Amplificator de putere în contratimp

Scopul lucrarii
Lucrarea are ca scop studiul experimental al unor aspecte ale funcţionării unui amplificator de
putere în contratimp de clasă B sau AB.

Elemente teoretice
Etajele de putere pentru semnalele de frecvenţă audio se pot realiza cu tranzistoare funcţionând în
clasă A (când elementul activ ce debitează putere în sarcină este permanent în conducţie) sau în
clasă B, în contratimp (elementul activ ce debitează putere în sarcină este în conducţie o
semiperioadă a semnalului).

În schema de principiu din fig.12.1, în care este reprezentat un amplificator de putere de clasă B în
contratimp cu tranzistoarele complementare, curentul prin sarcină este asigurat de tranzistorul T1 pe
semialternanţa pozitivă şi de tranzistorul T2 pe semialternanţa negativă. Reducerea distorsiunilor de
neliniaritate se face prin utilizarea unei reacţii negative de tensiune sau/şi prin trecerea la o
funcţionare în clasă AB, care constă în prepolarizarea celor două tranzistoare în aşa fel încât ele să
se afle, în absenţa semnalului, la limita de conducţie ( şi nu blocate, ca în cazul funcţionarii în clasă
B ); amplificatorul de putere în clasă AB păstrează performanţele energetice (randamentul rămâne
bun) dar se obţine o caracteristică de transfer mai liniară şi semnalul de ieşire va fi mai puţin
distorsionat.
În ceea ce priveşte reacţia negativă, distorsiunile de neliniaritate sunt considerate ca perturbaţii
interne amplificatorului şi vor fi micşorate de (1+rA) ori ; cu cât factorul de reacţie (1+rA) este
mai mare, cu atât distorsiunile de neliniaritate vor fi mai mici, la acelaşi nivel cu semnalul de
sarcină.
Distorsiunile de neliniaritate cresc odată cu creşterea frecvenţei semnalului, deoarece, în acest caz,
scade amplificarea fără reacţie, A şi deci factorul de reacţie (1+rA).

4. Funcţionarea în clasă AB se poate realiza, de exemplu, sub forma din fig. 12.3, pentru un circuit
cu o singură sursă de polarizare, în care sarcina se cuplează prin capacitate. Prin rezistenţa R circulă
curentul de colector al tranzistorului T3 , care asigură o cădere de tensiune de circa 1.2 -1.3 V la
bornele ei, suficientă pentru menţinerea în conducţie a tranzistoarelor T1 şi T2 , în absenţa
semnalului ( tensiunea continuă din emitoarele celor două tranzistoare de putere se stabileşte printr-
o reacţie negativă de curent continuu ). Rezistenţa R1 asigură închiderea curentului de colector al
tranzistorului T3 şi contribuie la formarea sarcinii de colector a tranzistorului T3. Semnalul variabil
se aplica pe baza tranzistorului T3.

5. La etajul final trebuie să se realizeze o plasare corectă a punctului static de funcţionare în scopul
utilizării cât mai bune a tensiunii sursei de alimentare. Se defineşte coeficientul de utilizare a
tensiunii de alimentare sub forma :
V V
k  0  0 VV (12.1)
Ec Ec
unde V0 - amplitudinea
+
semnalului de sarcină, presupus
E’c
sinusoidal;
Vovv - valoarea vârf la vârf a
T tensiunii de ieşire;
3
Ec’ =2Ec - tensiunea de
alimentare aplicată efectiv etajului final
T de putere.
1 Punctul static de funcţionare
R V0 max
trebuie astfel ales încât k  , cu
Ec
T semnal de ieşire nedistorsionat, să aibă o
valoare cât mai apropiată de 1. Pentru
2 circuitul din fig. 12.3, tensiunea pe
R R emitoarele tranzistoarelor finale nu poate
ajunge la 0 ( rămâne tensiunea de
1 S
saturaţie a tranzistorului T2 ) şi nici la Ec’
( rămâne ca diferenţă tensiunea VBE1 şi
Fig tensiunea de saturaţie a tranzistorului
. 12.3 T3 ). Aşa cum se vede şi în fig. 12.5, se
obţine : Vinf Vsup.
6. Din punct de vedere energetic, se pot deduce următoarele relaţii:
 Puterea utilă în sarcină :
k 2 E c2
Pu  (12.2)
2R S
(cu valoarea maximă pentru k  kmax) ;

