Sunteți pe pagina 1din 5

1. Un voltmetru arată valoarea 127,50 V. Valoarea adevărată este de 127,43 V.

Determinaţi eroarea
absolută, eroarea relativă. Dar care este corecţia statică pentru acest voltmetru?

2. O capacitate are valoarea de 1 µF±5% indicată de producător. Determinaţi limitele între care valoarea
capacităţii este garantată de producător.

3. Avem 2 rezistente unite în paralel. Valorile reyistenţelor sunt respective 10 si 20 Ohmi. Eroarea absolută
la determinarea primei rezistenţe este de +0,1 Ohm, iar pentru a doua rezistenţă este de – 0,2 Ohm.
Determinaţi valoarea rezistenţei totale şi eroarea absolută respectivă.

4. Avem un circuit cu o rezistenţă şi sursă de alimentare de curent continuu. Ampermetrul este conectat în
serie şi are o rezistenţă de 1 Ohm, Indicaţia ampermetrului este de 5 mA. Voltmetrul este conecta în
paralel cu rezistenţa necunoscută şi ne indică o valoare de 100 V. Rezistenţa voltmetrului este de 150
kOhm. Care este valoarea rezistenţei necunoscute calculate? Dar care este valoarea rezistenţei dacă nu
am avea voltmetrul în circuit?

5. Admitem, că adoptăm noi unităţi de măsură pentru tensiune şi curent. Astfel noua unitate de măsură
pentru tensiune va fi 100 volţi, iar pentru intensitatea curentului va fi de 100 amper.
Cum va fi afectată în acest caz unitatea de măsură pentru rezistenţă, capacitatea, şi inductanţă.

6. Admitem că determinarea valorii rezistenţei se efectueayă prin metoda ampermetrului şi voltmetrului


din figura de mai sus. Rezistenţa
ampermetrului este de 0,01 Ohm iar a
voltmetrului este de 2 kOhm. În cazul figurii
(b) valoarea curentului măsurat este 2 A iar a
tensiunii este 180 V. Aflaţi valoarea
adevărată a rezistenţei şi eroarea relativa
pentru circuitul (b).

7. Cunoaştem că o rezistenţă necunoscută are o valoare aproximativă de 80 Ohm. Ea va fi determinată


prin metoda ampermetrului şi voltmetrului (a) sau (b). Dacă folosim un ampermetru cu scala de 1 A şi
rezistenţa ampermetrului de 2 Ohm şi un voltmetru cu scala de 50 V şi o rezistenţă de 5 kOhm, care din
aceste circuite este util de folosit? Care va fi valoarea rezistenţei? Considerăm, că rezultatele măsurării
indică I= 0,42 A, U = 35,5V.

8. Cunoaştem că o rezistenţă necunoscută are o valoare aproximativă de 3000 Ohm. Ea va fi determinată


prin metoda ampermetrului şi voltmetrului (a) sau (b). Dacă folosim un ampermetru cu scala de 1 A şi
rezistenţa ampermetrului de 2 Ohm şi un voltmetru cu scala de 50 V şi o rezistenţă de 5 kOhm, care din
aceste circuite este util de folosit? Care va fi valoarea rezistenţei? Considerăm că rezultatele măsurării
indică I=1,5A, U=40V

9.

Considerăm o punte din figura alăturată în care R3 şi R4 sunt rezistenţe


ideale fără componente inductive, L1 şi L2 sunt inductanţe ideale
(rezistenţa lor este neglijabilă), R1 şi R 2 de asemenea sunt ideale, fără
componenta inductivă.

Determinaţi formulele de calcul pentru necunoscutele L1 şi R1 în termini de


R2, R3, R4 şi L2.
10. O punte de curent alternativ lucrează la frecvenţa de 100 Hz

Latura ab este capacitate pură de 0,2 µF

Latura bc este rezistenţă pură 500 Ohm;

Latura cd conţine o impedanţă necunoscută;

Latura da este o rezistenţă pură de 300 Ohm în serie cu o capacitate


pură de 0,1 µF

Determinaţi R şi C sau L ale laturii cd considerând conectarea lor serie.

11. O punte Maxwell pentru determinarea inductanţelor este în figura


alăturată

Latura ab constă din o bobină cu L1 şi rezistenţa r1 în serie cu altă


rezistenţă neinductivă R.

Latura bc şi cd conţin rezistenţe neinductive cu valoarea de 100


Ohm fiecare. Latura ad mai are o inductanţă variabilă L cu
rezistenţa de r2= 32,7 Ohm.

Echilibrul punţii se realizează când L= 47,8 mH şi R= 1,36 Ohm.

Determinaţi rezistenţa r1 şi inductanţa L1 bobinei din latura ab.

12.
O punte Maxwell pentru determinarea capacităţilor este folosită
pentru determinarea inductanţei necunoscute în comparare cu
capacitatea.
La echilibru avem R2= 400 Ohm, r3= 600 Ohm, R4= 1000 Ohm
C4= 0,5 µF
Calculaţi v alorile R1 şi L1 şi Q factorul
pentru frecvenţa de lucru de 1000Hz

13. Aveţi figurile Lissajous de mai jos. Determinaţi defazajul


respectiv.
14. O figură Lissajous pe osciloscop este staţionară şi are 6 maximuri pe verticală şi 5 maximuri pe
orizontală. Frecvenţa semnalului de intrare orizontal va fi de 1500 Hz. Care este frecvenţa semnalului de
intrare pe verticală?

