Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Senzori de temperatura
1. Notiuni teoretice
1.1. Cuptorul
Reprezinta o incinta acoperita de o capsula de plastic in care se afla elementele principale
ale celorlalte 4 zone. In jurul celor 4 elemente de afla 8 rezistoare care fac ca incinta sa se
incalzeasca controlat atunci cand acestea sunt parcurse de curent electric prin efect Joule.
1.2. Traductorul de temperatura integrat pe siliciu
Traductorul are depententa liniara cu temperatura si prezinta o sensibilitate de 1uA/K
(translatam marimea temperatura in marimea electrica curent electric). Deoarece iesirea acestui
senzor este curentul, marime ce nu se poate masura direct cu usurinta, aceasta marime va trece
printr-un convertor curent-tensiune, iar de la iesirea acestuia se va masura tensiunea.
Circuitul cuprinde o rezistentea serie Rs=1kohm intre bornele de test Tp1 si Tp2 pe care
se poate masura o tensiune de 1uA/K*1kohm=1mV/K.
Deoarece marimea de iesire a traductorului este un curent iar marimea uzuala de iesire
este o tensiune, circuitul de masurare este un convertor transimpedanta construit din AO si
rezistenta de reactie de 500kohm. Prin urmare:
Rezistorul RCAL se foloseste pentru calibrarea circuitului astfel incat la 30oC sa avem la
iesire tensiunea de 0V. Dupa care din 5 in 5 grade Celsius, tensiunea va varia cu 2,5V din 5 in 5
grade celsius.
In cazul nostru, termistorul este de tip NTC si se foloseste o punte Wheatstone neechilibrata
pentru masurare. Pentru marirea preciziei masuratorii se va folosi un amplificator de instrumentatie.
Fig 6. RTD
Acest dispozitiv este alcatuit in doi conductori diferiti legati la un capat( jonctiunea calda):
cromel si alumel.
Functionarea acestuia se bazeaza pe efectul SEEBACK. Acest fenoment se bazeaza pe
faptul ca cele doua metale interactioneaza diferit cu agitatia termica, astfel ca in zona Tref se va
crea o diferenta de potential. Cu cele doua fire de cupru se masoara diferenta de potential si se
masoara in zona de Tmeter.
Variatia cu temperatura este linara (in realitate cvasiliniara, dar zona unde dependenta
nu mai este liniara nu intereseaza in cadrul acestui laborator).
V=S(Tsense-Tmeter) Unde S= coeficientul Seeback.
Temp Vout R_TH R_RTD Vout_TH Vout_RTD Vout_TC 100*VoTH 100*VoRTD 1000*VoTC
[°C] [V] [kΩ] [kΩ] [mV] [mV] [V] [V] [V] [V]
30 0.028 8.2 1.116 0.5 162 1.5 0.055 0.088 1.52
3.2. Grafice
R_TH = f(T) R_RTD = f(T)
9 1.2
8 1.19
7 1.18
6 1.17
R(kΩ)
R(kΩ)
5 1.16
4 1.15
3 1.14
2 1.13
1 1.12
0 1.11
30 35 40 45 50 55 30 35 40 45 50 55
T(°C) T(°C)
Vout_cuptor = f(T) Vout_TH = f(T)
12 120
10 100
Vout(mV)
8 80
Vout(V)
6 60
4 40
2 20
0 0
30 35 40 45 50 55 30 35 40 45 50 55
T(°C) T(°C)
200 2
150 1.5
100 1
50 0.5
0 0
30 35 40 45 50 55 30 35 40 45 50 55
T(°C) T(°C)
A*Vout(V)
8 8
6 6
4 4
2 2
0 0
30 35 40 45 50 55 30 35 40 45 50 55
T(°C) T(°C)
A*Vout_TC = f(T)
A=1000
3
A*Vout(V)
0
30 35 40 45 50 55
T(°C)
5. Concluzii:
- In primul laborator ne intereseaza zona senzorilor de temperatura (traductorul integrat AD592,
RTD -> rezistenta de platina, termistorul si termocupla);
- Datorita histerezisului intrinsec, la variatia foarte mica de temperatura (0.1 grade), cuptorul nu
porneste, pentru ca ar consuma multa energie pentru a porni si opri cuptorul la fiecare modificare
de temperatura;
- Pentru a preveni acest consum de energie se foloseste un regulator ‘On/Off’ care are anumite
praguri ce face sa porneasca cuptorul numai la variatii mai mari de temperatura;
- Se observa diferente mici intre valorile teoretice si cele experimentale.
6. Intrebari: