Referat laborator 2

Senzori capacitivi
Traductoare tensometrice

Nume: Iancu Alin-Cristian (441E)

Penciu Razvan (445E)
Grupa: 434 E
 Referat Laborator 2
SENZORI CAPACITIVI

Notiuni introductive:
• Constructie:
- Cele mai multe condensatoare variabile au ca dielectric aerul.
• Functionare:
- Variatia capacitatii se realizeaza prin ajustarea suprapunerii celor doua armaturi sau a
distantei dintre acestea.
• Utilizare:
- Acordul pentru diverse filtre, masurare presiune, umiditate, etc;
- Masurarea de capacitate nu e este o procedura simpla; de cele mai multe ori, cu ajutorul
variatiei capacitatii se va varia o alta marime.

Formula pentru condensator planar:

Sistemul de masura
 LM555 este un timer, un circuit integrat care ofera o precizie diversi timpi in functie de
rezistentele si capacitatile introduse in circuit.
Condensatorul variabil este compus din doua armaturi, cea superioara fiind mobila.
Acesta este in paralel cu un alt condensator fix (notat C in schema de principiu a circuitului
555, in configuratie de Astabil)
Pentru a creste capacitatea trebuie sa crestem aria sau sa apropiem armaturile (tensiunea
dielectricului scade).

Identificarea componentelor

Pentru a identifica componentele din schema, este foarte important sa oprim alimentarea
acesteia.
Prin masurarea rezistentei:
• Ra: Pinul 8 si pinul 7
• Rb : Pinul 7 si pinul 6
Capacitatea fixa poate fi masurata , cu precizie discutabila, intre pinul 6 si 1, sau poate fi
calculate matematic prin determinata frecventei de iesire.
Date experimentale
d [cm] f [kHz] fdeget [kHz]
0 265.7 220
0.5 254.3
1 250.2
1.5 249.4
2 237.2
2.5 231.4
3 229.3

Grafic
Calcul capacitate fixa:
f = 1.44/((Ra+Rb)*C),
unde C = Cvar + Cfix

Ra + 2Rb = 10k + 200k = 210 kohm

Pt. d = 0, Cvar = 0, C = Cfix, f = 266.716 kHz

f = 1.44/ (210 * Cfix)

Cfix = (1.44 * 10-6)/ (210 * 266.716)
Cfix = 25.7095 pF

Tabel cu masuratori (platforma):

d [cm] f [kHz] Ctotal [pF] Cvariabil [pF] Aria [cm^2]

0 266.716 25.7095 0 0
0.5 257.4 26.64 0.9305 1.5
1 250.09 27.4187 1.7092 3
1.5 246.33 27.8372 2.1277 4.5
2 240.381 28.5261 2.8166 6
2.5 233.11 29.4159 3.7064 7.5
3 230.137 29.7956 4.0861 9
Grafice:

Capacitatea variabila ca functie de frecventa

4.5

3.5
Capacitate variabila [pF]

2.5

1.5

0.5

0
225 230 235 240 245 250 255 260 265 270
frecventa [kHz]

Capacitatea variabila functie de Arie

4.5

3.5
Capacitatea variabila [pF]

2.5

1.5

0.5

0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Arie [cm2]
Calcul capacitate tactila:
f = 1.44/((Ra+Rb)*C),
unde C = Cvar + Cfix + Cdeget

Ra + 2Rb = 10k + 200k = 210 kohm

Pt. d = 0, Cvar = 0, C = Cfix + Cdeget, fdeget = 225 kHz

f = 1.44/ (210 * C)
C = (1.44 * 10-6)/ (210 * 225)
C = 30.4762 pF

Cdeget = C - Cfix = 30.4762 – 25.7095

Cdeget = 4.7667 pF

Posibile surse de erori:

In cazul obtinerii semnalului dreptunghiular de pe osciloscop, este posibil ca frecventa
acestuia sa fie alterata de capacitatile parazite introduse de sondele de masura.
Performanta poate fi afectata de praf si umiditate, iar senzorul poate detecta masuratori
incorecte.
Masurarea eronata a frecventei semnalului din cauza aparaturii invechite.

Concluzii:
Se observa din tabelul de masuratori ca pe masura ce capacitatea totala creste, (implicit
capacitatea variabila, deoarece capacitatea totala este formata din suma capacitatii fixe a celei
variabile) frecventa semnalului obtinut la iesirea circuitului scade. OBS: pentru capacitate variabila
egala cu 0, frecventa semnalului este de 266,716 kHz, aceasca scazand pana la valoarea de
230,137kHz pentru o valoare de aproximativ 4pF pentru capacitatea variabila.
Pe baza tabelului de masuratori, dar avand in vedere si foruma de calcul a unui condensator
planar (C=(epsilon0*A)/d) de observa o dependenta liniara a marimilor capacitate si arie. Pe masura
ce aria de suprapunere a celor doua placute creste de la 0cm2 pana la valoarea de 9cm2 , valoarea
capacitatii variabile creste de la valoarea initiala 0 pana la valoarea de aproximativ 4pF. Acest
comportament este normal si este demonstrat atat de forma graficului final cat si de corespondenta
acestuia cu formula de calcul
 TRADUCTOARE TENSOMETRICE

Notiuni introductive:
Structura generala a unui aparat electronic pentru masurarea unei marimi neelectrice este indicat
in figura 1.

- Obiectul masurat este efortul mecanic intr-un corp elastic sau alungirea sa relativa;
- Traductorul este un tensometru cu fir metalic sau un filament semiconductor;
- Elementul de prelucrare este fie o punte tensometrica de curent continuu (pentru
tensometrele cu filament semiconductor), fie o punte tensometrica cu unda modulata
(pentru tensometrele cu fir metalic);
- Indicatorul este un instrument electromagnetic sau numeric ce indica direct in deformatii
relative ale corpului masurat.

Tensometre
Structura tipica a unui tensometru cu fir metalic este indicata in figura 2, iar a unui
tensometru cu filament semiconductor, in figura 3.

Constructie: fie metalic de rezistivitate mare atasat unui suport mecanic.

Functionare: variatia rezistentei prin alungirea/comprimarea firului metalic, in urma stresului
mecanic aplicat suportului.
Masurarea forta mecanica: variatia rezistentei este redusa, greu masurabila direct.
Utilizare: Masurare forta mecanica, greutate, limitatoare de cursa, detectoare de impact, deplasare.
 Deosebirea intre cele doua tipuri de tensometre se afla in fenomenele fizice diferite pe care
se bazeaza functionarea lor.
La tensometrul cu fir metalic un prim factor de modificarea valorii rezistentei il constituie
variatia relativa a lungimii firului care este practic egala cu variatia relativa a dimensiunii corpului
masurat. Variatia sectiunii transversale si variatia de rezistivitate indusa de modificarea volumului
firului metalic introduc efecte neneglijabile, care au o pondere apropiata de cea a variatiei lungimii
firului.
La tensometrul cu filament semiconductor efectele determinate de variatia dimensiunilor
sunt neglijabile in comparatie cu efectul dat de variatia de rezistivitate a materialului semiconductor
indusa de efortul mecanic.

Parametrii tensometrelor
∆𝑅
𝑅
Sensibilitatea unui tensometru: 𝑆 = ∆𝑙
𝑙

∆𝐴 ∆𝑙
Raportul intre deformatia transversala si cea longitudinala este: = −2𝜇
𝐴 𝑙

unde A este aria sectiunii transversale, l – lungimea firului, 𝜇 – coeficientul lui Poisson

Tabelul 1. Valorile tipice ale parametrilor tensometrelor

Note: - Sensibilitatea poate avea si valori negative in functie de tipul de conductivitate si de

orientare cristalografica.
- ppm inseamna 10-4%
- 1 strain = o deformatie relativa de 106
 Tensometrul folosit in lucrare este alcatuit dintr-un conductor plat, in forma de zig-zag, montat
pe o folie de suport, ca in figura de mai jos. Conductorul are la capete pad-uri, pe care sunt lipite
terminale pentru conectare.

Fig. 4 Marca tensometrică utilizată în platforma de laborator

În figura de mai jos este prezentat modul de montare a tensometrului pe o bară de metal.
Orientarea tensometrului este aleasă în funcţie de direcţia pe care efortul va fi aplicat pe bară. În
acest caz, bara este fixată la un capăt, iar forţa poate fi aplicată la capătul liber, pentru a schimba
poziţia barei în sus sau în jos.
Tensometrul este orientat astfel încât secţiunile mai lungi ale conductorului să fie paralele cu
lungimea barei. Acest montaj maximizează compresia sau tensiunea tensometrului faţă de forţa
aplicată pe bară.

Sistemul mecanic este compus dintr-o lamela elastica actionata cu un surub.