15.

În aceste exemple o tensiune cu 60 Hz este


conectată intrării pe orizontală. Determinaţi
frecvenţele tensiunii conectate pe verticală la
intrarea osciloscopului.

16. Determinaţi raportul frecvenţelor semnalelor aplicate la întrăriloe X, Y ale osciloscopului ce reies din
figurile Lissajous de mai jos.

17. Determinaţi frecvena semnalului aplicat la intrarea pe verticală Y la osciloscop dacă la intrarea X se
aplica un semnal cu frecvenţa de 50 Hz

18. Un ampermetru cu rezistenţa de 100 Ohmi şi cu limita de măsurare de 1 mA trebuie transformat în


ampermetru cu limita de măsurare de 100 mA. Care este soluţia şi calculul necesare?

19. Determinaţi factorul de multiplicare al unui şunt cu rezistenţa de 200 Ohmi folosit într-un galvanometru
cu rezistenţa de 1000 Ohmi.

20. Care va fi valoarea şuntului pentru extinderea valorii de măsurare de 50 de ori a unui galvanometu cu
rezistenţa de 100 Ohmi.

21. Un instrument de măsură are deflecţia de 10 mA la aplicarea unei diferenţe de potenţial de 100 mV
Calculaţi (a) valoarea şuntului pentru o deflecţie totală de 100 A.
Calculaţi rezistenţa serie necesară pentru scala totală de 100 V.
Calculaţi puterea de disipare în fiecare caz.

22. Un instrument de măsurare ne indică o deflecţie totală a acului la 25 mV. Rezistenţa instrumentului de
măsurare este de 25 Ohmi Instrumentul trebuie să asigure măsurările până la 10 V. Care este rezistenţa
serie necesară pentru aceasta?

23. Un instrument cu ac cu rezistentz interna de 100 Ohmi are scala de masurare de 1 mA. Pentru a-l
transforma in instrument de masurare a tensiunii cu mai multe intervale de 10 V, de 50 V, de 250 V, de
500 V ce trebuie sa efectuam? Şi care vor fi valorile rezistenţelor serie?

24. Avem 3 rezistente unite în paralel. Valorile reyistenţelor sunt respective 5, 10 si 20 Ohmi. Eroarea
absolută la determinarea primei rezistenţe este de +0,1 Ohm, iar pentru a doua rezistenţă este de – 0,2
Ohm, iar pentru a treia rezistenă este de +0,4 Ohm. Determinaţi valoarea rezistenţei totale şi eroarea
absolută respectivă.

25.

Avem 3 rezistenţe unite ca în figura alăturată cu valorile din


desen. Valoarea rezistenţelor a fost determinată cu o eroare
absolută respectiv 0,1 Ohm, 0,2 Ohm şi 0,3 Ohm

Care este rezistenţa toatală a circuitului (rezistenţa sursei de


a,imentare şi ale mijloacelor de măsurare se neglijează.
Care este eroarea absolută pentru reyistenţa totală determinată.

26. Un instrument de măsură cu redresor foloseşte o punte


redresoare si are scala calibrată în termeni rms a undei sinusoidale. Avem indicaţia unui curent de 2,22 A
pentru o undă de semnal triunghiular. Evaluaţi valoarea peak şi rms a curentului de această formă.
Instrumentul de măsură este conectat la un redresor total (full wave). Astfel, este calibrat prin
multiplicarea marcajelor sale cu 1,11. Astfel, instrumentul indică de 1,11 ori valoarea medie a undei
semnalului rectificat.

27. Alegeţi răspunsurile corecte:


Termenul eroare este legat de
A) Valoarea reală (adevărată) a mărimii măsurate
B) Valoarea măsurată a cantității, dar nu de valoarea adevărată, care este abstractă
C) Se referă la măsurări concrete cu mijloace concrete
D) Se referă la gradul de nesiguranţă în obţinerea unui rezultat adevărat
E) Are acelaşi sens cu incertitudinea, dar marcare diferită

Termenul incertitudine este legat de

A) Valoarea reală (adevărată) a mărimii măsurate


B) Valoarea măsurată a cantității, dar nu de valoarea adevărată, care este abstractă
C) Se referă la măsurări concrete cu mijloace concrete
D) Se referă la gradul de nesiguranţă în obţinerea unui rezultat adevărat
E) Are acelaşi sens cu eroarea, dar marcare diferită
28. Defazajul a două semnale sinusoidale poate fi determinat şi prin metoda osciloscop folosind o
metodă de comparaţie . Pe ecran se obţine imaginea de mai jos.

Care este defazajul semnalelor?

29. Desenaţi oscilograma care se va obţine pe ecran,


dacă la intrările X şi Y se va aplica semnale
sinusoidale cu diferenţa de frecvenţă de 2 ori?

30.

Determinaţi inductanţa bobinei necunoscute Lx. Inductanţa L3= 40 mH, iar


puntea este echilibrată în condiţia R2/R4 = 2.
Determinaţi valorile absolute şi relative a măsurărilor
legate de măsurarea rezistenţelor active RLX =RL3= 2
Ohmi, dacă frecvenţa tensiunii de alimentare este de 50 Hz.

S-ar putea să vă placă și