MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

A REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică
Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

RAPORT

Lucrarea de laborator Nr.2

la Circuite Analogice și de Conversie

Tema: Studierea schemei de adunare a funcției

A efectuat:
st.Gr. IBM-191 Stînă Adrea-Elisa
A verificat:
Asist. Univ. Magariu N.

Chişinău 2021

1
 Scopul lucrării: studierea sumatorului inversor,schemei de adunare cu pondere,schemei
de adunare-scădere.
Generalități:

Figura 2.1 Schema generalizată a amplificatorului operațional

Schema generalizată amplificatorul operaţional sumator este reprezentată în figura 2.1, în
care:
 R0 - rezistenţa în bucla de reacţie;
 R1...Rn - rezistenţele de intrare;
 e1...en - tensiunile aplicate la intrare;
 U(t) - tensiunea de ieşire;
 es(t) - tensiunea în punctul de sumare.
Vom demonstra că această schemă efectuează operaţia de sumare şi vom determina eroarea
relativă δ, cu care se realizează aiastă operaţie.
Conform primei legi a lui Kirchhoff, suma curenţilor în punctul de sumare S este egală cu
zero.
e1 −e s e 2−e s e n−e s −U +e s
+ + …+ = (2.1)
R1 R2 Rn R0
La scrierea ecuaţiei (2.1) am considerat curentul de intrare a amplificatorului operaţional
egal cu zero, deci am utilizat proprietatea a doua a amplificatoarelor operaţionale. Semnul “−”
înaintea tensiunii de ieşire U este determinat de faptul, că tensiunea la ieşire este inversată faţă de
cea de intrare.
Reieşind din definiţia coeficientului de amplificare putem scrie:
U =−K u e s (2.2)
Rezolvarea acestor două ecuaţii ne va da tensiunea la ieşire:
n
e
−∑ j
j=1 R j
U= n (2.3)
1 1 1
∑ K R +K R +R
j=1 U j U 0 0
Aplicând prima proprietate a amplificatorului operaţional, şi anume că KU>>1, putem
neglija primii doi termeni ai numitorului expresiei (3) în comparaţie cu 1/R0 . În acest caz vom
obţine expresia pentru tensiunea de ieşire a amplificatorului sumator idealizat:

(2.4)
2
 unde Rj=R/K j 0 - coeficientul de transfer faţă de intrarea j.
Examinând expresia (2.4) ajungem la următoarele concluzii:
1) schema reprezentată efectuează operaţia de sumare a tensiunilor aplicate la intrare
înmulţindu-le totodată cu coeficienţii Kj, de exemplu, pentru două tensiuni vom avea:

2) dacă operăm cu o singură intrare schema funcţionează ca o schemă de înmulţire cu un

coeficient constant, egal cu raportul dintre rezistenţa din bucla de reacţie şi rezistenţa
de intrare

3) în cazul când Rj=R0 vom obţine un inversor de tensiune

Executarea lucrării:
1. Schema sumatorului ,care realizează funcția:
U 0 =2U 1 +0.4 U 2 (2.7)

Am montat schema ,reprezentată în figura 2.2,care realizează funcția (2.7).Am aplicat

valorile pentru U 1 și U 2 din tabelul 2.1.Am măsurat tensiunea U 0 .
Datele obținute conform calculelor și experimentului,le-am notat în tabelul 2.1 și 2.2.
Tabelul 2.1 Datele,necesare pentru studierea configurației amplificatorului operațional,care
realizează funcția (2.7)[140УД7]

U1 5 4,5 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5

U2 5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9
U 0 calc . 12 10,8 9,4 8,6 7,8 7 6,2 5,4 4,6
U 0 exper -11,69 -11,65 -9,95 -9,06 -8,18 -7,36 -6,44 -5,52 -4,59

U 0 calc . l-am calculat conform funcției (2.7)

2. Schema de scădere, care realizează funcția:
U 0 =2, 5 U 1 +0. 5U 2 (2.8)
Tabelul 2.2 Datele,necesare pentru studierea configurației amplificatorului operațional,care
realizează funcția (2.7)[140УД14]
U1 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0
U2 1 2 3 4 5 6 7 8 9
U 0 calc . 9,5 7,75 6 4,25 2,5 0,75 -1 -2,75 -4,5
U 0 exper -12,82 -11,46 -9,92 -9,08 -8,17 -7,20 -6,29 -5,42 -4,50

3
 Figura 2.2 Schema ce realizează funcția (2.7)

Tabelul 2.3 Datele , necesare pentru studierea configurației,care realizează funcția (2.2) [140УД14]

U1 4 3,5 3 2,5 2 1,5 1 0,5 0

U2 1 2 3 4 5 6 7 8 9
U 0 calc . 9,5 7,75 6 4,25 2,5 0,75 -1 -2,75 -4,5
U 0 exper -10,80 -10,03 -9,41 -8,58 -7,69 -7,01 -6,27 -5,48 -4,52

U 0 calc . l-am calculat conform funcției (2.8)

Figura 2.3 Schema care realizează funcția (2.3)

3. Montarea schemelor conform figurilor (2.2) și (2.3) în Proteus

4
 Figura 2.4 Schema sumatorului, efectuată în Proteus

Figura 2.5 Schema de scădere, efectuară în Proteus

Concluzie: La lucrarea Nr.2 realizată în laborator am făcut cunoștință cu schemele de

adunare-scădere, inversorul și sumatorul. De asemenea am montat schema pentru
determinarea tensiunii de ieșire conform formulelor 2.7 și 2.8.
Mai întâi a fost calculate tensiunea de ieșire conform formulei, apoi am calculat formula
experimental, cu ajutorul tablei cu cabluri din cabinet, apoi în Proteus. În calculele sunt mici
erori din cauza unor schemelor diferite și nu întocmai chiar exacte, adică cu mici dereglări de
tensiune.