspunsul la excitatia treapta la cota x este de forma: u=U l [1 + R C 2 (6. adica R1C1=R2C2 si τ 1 = τ 2 .5. τ 2 = R2 C 2 . DIVIZORUL UNIVERSAL Prin conectarea rezistentelor R3 in parallel pe bratul de inalta tensiune si R4 pe bratul de joasa tensiune. rezistenta parallel totala R2=R02l=RA+RB. a= n 2π 2 2 R2 C . capacitatea parazita fata de pamant R1=R01l=R3+R4.DIVIZORUL MIXT SERIE R-C CU CABLU COAXIAL LUNG In acest caz este necesar sa se tina seama de capacitatea proprie Cc a cablului coaxial sis a se realizeze adaptarea la extremitatea spre aparatul electronic astfel ca: C1+C2=Cb+Cc (6.capacitatea serie totala. Daca divizorul are o structura omogena pe toata lungimea l.4) 6.5) cu notatiile: x 2 R1 K 2 ∑(−1) n =1 ∞ −n π 2 n 2 e −at (cosh bt + b sinh bt )] a C=C0l. Divizorul mixt serie R-C este acordat.δ= C1 R1 + C 2 R2 + C 2 R3 + C1 R3 2C1C 2 ( R1 R2 + R1 R3 + R2 R3 ) 1 C1C 2 ( R1 R2 + R2 R3 + R1 R3 ) 2 ω0 = .4. ωe = δ 2 − ω 2 6. divizorul devine apt pentru masurarea si a componentelor continue de tensiune. b= ( n 2π 2 2 n 2π 2 ) − 2 R2 C R1 R2 CK 2 . rezistenta serie totala K2=K/l=KAKB/(KA+KB).

2.10 si 11.4. ca in fig.14.12 si 8.1.2.1. CRIVAC COSMIN I. Aceasta primeste potentialul pamantului prin ecranul activ al cablului coaxial. ca in fig. b) Folosirea cabinei ecranate si a celui de al doilea ecran al cablului coaxial.E. Pentru eliminarea interferentelor care ar proveni din legarea la pamant a unei instalatii in doua sau mai multe puncte se recomanda: a) Izolarea fata de pamant a aparatului electronic de masurare. Nota: Prezentarea comportarii divizoarelor de tensiune este detaliata in lucrarea [15]. Relatii de dimensionare (exemple de calcul) sunt date in anexele 11.11.1 .Tratamentul de adaptare al divizorului universal este identic cu cel al divizorului mixt serie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful