Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

MĂSURAREA DEBITELOR FLUIDELOR ÎN

CURGERE
ETALONAREA UNEI DIAFRAGME

Profesor coordonator: Student:

Ș. l. dr.Ing. Gabriela ISOPENCU Maicanu Florentina Andreea

IIPCB, an III
CUPRINS
SCOPUL LUCRĂRII ................................................................................................................. 3
ASPECTE TEORETICE ............................................................................................................ 3
INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ .......................................................................................... 5
MOD DE LUCRU ...................................................................................................................... 5
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE ................................................................. 6
Tabel 1-Date înregistrate ........................................................................................................ 6
Tabel 2-Caracteristici instalație .............................................................................................. 6
Tabel 3-Date prelucrate .......................................................................................................... 6
Tabel 4-Date calculate ............................................................................................................ 7
CONCLUZII .............................................................................................................................. 7
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 8

2
SCOPUL LUCRĂRII
▪ Etalonarea unui dispozitiv de măsurare a debitului

ASPECTE TEORETICE
Debitul de fluid, cantitatea de fluid care trece printr-o suprafață în unitatea de timp,
este unul dintre parametrii principali ai oricărui process tehnologic și, prin urmare, măsurarea,
cât și menținerea lui la o valoare constantă prezintă o importanță deosebită. De aceea au fost
construite multe aparate si dispositive în acest scop. După principiul de funcționare,
clasificarea ar conține 4 grupe de debitmetre:

• Debitmetre cu reducerea secțiunii de curgere (obstacol hidraulic). Creșterea vitezei

prin secțiunea de curgere redusa este însoțită de o cădere de presiune. Prin măsurarea
căderii de presiune pot fi estimate viteza de curgere și debitul fluidului. Exemple de
debitmetre din această categorie: diafragma, tubul Pitot, tubul Venturi.
• Debitmetre cu secțiune de curgere variabilă și cădere de presiune constantă
(rotametru). La aceste debitmetre, pierderea de presiune este constantă și egala cu
diferența de presiune necesară pentru echilibrarea greutății unei piese mobile (bilă,
plutitor). Din această categorie fac parte rotametrele și citometrele.
• Măsurătoare volumetrice (contoare). Debitul mediu rezultă din împărțirea cantității
măsurate la timpul în care această cantitate a trecut prin contor. Se pot aminti contoare
uscate pentru gaze, contoare umede pentru gaze, contoare cu pistoane rotative,
contoare cu moriști.
• Debitmetre bazate pe principia termice, magnetice, cu ultrasunete. De exemplu,
anemometrul cu fir cald, debitmetrul termic Thomas etc.

Diafragma este standardizată conform STAS 7347/1974. Diafragma este utilizată în

lipsa unui debitmetru adecvat sau a posibilităților de branșare la rețea. Este constituită dintr-un
disc metalic prevăzut cu un orificiu calibrat de diametru d, montat pe conductă prin intermediul
unor flanșe conform figurii 1.

3
 Fig.1 Interconectare diafragmei în conducta de fluid

Pentru a calcula debitul de lichid s-a pornit de la relaţia de calcul a ariei secţiunii
orificiului diafragmei:

𝜋∙𝑑02
𝐴0 = (1)
4

Cu ajutorul datelor inţiale, cunoscând debitul volumetric printr-un grafic

logaritmic iese valoarea constantei K pe baza relaţiei:

𝐺𝑣 = 𝐾 ∙ ∆ℎ𝑛 (2)

Coeficientul de curgere (α) se calculează cu ajutorul constantei K:

2∙𝑔∙(𝜌𝑚 −𝜌)
𝐾 = 𝛼 ∙ 𝐴0 ∙ √ (3)
𝜌

Dependenţa între debitul lichidului şi diferenţa de presiune create la trecerea

lichidului prin diaframă este dată de relaţia:
2∙𝑔∙∆ℎ∙(𝜌𝑚 −𝜌)
𝐺𝑣, 𝑑 = 𝛼 ∙ 𝐴0 ∙ √ (4)
𝜌