Acesta permite atat compresia cat si alungirea traductorului.
In figura urmatoare se afla schema bloc de pe placa de lucru. Simbolul tensometrului este
acelasi cu al unui potentiometru. Litera ε indică faptul că rezistenţa este funcţie de efortul mecanic.
Ieşirea punţii intră într-un convertor curent-tensiune, a cărui ieşire este amplificată de un
amplificator operaţional. Acesta are o ajustare de ofset, pentru a compensa eventuale erori apărute
în circuit.

Fig. 7 Schema de principiu a platformei de laborator

 Fig. 8 Schema electrică a platformei de laborator

Traductorul este parte a punţii Wheatstone, împreună cu rezistoarele R66 - R68. În circuit
sunt folosiţi rezistoare de precizie (toleranţă 0,1%) pentru a minimiza erorile cauzate de valoarea
mică de variaţie a rezistenţei tensometrului.
Rezistenţa nominală a tensometrului este de 120Ω. Variaţia maximă de 2% se referă la
toleranţa tensometrului după ce a fost instalat pe suprafaţa barei. În timpul acestui proces,
rezistenţa nominală a tensometrului se poate modifica.
Ieşirile punţii sunt conectate la un amplificator operaţional (U16A) cu feedback, care este
configurat ca un convertor curent-tensiune. Ecuaţia de ieşire a amplificatorului operaţional este:
𝑉 ∆𝑅 𝑅
𝑉0 = 2 × 𝑅 × 𝑅 𝐹 ; unde V este tensiunea de alimentare a punţii (+5V); RN este rezistenţa nominală
𝑁 𝑁
a tensometrului (120Ω); RF este rezistenţa de feedback (12kΩ); ΔR este modificare de rezistenţei
datorată efortului mecanic.
5×∆𝑅×12𝑘Ω
Brigde OUT: 𝑉0 = = 2.083 × ∆𝑅
2×1202

Tensiunea de iesire a amplificatorului operational devine:

𝐴𝑀𝑃 𝑂𝑈𝑇 = −5 × 𝑉0 = −5 × (2.083 × ∆𝑅) = −10.42 × ∆𝑅
Terminalul BRIDGE OUT din circuit este conectat la ieşirea U16A. Deoarece acesta nu are
compensare de ofset, orice diferenţă în punte datorată toleranţelor rezistoarelor, drift-ului cu
temperatura, etc, este amplificată la ieşirea BRIDGE OUT.
Potenţiometrul R105 are rol în a realiza o ajustare la zero a acestor erori. Pentru a calibra
circuitul, trebuie avut în vedere ca asupra ansamblului să nu fie aplicată nici o tensiune mecanică.
După acea, potenţiometrul poate fi reglat pentru a avea 0V la ieşirea AMP OUT.
Tabelul pentru rotire in sens invers al acelor de ceasornic:
Rotire Rezistenta[Ω] Bridge OUT [V] Amp OUT [V]
0 119.10 0 0
-0.5 119.11 -0.0070 0.0310
-1 119.12 -0.0114 0.0660
-1.5 119.14 -0.0469 0.2049
-2 119.16 -0.1087 0.5403
-2.5 119.20 -0.1899 0.9467
-3 119.27 -0.2884 1.4397
-3.5 119.29 -0.3656 1.8194
-4 119.32 -0.4575 2.2723
-4.5 119.37 -0.5389 2.6766
-5 119.43 -0.6440 3.2080
-5.5 119.46 -0.7209 3.5894
-6 119.50 -0.8152 4.0686
-6.5 119.52 -0.8938 4.4572

Grafice:
Tabelul pentru rotire in sensul acelor de ceasornic:
Rotire Rezistenta[Ω] Bridge OUT [V] Amp OUT [V]
0 119.17 0 0
0.5 119.12 0.0018 -0.0036
1 119.10 0.0406 -0.1950
1.5 119.06 0.1286 -0.6371
2 119.01 0.2247 -1.1143
2.5 118.97 0.3186 -1.5827
3 118.91 0.4115 -2.0454
3.5 118.85 0.4749 -2.5181
4 118.80 0.5707 -2.9998
4.5 118.77 0.6688 -3.4899
5 118.71 0.7676 -3.9797
5.5 118.68 0.8293 -4.4456
6 118.62 0.9371 -4.9830
6.5 118.57 1.0253 -5.4236
Grafice:
 Posibile surse de erori:
Se poate intampla ca surubul sa nu efectueze o rotire reala, chiar daca utilizatorul invarte,
acesta se invarte „in gol” adica nu produce o variatie de lungime dispozitivului.
Se poate intampla ca puntea Wheastone sa nu fie echilibrata perfect datorita tolerantelor
rezitoarelor componente. In mod ideal aceasta este echilibrata si pentru acest caz, tensiunea de
iesire sa fie 0 volti, in cazul in care tensometrul nu este nici alungit, nici comprimat. In vederea aceste
probleme se foloseste un circuit de calibrare. Cu un potentiometru se calibreaza pentru pozitia
neutra sa citim la iesire o valoare de 0 volti. Aceasta calibrare se aplica exact aproape de iesire.