2
 Puterea absorbită de la sursa de alimentare de etajul final :
2kEc2
Pabs  (12.3)
R S

Pu
 Randamentul :   Pabs (12.4)

 Puterea disipată de tranzistoarele de putere :

Pu 1
Pd  Pabs  Pu   Pu  Pu (  1) (12.5)
 

3
Desfasurarea lucrarii

Circuitul folosit pentru simulari este cel din figura de mai jos:

Forma de undă obţinută la primul subpunct sunt:

La subpunctul urmator s-a constatat că limitarea semnalului apare de la o amplitudine a

semnalului de 2.3V şi formele de undă au forma următoare:
Valoarea obţinută la borna 9
este:
Ec’=2Ec=15V

Tensiunea continua obţinută la

borna 3 este: V(3)=9.23V

4
 T1 T2 T1’ T2’ T3 T4
IC 13.8mA 13.8mA -600A -3.67mA 799A

581A
UCE (V) 7.64 7.36 7.04 -6.75 -6.55 6.84

5
5.) Pentru potenţiometrul P1 poziţionat la stânga obţinem:
Tensiunea continuă la borna 3 are valoarea: 7,51V.
V0max=10.601V
Forma de undă obţinută la borna 3, pentru un semnal V0<V0max are forma:

iar pentru un semnal de intrare ce introduce limitări:

Pentru potenţiometrul P1 poţiţionat la dreapta obţinem:

Tensiunea continuă la borna 3 are valoarea: 1,83 V.
V0max=2,59 V
Forma de undă obţinută la borna 3, pentru un semnal V0<V0max are forma:

iar pentru un semnal de intrare ce introduce limitări:

6
 6.) Forma de undă obţinută pentru un semnal de intrare cu amplitudinea de 30 m, frecvenţa de
20 kHz, fără înlăturarea reacţiei şi cu potenţiometrul P2 în poziţia minimă are forma:

Forma de undă obţinută pentru un semnal de intrare cu amplitudinea de 30 m, frecvenţa de

20 kHz, fără înlăturarea reacţiei şi cu potenţiometrul P2 în poziţia maximă are forma:

Forma de undă obţinută în urma legării bornei 4 la masă, cu amplitudinea semnalului de 6 mV

, frecvenţa de 20 kHz şi potenţiometrul P2 în poziţia minimă şi cu înlăturarea reacţiei are forma:

7
 Forma de undă obţinută în urma legării bornei 4 la masă, cu amplitudinea semnalului de 6 mV
, frecvenţa de 20 kHz şi potenţiometrul P2 în poziţia maximă şi cu înlăturarea reacţiei are forma:

Forma de undă obţinută pentru un semnal de intrare cu amplitudinea de 30 m, frecvenţa de

1 kHz, fără înlăturarea reacţiei şi cu potenţiometrul P2 în poziţia minimă are forma:

Forma de undă obţinută pentru un semnal de intrare cu amplitudinea de 30 m, frecvenţa de

1 kHz, fără înlăturarea reacţiei şi cu potenţiometrul P2 în poziţia maximă are forma:

8
 Forma de undă obţinută în urma legării bornei 4 la masă, cu amplitudinea semnalului de 6 mV
, frecvenţa de 1 kHz şi potenţiometrul P2 în poziţia minimă cu înlăturarea reacţiei are forma:

Forma de undă obţinută în urma legării bornei 4 la masă, cu amplitudinea semnalului de 6 mV

, frecvenţa de 1 kHz şi potenţiometrul P2 în poziţia maximă cu înlăturarea reacţiei are forma: