Capitolul 1

PRECIZIA MĂSURĂRII

A. PROBLEME REZOLVATE
PROBLEMA 1.1.
Se dispune de trei voltmetre având următoarele scări și clase de precizie: Voltmetrul 1
are UCS1=100V, c1=4%; voltmetrul 2 are UCS2=1000V, c2=0,5%; voltmetrul 3 are UCS3=300V
și c3=2%. Să se aleagă aparatul care măsoară o tensiune U=100V cu eroare relativă limită
minimă.
Rezolvare
Pentru calculul erorii relative limite se obține

c1  U CS 1
 lim,1   4%
U
c2  U CS 2
 lim,2   5%
U
c3  U CS 3
 lim,3   6%
U
Se observă că cel mai convenabil pentru această măsurătoare este voltmetrul 1.

PROBLEMA 1.2.
Se măsoară puterea disipată pe o rezistență, folosind un ampermetru și un voltmetru,
obținându-se valorile Um, respectiv Im pentru tensiunea electrică și intensitatea curentului
electric ce trec prin rezistență. Puterea se calculează cu relația Pm  U m  I m . Erorile relative
limită la măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric sunt de εU=1%,
respectiv εI=0,5%. Să se determine eroarea relativă limită de măsură a puterii, folosind
a) Metoda directă
b) Metoda derivatelor
Rezolvare
a) Scriind valorile măsurate ale puterii, tensiunii electrice, respectiv, intensității
curentului electric, funcție de valorile teoretice
 U m  U (1  U )

I m  I (1   I )

Pm  P(1   P )

Ținând seama de relația P=U∙I, obținem că

Pm  P(1  U )(1   I )  P(1  U   I  U  I )  P(1  U   I )

De unde:
 P  U   I  1,5%

b) Folosind metoda derivatelor, se obține imediat:

P U P I
P   U    I   U   I  1,5%
U P I P

PROBLEMA 1.3.
O punte Wheatstone utilizează ca instrument indicator un voltmetru cu UCS = 0,5 V, având
scara gradată în 50 diviziuni, deviația minimă sesizabilă de 0,2 diviziuni și RV → ∞. Sursa de
alimentare are E=1,5 V și Rg=0. Se cunosc R1=1kΩ, R2=2kΩ. Se cer:
a) Să se determine eroarea relativă limită procentuală datorată pragului de sensibilitate al
indicatorului de nul.
b) Să se determine eroarea relativă procentuală totală, știind că toate rezistențele au o
toleranță de 0,5 %.
Rezolvare:
Schema de principiu a unei punți Wheatstone:

Puntea este la echilibru atunci când:

Ud = U12 = 0;
 Ud este tensiunea de echilibru și este cea măsurată de indicatorul de nul (voltmetru).
Condiția de echilibru a punții Wheatstone:

R1 R4

R2 R3 sau R1 R3  R2 R4

Raportul brațelor fixe se definește ca:

R2 R3
A 
R 1 R4

Sensibilitatea punții este:

U d
S E
R4
R4

Se mai poate calcula și folosind formula:

A
S
1  A2
În jurul echilibrului punții, este valabilă formula:

Ud  E  S 

R4

unde R40

Orice indicator de nul are un prag de sensibilitate Umin sub care tensiunea de dezechilibru
nu mai poate fi pusă în evidență (nu poate fi citită cu acuratețe pe indicator)
Tensiunea minimă sesizabilă de voltmetru în problema de față este
U d ,min  U CS  0,2 / 50  2mV

În jurul echilibrului punții este valabilă formula

Ud
 S 
E
Pentru puntea dată se obține raportul brațelor fixe din punte:

R2
A 2
R1

și corespunzător o valoare pentru sensibilitatea relativă a punții:

 2
S
9
a) Eroarea relativă datorată sensibilității instrumentului indicator de nul:

R4 U d ,min
1     0,6%
R4 ES

b) Al doilea tip de eroare se datorează preciziei rezistențelor din compunerea punții, care
se propagă în rezultatul final, ca eroare limită la măsurătorile indirecte:
3
R4 Ri 3
2      i    i  1,5%
i 1 Ri R4 i 1

Se obține în final eroarea relativă totală:

 tot   1   2  2,1%

PROBLEMA 1.4.
Se dă ohmetrul din figură. Tensiunea de alimentare E=5V±1%. Voltmetrul are UCS=2V
și clasă de precizie c=0,5%. Se cer:
a)Determinați relația de conversie și valorile rezistențelor R1, R2, R3 pentru a realiza
scările de măsură pentru Rx: 0,1kΩ; 1 kΩ; 10 kΩ.
b)Determinați eroarea relativă limită făcută la măsurarea rezistenței Rx=5kΩ, dacă
rezistențele R1, R2, R3 au toleranța 0,5%

Rezolvare
a) În funcție de poziția comutatorului A, sursa de tensiune E va fi cuplată la borna „-„ a
AO, prin R1, R2 sau R3. Notând Ri rezistența, și ținând cont că este o configurație inversoare,
se obține
Rx
UV   E
Ri

Făcând abstracție de semnul „-„ (voltmetrul poate fi cuplat cu bornele inversate),

rescriind ecuația, se obține că
 UV
Rx  Ri
E
sau
U CS
RxCS  Ri
E
Rezultă, pentru a realiza scările de măsură pentru Rx din enunț, următoarele valori pentru
Ri
RxCS  0,1k  → R1  250

RxCS  1k  → R2  2,5k 

RxCS  10k  → R3  25k 

b) Pentru a măsura o rezistență de Rx=5 kΩ, va trebui aleasă scara RxCS=10 kΩ, deci,
conform punctului a), R3 = 25 kΩ. Așadar:
UV
Rx  R3
E
Folosind formula propagării erorii relative limită la măsurători indirecte, se obține expresia
erorii pentru Rx

Rx UV R E R R
R   UV  x   E  x  3  R3 
x
UV Rx E Rx R3 Rx
UV  R3

E  Rx
 
UV   E   R3  UV   E   R3

c  U CS c  U CS  R3
U    1%
V
UV E  Rx

 E  1%

 R  0,5%
3

Se obține
 R  2,5%
x

PROBLEMA 1.5.
Se măsoară o rezistență necunoscută Rx prin metoda voltmetrului și ampermetrului
U
Rx  V
folosind montajele amonte și aval. Se calculează R cu relația I A . Aparatele au
x
caracteristicile:
 1. V : UCS=150V, c=0,5% , RV = 10 kΩ ±10%
2. A : ICS=2 A, c=0,5% , RA = 1Ω ±10%
Sursa de tensiune are E=100V
a) În ce caz se măsoară Rx = 200 Ω cu eroare sistematică minimă?
b) Care este eroarea relativă limită după ce s-a făcut corecția erorii sistematice?
c) Pentru ce Rx se obține aceeași eroare sistematică, în modul, prin ambele metode?
Rezolvare:
a) În configurația montajului amonte se măsoară în realitate
U V I x R x  R A 
'
R xm    Rx  R A
IA IA

pentru care rezultă o eroare sistematică absolută

eR' x  Rxm
'
 Rx  R A

și corespunzător, o eroare relativă sistematică

RA
 R' ,sist   100  0,5%
Rx

Pentru montajul aval se obține în mod similar

UV R R
''
Rxm   x V
I A Rx  RV

și eroarea relativă sistematică

R x2
e R'' , sist  R xm
''
 Rx  
R x  RV

e R'' ,sist Rx
 ''
  100   100  2%
R x  RV
R , sist
R

b) Corectarea erorii sistematice conduce la

UV
Rx   R A  R x U V , I A , R A 
IA

Folosind formula propagării erorii relative limită la măsurători indirecte (similar pentru
montajul aval), se obține în acest caz expresia erorii pentru Rx
  R U  R x  
R   x
 V
   
IA   R x  R A   
x
 U V R x UV  I A R  I A R A R x RA 
   
UV
IV Rx
 R

  UV   I A  A  R A 
Rx
 UV  R
  I A  A  RA
Rx

În care

c  U CS 151
 Umax   0,5  0,75%
V
U 100
c  I CS 2
 Imax   0,5  2%
A
IA 0,5

UV U
IA   V  0,5 A
Unde s-a ținut cont că UV = E =100V și Rx  R A Rx

Se obține
 R  2,8%
x

c) Condiția este
Rx R
 R' , sist   R' ,sist   A
R x  Rv RV

Din care se obține ecuația

Rx2  RA Rx  RA RV  0

Rx 
1
2

 0,5  0,5 2  4  0,5  2  10 4  100,25 
Deoarece este îndeplinită relația RA << Rx << Rv, condiția poate fi rescrisă mai simplu:
Rx R R
 A  x  R x  R A RV  100
R x  Rv Rx RV

B. PROBLEME PROPUSE
PROBLEMA 1.6.
Pentru a măsura o tensiune U = 200 V avem la dispoziție 3 voltmetre cu următoarele scări
și clase de precizie: Voltmetrul 1 are UCS1 = 250 V, c1 = 1%; voltmetrul 2 are UCS2 = 300 V, c2
= 1,5%; voltmetrul 3 are UCS3 = 600 V; c3 = 0,5%. Să se determine care dintre aparate măsoară
tensiunea cu eroare relativă limită minimă.
 PROBLEMA 1.7.
Se dă ohmetrul din figură. Tensiunea de alimentare E=5V±1%. Voltmetrul are o clasă de
precizie c=0,5%. Valorile rezistențelor R1, R2, R3 pentru a realiza scările de măsură pentru Rx:
0,3kΩ; 1 kΩ; 3 kΩ sunt R1=150Ω, R2=500Ω, R3=1,5kΩ. Se cer:
a)Determinați relația de conversie și valoarea UCS a voltmetrului
b)Determinați eroarea relativă limită făcută la măsurarea rezistenței Rx=500Ω, dacă
rezistențele R1, R2, R3 au toleranța 0,5%

PROBLEMA 1.8.
Se măsoară o rezistență necunoscută Rx prin metoda serie (celor două voltmetr) și metoda
U
Rx  V
paralel (celor două ampermetre). Se calculează R cu relația I A . Aparatele au
x
caracteristicile:
1. V : UCS=150V, c=0,5% , RV = 10 kΩ ±10%
2. A : ICS=2 A, c=0,5% , RA = 1Ω ±10%
Sursa de tensiune are E=100V
a) În ce caz se măsoară Rx = 200 Ω cu eroare sistematică minimă?
b) Care este eroarea relativă limită după ce s-a făcut corecția erorii sistematice?
c) Pentru ce Rx se obține aceeași eroare sistematică, în modul, prin ambele metode?

PROBLEMA 1.9.
O punte Thomson utilizează ca instrument indicator un voltmetru cu UCS = 0,5 V, având
scara gradată în 50 diviziuni, deviația minimă sesizabilă de 0,2 diviziuni și RV → ∞. Sursa de
alimentare are E=1,5 V și Rg=0. Se cunosc R1=1kΩ, R2=2kΩ. Se cer:
a) Să se determine eroarea relativă limită procentuală datorată pragului de sensibilitate al
indicatorului de nul.
b) Să se determine eroarea relativă procentuală totală, știind că toate rezistențele au o
toleranță de 0,5 %.