Capitolul 3

CONVERTOARE

Dintre blocurile funcŃionale care intră în componenŃa aparatelor de măsurare numerice, o

importanŃă deosebită o au convertoarele analog-numerice (CAN) şi convertoarele numeric-
analogice (CNA). De aceea, prezentul capitol va fi consacrat analizei acestor blocuri.

3.1 CONVERTOARE NUMERIC-ANALOGICE

3.1.1 Caracteristicile CNA

Convertoarele numeric-analogice sunt dispozitive care au rolul de a transforma semnalele
numerice în semnale analogice (cel mai adesea în tensiune sau curent). Aceste convertoare sunt
necesare în cazul când semnalul de la ieşirea unui sistem numeric trebuie să acŃioneze un circuit
sau un instrument analogic. În plus, ele pot fi utilizate şi ca parte componentă a sistemului mai
complex care este convertorul analog-numeric.
Semnalul numeric de intrare se aplică sub o formă codată în binar, binar codat zecimal, cod
Gray etc., şi cu nivele logice corespunzătoare unei anumite familii de circuite integrate digitale.
În concluzie, un CNA este un sistem cu mai multe intrări şi o ieşire, având reprezentarea
simbolică din fig. 3.1.
2n−1 20
MSB LSB

U ref CNA U ieş

Fig. 3.1. Reprezentarea simbolică a CNA.

Caracteristicile principale ale CNA sunt:

• gama de variaŃie de la ieşire,
• precizia,
• rezoluŃia,
• monotonicitatea,
• timpul de conversie,
• rata de conversie.
Gama de variaŃie de la ieşirea convertorului este dată de domeniul maxim de variaŃie pe
care îl poate avea mărimea analogică.
Precizia unui convertor, c %, reprezintă gradul în care semnalul de ieşire coincide cu
valoarea teoretică determinată U 0 ,
U ieş − U 0 max
c = ε rl = ⋅100 % (3.1)
U0
34 InstrumentaŃie electronică de măsură

de unde rezult ă că,

c%
U ieş ∈ U 0 1 ±  (3.2)
 100 
Precizia depinde în principal de precizia elementelor de circuit care intră în componenŃa
convertorului şi a semnalelor de referinŃă aplicate.
RezoluŃia unui convertor reprezint ă cea mai mică variaŃie a semnalului de ieş ire ce poate fi
pus ă în evidenŃă (treapta minim ă ce poate fi sesizat ă la ieşire), şi depinde în principal de ponderea
bitului cel mai puŃin semnificativ (LSB). Dacă semnalul de intrare este codat binar cu n biŃi,
atunci rezoluŃia este dată de relaŃ ia,
U ieş max
r= n (3.3)
2 −1
Exemplu: Pentru un convertor cu n = 3 biŃi, bitul cel mai puŃin semnificativ are ponderea
de 1 23 − 1 . Dacă U ieş max = 7 V , rezult ă
( )
1
r= 3
7 =1 V (3.4)
2 −1
ş i semnalul de ieş ire (v. fig. 3.2) va conŃine 8 nivele (sau 7 trepte).
U ieş

U ieş max = 7 V

0 4 5 N

Fig. 3.2. RezoluŃia unui CNA.

Monotonicitatea convertorului const ă în creşterea monotonă a semnalului de ieş ire în

funcŃie de semnalul de intrare.
Pentru convertorul considerat în exemplul de mai sus, monotonicitatea este dat ă de
egalitate treptelor de nivel pentru tensiunea de ieşire reprezentat ă în figura 3.2,
ri − r max
ε mon = ⋅100 % (3.5)
r
Testul monotonicit ăŃii se face prin aplicarea la intrarea convertorului a semnalului dat de
un num ărător binar ş i observarea valorii treptelor semnalului de ieşire pe ecranul unui osciloscop.
Timpul de conversie se defineşte ca fiind intervalul cronometrat din momentul aplicării sau
modificării semnalului de intrare ş i momentul când semnalul de ieşire se încadreaz ă într-o bandă
de eroare specificat ă şi situat ă în jurul valorii de regim staŃionar corespunz ătoare.
Sau altfel spus, rezult ă că timpul de conversie reprezint ă timpul necesar semnalului de
ieşire să atingă o valoare situat ă în jurul celei de regim staŃionar corespunz ătoare nivelului
semnalului de intrare aplicat. Prin urmare, răspunsul CNA la schimbarea semnalului numeric de
intrare nu este instantaneu şi poate avea reprezentarea din figura 3.3, unde s-a presupus că saltul
de la intrare are loc la momentul t = 0 .
Convertoare 35

Timpul de conversie este o caracteristică dinamică foarte important ă a unui CNA, şi pot fi
puse în evidenŃă două componente ale sale care sunt reprezentate şi în figura 3.3, ş i anume:
• timpul de comutaŃie, tcom , care este determinat de timpii de propagare finiŃi, necesari
părŃ ii numerice a circuitului pentru realizarea comut ării şi care nu se materializeaz ă printr-o
schimbare a semnalului de ieşire;
• timpul de stabilire, ts , corespunz ător părŃii analogice a circuitului, necesar pentru ca
semnalul de ieşire s ă se încadreze în banda de eroare impus ă.

U ieş

2∆ u

0 ts t
tcom tconv

Fig. 3.3. R ăspunsul convertorului la un salt al semnalului de intrare.

Rata de conversie reprezint ă num ărul de conversii pe unitatea de timp ce pot fi executate
de convertor.

3.1.2 Clasificarea CNA

Pentru utilit ăŃile practice au fost concepute o gama largă de convertoare numeric-analogice,
care pot fi clasificate după mai multe criterii. În cele ce urmează, sunt prezentate clasificările
bazate pe două dintre cele mai importante criterii.
• După tipul polarităŃii semnalului de ieşire exist ă:
• convertoare unipolare la care semnalul de ieş ire are o singură polaritate;
• convertoare bipolare la care semnalul de ieşire are o dubl ă polaritate.
• După modul cum este realizată conversia, convertoarele se împart în:
• convertoare directe la care conversia este realizat ă direct în m ărimea de ieşire
(fără a interveni alte m ărimi intermediare). Aceste convertoare sunt în general
rapide, dar au o precizie mai redus ă, care este determinat ă de num ărul mare al
elementelor de circuit conŃ inute. Ca exemple, se pot aminti convertoarele cu
rezistenŃ e ponderate, cele cu reŃea R-2R etc.;
• convertoare indirecte la care num ărul N este convertit mai întâi într-o m ărime
intermediară (durata unui impuls, conŃinutul unei secvenŃ e pseudoaleatoare etc.).
Necesit ă mai puŃine componente de precizie, deci erorile vor fi mai mici, dar şi
viteza este redus ă. Un exemplu de convertor aparŃinând acestei categorii este
convertorul stohastic.
36 Instrumenta Ń ie electronic ă de m ă sur ă

3.1.3 Principiul conversiei

Vom presupune, în cele ce urmeaz ă, că pentru semnalul numeric de intrare se utilizeaz ă
codul binar, iar m ărimea de ieşire este o tensiune.

a) - Convertorul unipolar
În cazul unui convertor unipolar, când m ărimea de ieş ire are o singură polaritate, relaŃia de
conversie poate fi pus ă sub forma
U ieş = N ∆U (3.6)
unde N este un num ăr natural exprimat în binar cu n biŃ i, ce reprezint ă datele aplicate la intrare,
n
N = ∑ 2n−i bi , bi ∈ { 0, 1} (3.7)
i =1

iar ∆U este pasul de cuantizare al convertorului.

Prin înlocuirea expresiei (3.7) în (3.6), relaŃ ia de conversie devine
n n
U ieş = 2n ∆U ∑ 2−i bi = U ref ∑ 2−i bi (3.8)
i =1 i =1

unde s-a introdus tensiunea de referinŃă,

U ref = 2n ∆U (3.9)
care poate fi pozitivă sau negativă.
Din relaŃ ia (3.8) se constat ă că semnul tensiunii U ieş este semnul tensiunii U ref , deci
convertorul este unipolar.
Valoarea maxim ă a tensiunii de ieşire (valoarea cap-scară) se obŃine pentru
bi = 1, i = 1, 2, K., n :
n
U CS = U ref ∑ 2−i = U ref 1 − 2− n = U ref − ∆U
( ) (3.10)
i =1

Punctele reprezentative ale graficului U ieş = f ( N ) sunt plasate pe o dreapt ă ce constituie

caracteristica de transfer ideală a convertorului. Aceast ă caracteristică este trasat ă în figura 3.4,
în cazul când U ref > 0 .

U ieş

U CS Caracteristica de
transfer ideală
k ∆U

2∆U
∆U

0 1 2 k 2n − 1 N

Fig. 3.4. Reprezentarea grafică a funcŃiei de conversie în cazul convertorului unipolar.

Convertoare 37

b) - Convertorul bipolar
RelaŃia de conversie a unui convertor bipolar se poate obŃine din aceea a convertorului
unipolar, scăzând U ref 2 :

1  n −i 
U ieş = N ∆U − U ref = U ref  ∑ 2 bi − 2−1  (3.11)
2  i =1 
sau
 n
−i 
 − (1 − b1 ) 2 + ∑ 2 bi 
−1
U ieş = U ref (3.12)
 i =2 
Dacă bitul cel mai semnificativ, b1 = 0 , atunci U ieş < 0 , iar dacă b 1 = 1 , atunci U ieş ≥ 0 , de
unde rezultă că acest convertor este bipolar.
Pentru câteva valori ale lui N reprezentate în binar, valorile pentru tensiunea U ieş sunt
următoarele:

[ 1, 1, ........., 1] ⇒ U ieş = 0,5 U ref (1 − 2− n+1 ) = 0,5 U ref − ∆U = U ieş max

KKKKKKKK
[ 1, 0, ........., 0] ⇒ U ieş = 0 (3.13)
KKKKKKKK
[0, 0, ........., 0] ⇒ U ieş = −0,5 U ref = U ieş min

Dacă bitul b1 reprezint ă bitul de semn în codarea lui N , atunci acest mod de codare (cu
reprezentarea numerelor cu semn) poart ă numele de cod binar deplasat . Dacă la acest cod se
înlocuieşte bitul b1 cu bitul b1 = 1 − b1 ş i apoi se revine la notaŃia b1 , se obŃine reprezentarea în
complement faŃă de doi, iar relaŃia de conversie este
 −1 n
−i 
U ieş = U ref  −2 b1 + ∑ 2 bi  (3.14)
 i =2 
În acest caz pentru diverse valori ale lui N se obŃine:
n
[0, 1, ........., 1] ⇒ U ieş = U ieş max = U ref ∑ 2−i = 0,5 U ref 1 − 2− n+1 = 0,5 U ref − ∆U
( )
i =2
KKKKKKKK
[0, 0, ........., 1] ⇒ U ieş = ∆U
[0, 0, ........., 0] ⇒ U ieş = 0
[ 1, 1, ........., 1] ⇒ U ieş = − ∆U
KKKKKKKK
[ 1, 0, ........., 0] ⇒ U ieş = U ieş min = − 0, 5 U ref
ObservaŃie
Reprezentarea datelor de intrare în cod binar deplasat este cel mai frecvent folosit ă în cazul
CNA, în timp ce reprezentarea în complement faŃă de doi este preferată în sistemele de prelucrare
numerică a semnalelor.
38 Instrumenta Ń ie electronic ă de m ă sur ă

3.1.4 Erori ale CNA

Erorile introduse de convertoarele numeric-analogice sunt erori statice şi erori dinamice.

a) - Erori statice
Cele mai importante erori statice ale CNA sunt:
• Eroare de offset sau de zero - care reprezint ă deplasarea caracteristicii de transfer faŃă
de origine (fig. 3.5, a). Unitatea de m ăsură este valoarea corespunzătoare pentru LSB;
• Eroare de factor de scară - care este dată de abaterea pantei caracteristicii de transfer
reale faŃă de panta caracteristicii de transfer ideale (fig. 3.5, b). Se exprim ă în procente;
• Eroare de neliniariate – care este determinat ă de abaterea caracteristicii de transfer reale
faŃă de caracteristica de transfer ideală a convertorului (fig. 3.5, c). Unitatea de m ăsură este ca ş i
în cazul erorii de offset, valoarea corespunz ătoare pentru LSB. Când eroarea absolut ă de
neliniaritate depăş eşte pasul de cuantizare, poate apare o eroare important ă de nemonotonie.

U ieş U ieş U ieş Caracteristica

ideală

Caracteristica Caracteristica
offset ideală ideală

N N N
a) b) c)

Fig. 3.5. Erorile statice ale CNA.

b) - Erori dinamice
Cea mai important ă eroare dinamică este valoarea timpului de conversie care a fost
prezentat în paragraful (3.1.1).

3.1.5 Scheme de convertoare N/A

Pentru realizarea funcŃiilor U ieş ( N ) sau I ieş ( N ) , având expresiile de forma (3.8), (3.12) sau
(3.14), exist ă două posibilit ăŃi practice:
• obŃ inerea mai întâi a produselor biU ref sau bi I ref (înmulŃirea cu bi ∈ { 0, 1} însemnând
comutarea tensiunii U ref sau a curentului I ref ) şi apoi însumarea lor cu ponderile 1 2 i , unde
i = 1, 2, K., n ;
• obŃ inerea mai întâi a mă rimilor ponderate U ref 2 i sau I ref 2 i , comutarea lor (adică
înmulŃirea cu coeficienŃii bi ∈ { 0, 1} ) şi apoi însumarea cu ponderi egale;
Ce două moduri de realizare sunt ilustrate de schemele bloc din figura 3.6, a ş i b.
În ambele scheme este necesară folosirea unei reŃele de ponderare fie pentru însumare
ponderat ă, fie pentru obŃ inerea de m ărimi de referinŃă ponderate.
În continuare, se vor prezenta câteva scheme de convertoare numeric-analogice directe.
Convertoare 39

COMUTATOARE COMUTATOARE
ELECTRONICE ELECTRONICE
b1 b1

GENERATOR MĂRIMI DE
REFERINłĂ PONDERATE
b2 b2

SUMATOR CU
PONDERARE

SUMATOR
IEŞIRE IEŞIRE

bn bn

REFERINłA REFERINłA
(tensiune sau curent) (tensiune sau curent)
a) b)

Fig. 3.6. Modalit ăŃi de realizare a convertoarelor N/A:

a) cu sumator cu ponderare; b) cu generarea de m ărimi de referinŃă ponderate.

a) - Convertorul cu rezistenŃe ponderate

Schema acestui convertor este reprezentat ă în figura 3.7 şi conŃine n comutatoare
electronice comandate de valorile logice ale variabilelor binare b i , o reŃ ea de n rezistenŃ e
ponderate de valori 2 i R , ( i = 1, 2 , K , n ) ş i un sumator analogic. Pentru b i = 1 , comutatorul
respectiv este conectat la tensiunea de referinŃă, iar pentru b i = 0 este conectat la mas ă.

Fig. 3.7. Schema convertorului cu rezistenŃ e ponderate.

Pentru a deduce relaŃia de conversie, se scrie mai întâi pe baza schemei prezentate, că
n
U ieş = − RI , unde I = ∑ I i (3.15)
i =1

CurenŃii I i au valori nenule numai pentru acele comutatoare pentru care bi = 1 , aş a încât
expresia general ă a acestor curenŃi este
40 Instrumenta Ń ie electronic ă de m ă sur ă

U ref
I i = − bi , i = 1, 2,..., n (3.16)
2i R
Efectuând înlocuirile, rezult ă
n
I = −∑ 2−i R −1U ref bi (3.17)
i =1
şi
n
U ieş = U ref ∑ 2−i bi (3.18)
i =1

