Nr.

Măsurat Calculat
D/o U1 U2 I L S ρ ΔP P1 P2 η ΔU
V V A M mm2 2
mm Ω W W W % %
m
1 150 144 7,75 20 1,5 2,5 46,5 1162, 1116 96 0,04
5
2 150 140 12,7 20 1,5 2,5 127,5 1912, 1785 93,33 0,06
5 5 6
3 148 136 17,5 20 1,5 2,5 210 2590 2380 91,89 0,08
4 146 132 22,2 20 1,5 2,5 311,5 3248, 2937 90,41 0,09
5 5 5
5 146 128 27,5 20 1,5 2,5 495 4015 3520 87,67 0,12
6 146 130 27,5 20 1,5 2,5 440 4015 3575 89,04 0,10
9

1. De calculat pentru fiecare caz:

8.1Pierderea de tensiune în linie ca diferenţa dintre tensiunile măsurate la începutul
şi sfîrşitul liniei:
U =U 1 −U 2 [V]
8.2Pierderea de tensiune în conductori cu ajutorul relaţiei:
2 ρl
U= ⋅I
S [V]
unde I – curentul în linie
2l – lungimea totală a liniei
ρ – rezistivitatea materialului

9 Pierderea de tensiune în procente:

U 1−U 2
ΔU =
U 1 [%]
10 Determinarea pierderilor de putere în linie:
2 ρl
ΔP=P1 −P2 =I⋅U 1 −I⋅U 2=I 2
S [W]

11 Determinarea randamentului de transmitere a liniei:

P2 U2
η= ⋅100 %= ⋅100 %
P1 U1

12 Determinarea puterii:

P1 =I⋅U 1 [W]
P2 =I⋅U 2 [W]
13 Trasarea caracteristicii dependenţei:

ΔU 1 =f ( I )

14 Efectuarea concluziilor asupra lucrării efectuate:

Atunci când adăugăm sarcini la o sursă electrică cu tensiune constantă de 150V,

curentul care curge prin circuit crește. Acest lucru duce la o creștere semnificativă a
pierderilor de tensiune în conductor. Această creștere este proporțională cu pătratul
curentului și rezistența conductorului conform legii lui Ohm.

Pe măsură ce curentul crește, pierderile de putere în conductor cresc și ele, fiind direct
corelate cu valorile măsurate ale tensiunii și curentului. Astfel, eficiența sistemului și
randamentul acestuia scad pe măsură ce sarcina crește, deoarece o parte din energie
este pierdută ca și căldură în conductor.

Aspectul interesant este că aceste relații sunt valabile pentru o gamă largă de
conductori electrici, nu doar pentru cei din cupru, precum cei folosiți în experiment.
Pierderile de tensiune sunt un aspect esențial în proiectarea și operarea sistemelor de
transmitere a energiei electrice, deoarece cu cât sunt mai mari, cu atât eficiența
sistemului este mai mică.

Starea iniţială a utilajului:

1. Automatul sursei de alimentare – 220 V decuplat

2. Mînerul autotransformatorului în partea stîngă pînă la capăt (poziţia „0”)

3. Întrerupătoarele reostatului cu becuri pe poziţia de jos

1 2 3 4 5 6
A 1 1 1 0 0 1 a
B 1 1 0 1 1 0 b
C 1 0 1 1 1 0 c

Bibliografie:

1. Ion Drobencu „Materiale electrotehnice”, UTM 1997.

Profesor: Tofănică Veaceslav
2. Ileana Fetiţă, Alexandru Fetiţă „Studiul materialelor electrotehnice, cl IX.”
3. Valerian Lică „Materiale electroizolante”, vol-1, vol-2, Editura tehnică.
4. Ю. В. Корицкий «Электротехнические материалы» Москва 1976.
5. Н. П. Богородьцкий «Электротехнические материалы» 1985.
6. Н. П. Богородьцкий «Электротехнические материалы» 1971.

Profesor: Tofănică Veaceslav