Concluzii:
Variatia rezistentei tensometrului variaza foarte putin in functie de alungire, asadar este
nevoie de utilizarea unor circuite care sa amplifice aceasta variatie, astfel incat sa poata fi citita. De
aceea se folosesc circuite suplimentare, cum ar fi amplificatorul inversor de dinaintea iesirii.
Rezistoarele din circuit sunt alese sa aiba tolerante cat mai mici, astfel incat eroarea de
masura datorata acestora sa fie cat mai mica, dar chiar si asa puntea Wheastone nu poate fi
echilibrata perfect. Nu exista in practica configuratie pentru acest circuit incat sa se obtina la iesirea
puntii fin valoarea de 0 volti (din cauza tolerantelor). De aceea se foloseste inca un circuit cu care se
calibreaza ieserea circuitului astfel incat pentru o pozitie neutra, circuitul sa aiba la iesire 0 volti.
In cadrul aceste lucrari de laborator se mentioneaza ca rezistenta nominala a tensometrului
este de 120 ohmi, dar se observa din masuratori ca aceasta este de fapt 118.83 ohmi. Aceasta
variatie se datoreaza uzurii componentei in decursul timpului, astfel ca aceasta a suferit o deformare
plastica, rezistenta acesteia modificandu-se la 118.83 ohmi.
In ciuda tuturor acestor erori din diverse motive, pe baza relatiilor de calcul teoretic pentru
marimile Bridge OUT si Amp OUT se observa ca rezultatele experimentale sunt foarte apropiate de
rezultatele teoretice, lucru care este valabil daca se considera ca rezistenta nominala pentru
tensometru are valoarea de 118.83 ohmi.
INTREBARI:
 ---INTREBARI---
1. Care este scopul punţii şi a amplificatorului în circuit?
a) să convertească variaţia rezistenţei în tensiune
b) să mărească ieşirea relativ mică a tensometrului
c) varianta a) şi varianta b)
d) nici una din variantele de mai sus.

2. În momentul flexării barei, tensometrul indică:

a) efortul mecanic pe suprafaţă în locul în care traductorul este plasat
b) efortul mecanic pe suprafaţă la capătul liber la barei
c) variaţie a lungimii barei
d) variaţie a lăţimii barei

3. Care parametrul al tensometrului variază în funcţie de efortul mecanic aplicat?

a) tensiunea
b) inductanţa
c) rezistenţa
d) capacitate

4. Efortul este definit ca:

a) deformarea unui solid în urma stresului mecanic
b) deformarea unui solid fără stres mecanic
c) stresul mecanic aplicat unui solid
d) tendinţa unui solid de a reveni la forma originală, atunci când nu se mai aplică stres
mecanic asupra lui

5. Ce unitate de măsură este folosită pentru efortul mecanic?

a) Inchi
b) procente
c) microstrain
d) toate cele de mai sus

6. Sensibilitatea unui tensometru este dată de:

a) modulul elasticităţii
b) factorul de deformare
c) rezistenţa nominală
d) raportul stres / deformare

7. Pe montajul din figura următoare, tensometrul va indica efortul:

a) la capătul fix al barei
b) la capătul liber al barei
c) în locul în care tensometrul este fixat pe bară
d) în orice punct de-a lungul barei
 8. Se presupune că circuitul din figura 8 are ieşirea calibrată la 0V atunci când asupra
tensometrului nu există stres mecanic. Dacă se aplică efort mecanic, astfel încât rezistenţa creşte
la 120,35Ω, care este valoarea tensiunii la AMP OUT ?
a) 3,65V
b) 3,50V
c) 0,35V
d) 0,035V

9. Ce expresie reprezintă sensibilitatea unui tensometru?

a) ΔR / R
b) ΔL / L
c) (ΔR / R) / (ΔL / L)
d) σ / e

10. Ecuaţia ce implică efortul aplicat unui solid şi deformarea rezultată E = σ / e este
cunoscută ca:
a) Legea lui Maxwell
b) Legea lui Hooke
c) Legea lui Burke
d) modulul de elasticitate

11. Ce parametru al tensometrului nu variază atunci când se aplică efort mecanic?

a) lungimea
b) rezistenţa
c) stresul
d) factorul de deformare