Semnul tensiunii de ieşire este dat de semnul tensiunii de referinŃă, de unde rezultă că acest
convertor este de tip unipolar.
În practică acest convertor este puŃ in utilizat având ca dezavantaj esenŃial faptul că reŃ eaua
de ponderare necesit ă un num ăr mare de rezistenŃ e într-o plaj ă de valori cu atât mai mare cu cât n
este mai mare. Aceste rezistenŃ e având valori diferite, au şi variaŃii diferite cu temperatura şi apar
dificult ăŃi în realizarea sub forma integrat ă a circuitului. Alte surse de erori sunt rezistenŃ ele finite
ale comutatoarelor ş i tensiunea de decalaj a amplificatorului operaŃional, care conduce la o eroare
de offset.
Precizia acestui convertor este acceptabil ă dacă num ărul biŃilor nu depăş eşte n = 4 .

b) - Convertorul cu reŃea de rezistenŃe R-2R

Schema acestui convertor având la baz ă principiul generării de curenŃi ponderaŃi este
reprezentat ă în figura 3.8. Se observă că pentru ponderare este utilizat ă o reŃ ea de rezistoare având
doar două valori: R ş i 2R, valori care dau ş i numele reŃelei. Se verifică uş or că aceast ă reŃ ea are
proprietatea că rezistenŃ a văzut ă din partea stângă a oricărui nod spre dreapta este egal ă cu R.
CurenŃii din braŃ ele verticale ale acestei reŃ ele sunt dirijaŃi fie spre un sumator analogic
realizat cu ajutorul unui amplificator operaŃional, fie la mas ă, prin intermediul unor comutatoare
analogice comandate de variabilele logice bi .

Fig. 3.8. Schema convertorului cu reŃ ea de rezistenŃ e R-2R.

În baza propriet ăŃii reŃ elei R-2R precizate mai sus, se pot determina în mod simplu curenŃii
aplicaŃi comutatoarelor comandate. Într-adevăr, în fiecare din nodurile reŃ elei R-2R are loc o
divizare în două părŃ i egale a curentului incident, aş a încât se poate scrie:
Convertoare 41

U ref
I0 = − ,
R
I1 = 0,5 I 0 ,
I 2 = 0,5 I1 = 2−2 I 0 , (3.19)
..................
I n = 2− n I 0 .
Curentul I se obŃine practic prin însumarea curenŃ ilor I i aferenŃi comutatoarelor ce se află
plasate pe poziŃia din dreapta, poziŃie ce corespunde variabilei bi = 1 , ceea ce este echivalent cu
n n
U ref
I = ∑ I i bi = − ∑ bi 2−i (3.20)
i =1 R i =1

ş i în aceste condiŃ ii tensiunea de la ieşire este dat ă de relaŃia,

n
U ieş = − RI = U ref ∑ bi 2−i (3.21)
i =1

care arat ă că acest convertor este de tip unipolar.

Utilizând doar două valori de rezistenŃ e, convertorul cu reŃ ea R-2R elimină dezavantajul
esenŃial al convertorul cu reŃ ea de rezistenŃ e ponderate şi din acest motiv se preteaz ă mult mai
bine la o realizare sub form ă integrat ă. De aceea, pe baza acestei scheme se realizeaz ă o gam ă
largă de CNA integrate (eventual mai puŃ in amplificatorul operaŃ ional, dar incluzând rezistenŃa de
reacŃie R). Ca exemplu, poate fi dat convertorul integrat AD 7520 (realizat de firma Analog
Devices).

c) - Convertoare cu comutare în curent

Comutarea în curent este frecvent utilizată, în special atunci când se doreşte o vitez ă
ridicat ă, deoarece circuitele utilizate la comutaŃ ia curenŃilor sunt mai rapide decât cele utilizate la
comutaŃia tensiunilor. Sunt posibile două variante:
• cu generatoare de curenŃi egali;
• cu generatoare de curenŃi ponderaŃi.
În schema convertorului din figura 3.9 se utilizeaz ă generatoare de curenŃi egali şi o reŃ ea
R-2R inversat ă necesară în realizarea ponderării. Pentru stabilirea relaŃ iei de conversie, se va
proceda prin superpozi Ńie, Ń inând totodat ă seama de proprietatea reŃ elei R-2R.

Fig. 3.9. Circuitul unui convertor cu comutare în curent.