• Gv,d – debitul volumetric al lichidului calculat

• α – coeficient de curgere

4
 • A0 – aria secţiunii orificiului diafragmei
• ∆p – diferenţa de presiune create la trecerea lichidului
• g – acceleraţia gravitatională
• ∆h – diferenţa de nivel indicate de manometrul cuplat la diafragmă
• ρ – densitatea lichidului din conductă
• ρm – densitatea lichidului manometric

INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ

Fig.2- Schema instalației experimentale

Instalația experimentală este compusă dintr-un rezervor de alimentare cu apă, o pompa

centrifugă care aspira lichidul pe care îl refulează în conducta prevăzută cu o diafragmă având
diametrul de 10 mm. Debitul de apa se măsoară cu un rotametru și se reglează la valoarea
dorită cu ajutorul unui ventil. Diferența de presiune se măsoară cu ajutorul unui manometru
diferențial ce utilizează Hg ca lichid manometric.

MOD DE LUCRU
Se conectează transformatorul la rețea și se pornește pompa prin fixarea tensiunii la
valoarea indicată. Se reglează debitul de lichid cu ajutorul ventilului și se înregistrează valoarea
indicată de rotametru, precum și denivelarea celor două tuburi ale manometrului
corespunzătoare. Se repetă operația pentru un set de 5 determinări.

5
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
Tabel 1-Date înregistrate

Δh,
Gv ,L/h mmHg
10 2
20 10
30 23
40 37
50 60

Tabel 2-Caracteristici instalație

d0 ,m ρH2O, kg/m3 ρHg, kg/m3

0,01 998 13600

Tabel 3-Date prelucrate

Δh, Gv,d ,
Gv ,L/h Gv ,m3/s mmHg Δh, mHg m3/s Er. Rel ln(Gv) ln(Δh)
10 2,78E-06 2 0,002 2,32E-06 19,91 -12,7939 -6,21461
20 5,56E-06 10 0,01 5,18E-06 7,25 -12,1007 -4,60517
30 8,33E-06 23 0,023 7,86E-06 6,08 -11,6952 -3,77226
40 1,11E-05 37 0,037 9,96E-06 11,51 -11,4076 -3,29684
50 1,39E-05 60 0,06 1,27E-05 9,46 -11,1844 -2,81341

Se logaritmează ecuația 2 și se reprezintă grafic dependența debitului volumetric în

funcție de denivelarea manometrică.

𝑙𝑛(𝐺𝑣) = 𝑛 ∙ 𝑙𝑛(∆ℎ) + 𝑙𝑛(𝑘) (5)

6
 ln(Gv)=f(ln(Δh)
-11
-7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 -11,2 0
-11,4

y = 0,4754x - 9,8681 -11,6

R² = 0,9969 -11,8
ln(Gv)

-12
-12,2
-12,4
-12,6
-12,8
-13
ln(Δh)

Fig.3- Dependența liniară a debitului volumetric în funcție de denivelarea manometrică

Tabel 4-Date calculate

k A,m2 α B
5,18E-05 7,85E-05 0,0419 15,74

A0 s-a calculat cu ecuația 1.

𝑘 = 𝑒 −9.8681 = 5,18E-05
𝑘
𝛼 = 𝐴 ∙𝐵 (6)
0

2∙𝑔∙(𝜌𝑚 −𝜌)
𝐵=√ (7)
𝜌

CONCLUZII
Odată cu creșterea debitului se observă oscilații la nivelul ramurilor manometrului
diferențial cu mercur.La debite mari, în ramura din dreapta a manometrului diferențial se
formează o oglindă de mercur.

În urma etalonării diafragmei, am obținut valorile debitului volumetric al

diafragmei, erorile fiind situate în intervalul (6-20%). Aceste erori pot proveni din citirea
incorectă a denivelării.

7
BIBLIOGRAFIE
▪ Măsurarea debitelor fluidelor în curgere. Etalonarea unei diafragme, Ș. l. dr. ing.
Gabriela Olimpia ISOPENCU, 2021.
▪ Floarea,O.,Jinescu,G.,Procedee intensive in operatiile unitare de transfer, Editura
Tehnica, Bucuresti,1966
▪ http://www.umfcv.ro/files/l/a/LaboratorFizica(6).pdf
▪ Microsoft Word - L2.doc (wordpress.com)