42 Instrumenta Ń ie electronic ă de m ă sur ă

S ă presupunem mai întâi b1 = 1 şi bi = 0 pentru i ≠ 1 . Generatorul I 0 debiteaz ă pe o

rezistenŃă egal ă cu R, aşa încât:
U ieş1 = I 0 R (3.22)

Dacă se presupune b 2 = 1 şi bi = 0 pentru i ≠ 2 , rezult ă schema echivalent ă din fig. 5.10, a.

Fig. 3.10. Schema echivalent ă în cazul b 2 = 1 şi bi = 0 pentru i ≠ 2 .

După aplicarea teoremei lui Thevenin se obŃine schema din figura 3.9, b de unde rezult ă
U ieş 2 = 0,5 I 0 R = 2 −1 I 0 R (3.23)

Procedând analog, se deduce în general, că dacă bk = 1 ş i bi = 0 pentru i ≠ k ,

U ieş k = 2− k +1 I 0 R (3.24)

şi tensiunea de la ieşirea convertorului este

n n n n
U ieş = ∑ biU ieş i = ∑ 2−i +1 RI 0bi = 2 RI 0 ∑ 2−i bi = U ref ∑ 2−i bi (3.25)
i =1 i =1 i =1 i =1
unde
U ref = 2 RI 0 (3.26)
Comutatoarele de curent folosite în cazul acestor tipuri de convertoare, se realizeaz ă de
regul ă în tehnologii bipolare permiŃ ând funcŃ ionări la viteză ridicat ă.
Cea de a doua variantă de convertoare cu comutare în curent constă în însumarea unor
generatoare de curenŃi ponderaŃi. Din aceast ă categorie face parte convertorul integrat DAC 08
prezentat ca exemplu în paragraful 3.1.6.

d) – Comutatoare de tensiuni şi curenŃi

Schema unui comutator de tensiuni este prezentat ă în figura 3.11. Partea de comutator
propriu-zis ă este format ă din tranzistoarele T2 ş i T3 . Comanda lor se face de către T1 prin
intermediul rezistenŃ elor R2 , R3 ş i R4 . Dacă T1 este saturat, atunci joncŃiunea BE a tranzistorului
T2 este polarizat ă direct ş i intră şi el în saturaŃie. În acest caz, considerând VCEsat ≅ 0 , rezult ă
uieş ≅ U ref . Dacă T1 este blocat, atunci potenŃ ialul colectorului său este mai ridicat decât U ref (se
aleg corespunz ător rezistenŃ ele R2 ş i R4 ) ş i tranzistorul T2 este blocat, iar T3 conduce la
saturaŃie ş i ca urmare uieş ≅ 0 . Acest circuit are o vitez ă de comutaŃ ie medie datorită utiliz ării de
tranzistoare în regim de saturaŃie.
Schema unui comutator de curenŃi este prezentat ă în figura 3.12. Acest comutator
funcŃioneaz ă ca un amplificator diferenŃial la care diferenŃa de tensiune aplicat ă între baze este
suficient de mare pentru a duce la blocarea unui tranzistor şi trecerea întregului curent dat de
Convertoare 43

generatorul I ref prin celălalt. Pentru a avea

0 pentru uin − VB2 < 8U T

iieş = iC1 = bi I ref =  (3.27)
 I ref pentru uin − VB2 > 8U T
trebuie ca tranzistoarele, când conduc, s ă lucreze în regiunea activă normal ă (RAN). FuncŃionarea
lor în saturaŃie va duce la creşterea curentului de baz ă, ceea ce va determina apariŃ ia unei erori
importante deoarece iC = iE − iB . Acest tip de comutator are o mare vitez ă de comutaŃ ie ş i ca
urmare, convertoarele realizate cu acest tip de comutator au un răspuns în timp foarte rapid.
V+ >U U >0 iieş = iC1 = bi I ref
ref ref

R3 uin (bi )
R2 T2 T1 T2
uieş = bU VB2
i ref
uin (bi ) R1 R4
T1 T3 I ref

VE

Fig. 3.11. Comutator de tensiune. Fig. 3.12. Comutator de curent.

3.1.6 Exemple de CNA

Pentru a înŃ elege mai bine cele prezentate anterior, în acest paragraf se vor analiza unele
părŃ i componente ale convertorului N/A de 8 biŃi utilizat în aplicaŃ iile practice şi cunoscut sub
numele de DAC 08.
Generarea curenŃilor ponderaŃi pentru primii 4 biŃi este realizat ă cu schema din figura 3.13.

I0 I 0/2 I0 /4 I 0 /8 I 0/8
U ref R0
T1 T2 T3 T4 T5 T6
+
_

2R 2R 2R 2R 2R 2R
I0 I0 I0 /2 I0 /4 I0 /8 I 0/8
R R R
V+

Fig. 3.13. Generarea curenŃ ilor ponderaŃi pentru primii 4 bi Ńi la convertorul DAC 08.

Amplificatorul operaŃional este conectat într-o bucl ă de reacŃie negativă realizat ă cu

ajutorul tranzistorului T1 . Deoarece u + = u − ≅ 0 , curentul de colector al acestui tranzistor va fi
U ref
I0 = (3.28)
R0

Pentru ca reŃ eaua R-2R să realizeze ponderarea în acelaşi mod ca în cazul circuitului
prezentat în figura 3.8, este necesar ca potenŃ ialul emitoarelor tranzistoarelor să fie egale. Având
în vedere că bazele aceloraşi tranzistoare sunt toate interconectate şi au acelaş i potenŃ ial, atunci
rezult ă necesitatea ca
44 Instrumenta Ń ie electronic ă de m ă sur ă

uBE1 = uBE 2 = K = uBE 6 , (3.29)

Deoarece funcŃionarea tranzistoarelor are loc în RAN se poate scrie

iE i
uBE i = U T ln , i = 1,K , 6 (3.30)
IS i

ş i prin înlocuire în (3.29) se deduce succesiv,

iE1 iE 2 iE 6 I0 I I I
= =K = şi = 0 = 0 =K= 0 (3.31)
IS1 IS2 IS6 IS1 IS2 2 IS3 8 IS6
de unde rezult ă
IS1 = IS2 = 2 IS3 = K = 8 IS6 (3.32)

Aceast ă condiŃie se poate îndeplini prin realizarea unor joncŃiuni BE cu arii care să
respecte aceleaş i rapoarte ca ş i curenŃii de saturaŃie.
Comutatoarele de curent sunt prezentate în figura 3.14.
IΣ
IΣ
u (b1 ) u (b 2 ) u (b 3 ) u (b 4 )

VB

I0 I 0 /2 I 0 /4 I 0 /8
144444444444444 42444444444444444
3
DE LA GENERATORUL DE CURENłI PONDERAłI

Fig. 3.14. Comutatoarele de curent ale convertorului DAC 08.

Amplificatoarele diferenŃiale comut ă curenŃ ii ponderaŃi obŃinuŃi şi fac însumarea lor prin
interconectarea colectoarelor tranzistoarelor rezultând
4 4
I Σ = 2 I 0 ∑ 2 bi = I ref ∑ 2−i bi
−i
(3.33)
i =1 i =1

Asigurarea comut ării tranzistoarelor din amplificatorul diferenŃial se face prin alegerea
tensiunii VB între cele două nivele logice u (bi ) aplicate în baze.
O schemă a unui convertor N/A realizat cu circuitul de 8 biŃ i DAC 08 este prezentat ă în
figura 3.15.
V+ R

R3
D8 R1 R2 R4 R5 R6 C
U ref _
M AO uieş
C1 C2 C3 +
M DAC 08
βM 301 A
M IΣ
D1

Fig. 3.15. Schema unui convertor N/A de 8 biŃi.

Convertoare 45

Datele pentru intrările D1 ÷ D8 sunt furnizate de un registru de memorie de 8 bi Ńi. În funcŃie

de combinaŃia aplicat ă la intrare, circuitul DAC 08 furnizeaz ă la ieş ire curentul I Σ care este
transformat cu ajutorul amplificatorului operaŃional AO în tensiunea de ieşire,
uieş = RI Σ (3.34)

Cu rezistenŃ ele R1 ş i R 2 se fixeaz ă valoarea tensiunii de referinŃă, U ref , care determină în

baza relaŃiei (3.28) valoarea curentului corespunz ător MSB, iar cu rezistenŃele R 4 , R 5 şi R 6 se
regleaz ă valoarea componentei de curent continuu injectat ă amplificatorului astfel încât variaŃ ia
tensiunii de la ieşirea acestuia să se facă în intervalul −5,12 V ÷ +5, 08 V pentru combinaŃ ii de
intrare corespunz ătoare numerelor naturale 0, 1, 2, K , 255 , ceea ce se poate constata ş i din
caracteristica de transfer a convertorului reprezentat ă în figura 3.16. Din cele prezentate rezultă că
acest convertor este de tip bipolar.
ue [ V ]
+5,12
+5, 08 ∆U = 40 mV
U ieş max = 0,5 RI ref − ∆U = 5, 08 V
U ieş min = − 0,5 RI ref = − 5,12 V
0 256 N

−5,12

Fig. 3.16. Caracteristica de transfer a convertorului N/A de 8 biŃ i.

Pentru a media variaŃiile tensiunii de la ieş irea convertorului, în bucla de reacŃie a

amplificatorului operaŃional, în paralel cu rezistenŃ a R, se conecteaz ă un condensator C,
realizându-se în acest mod o filtrare a componentelor de frecvenŃă mare. Condensatoarele C 1 , C 2
ş i C 3 sunt introduse cu scopul de a asigura o filtrare suplimentară pentru curentul de referinŃă ş i
pentru cel de axare. În plus, este necesar să se precizeze că amplificatorul operaŃ ional utilizat
trebuie să fie de bună calitate astfel încât eroarea total ă de la ieşire, datorat ă derivei termice a
tensiunii de axare şi a curenŃilor de polarizare pe intervalul de temperatură în care lucreaz ă
convertorul, să fie mai mică decât treapta minimă corespunzătoare tensiunii de ieş ire.

3.1.7 Conectarea unui CNA la un sistem cu microprocesor

Cuplarea unui convertor N/A la un sistem cu microprocesor se face cu ajutorul unor porturi
cu ieşire paralel. Microprocesorul adreseaz ă portul şi înscrie în acesta datele, respectiv numărul a
cărui conversie trebuie executat ă. Schema de conectare pentru un convertor de 8 bi Ńi este dată în
figura 3.17, a. Portul de ieş ire folosit este circuitul 8212 ale cărui intrări de date sunt conectate la
magistrala sistemului, iar ieşirile la intrările D1 ÷ D8 ale convertorului N/A.
În cazul unor convertoare cu mai mult de 8 biŃi, cuplate la un sistem cu magistrala de 8 biŃi,
sunt necesare mai multe porturi. De exemplu, pentru conectarea unui convertor de 12 bi Ńi (vezi
fig. 3.17, b) sunt necesare două porturi şi două înscrieri de date pentru formarea secvenŃ ei paralel
de comandă a convertorului. Pentru a se evita ca în intervalul de timp dintre cele două înscrieri de
46 Instrumenta Ń ie electronic ă de m ă sur ă

date, tensiunea de ieşire a convertorului N/A să ia o valoare intermediară, falsă, se introduce un al

treilea port cu rol de memorie tampon. Simultan cu înscrierea datelor în portul 2 se face ş i
transferul primilor 8 biŃi din portul 1 în portul 3, în acest mod semnalul pentru comanda
convertorului N/A apare simultan pe toate cele 12 intrări.
SelecŃie port (biŃii b 9 ÷ b12 )

CS D 9 ÷ D12

MAGISTRALA DE DATE
SelecŃie CI 2

CONVERTOR N/A
port 8212
MAGISTRALA DE DATE

DE 12 BIłI
CS Ieşire
CONVERTOR N/A

SelecŃie port
DE 8 BIłI

(biŃii b1 ÷ b 8 ) D1 ÷ D8
CI Ieşire
8212 CS CS

CI 1 CI 3
8212 8212

a) b)

Fig. 3.17. Moduri de conectare a convertoarelor N/A la un sistem cu microprocesor:

a) conectarea unui convertor de 8 biŃi; b) conectarea unui convertor de 12 biŃi.