Universitatea Politehnica din Bucureşti

Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA

CURGEREA FLUIDELOR PRIN CONDUCTE ORIZONTALE

Profesor coordonator: Student:

Ș. l. dr.Ing. Gabriela ISOPENCU Maicanu Florentina Andreea

IIPCB, an III
CUPRINS
SCOPUL LUCRĂRII ................................................................................................................. 3
ASPECTE TEORETICE ............................................................................................................ 3
INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ .......................................................................................... 4
MOD DE LUCRU ...................................................................................................................... 5
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE ................................................................. 6
Caracteristici ale conductei de sticlă ...................................................................................... 6
Caracteristici ale conductei de metal ...................................................................................... 7
Determinarea densității apei la temperatura de lucru de 9°C ................................................. 7
Determinarea vîscozității apei la temperatura de lucru de 9°C .............................................. 7
Tabel 1: Prelucrarea datelor experimentale la curgerea apei prin conducta de sticlă ............ 8
Grafic 1: Dependența coeficientului de frecare experimental și teoretic cu logaritmul
criteriului Reynolds pentru conducta de sticlă ....................................................................... 9
Tabel 2: Prelucrarea datelor experimentale la curgerea apei prin conducta de metal ............ 9
Grafic 2: Dependența coeficientului de frecare experimental și teoretic cu logaritmul
criteriului Reynolds pentru conducta de metal ....................................................................... 9
CONCLUZII ............................................................................................................................ 10
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 10

2
SCOPUL LUCRĂRII
• Stabilirea regimului de curgere în funcție de numărul lui Reynolds;
• Calculul coeficientului de frecare din determinările experimentale;
• Determinarea valorii teoretice a coeficientului de frecare.

ASPECTE TEORETICE
Regimul de curgere este caracterizat din punct de vedere hidrodinamic prin valoarea
numărului lui Reynolds:
𝑤∙𝑑∙𝜌
𝑅𝑒 = (1)
𝜂

unde:

w – viteza de curgere, m/s;

d – diametrul interior al conductei, m;

ρ – densitatea lichidului;

η – vîscozitatea lichidului.

În această formă se constată faptul că numărul lui Reynolds conține o mărime care
caracterizează fluidul din punct de vedere al curgerii (η), o mărime ce caracterizează aparatul
(d) și o mărime ce caracterizează operația (w).

Pentru Re < 2300 curgerea este laminară, iar pentru Re > 3000 curgerea este
turbulentă.

În problemele practice, curgerea fluidelor se clasifică în:

• Curgere în spații închise: prin conducte, canale, utilaje etc;

• Curgere în jurul corpurilor imersate: curgerea peste un fascicul de țevi, sedimentarea
particulelor solide, deplasarea unui agitator într-un lichid, curgerea sistemelor disperse
(bule, picături, particule);
Curgerea în spații închise se caracterizează prin relații între căderea de presiune și
viteza medie. Curgerea peste corpurile imersate se caracterizează prin relații între viteza
relative dintre fluid și solid si forța de rezistență pe care o opune solidul curgerii fluidului.

Forțele de frecare apar:

• Între straturile fluidului – frecări interne;

• Între fluid și solid – frecări externe;

3
 Pierderea de presiune a unui fluid la curgerea prin conducte este dată de ecuaţia
Fanning–Darcy:
𝑙 𝑤2
𝛥𝑝 = 𝜆 ⋅ 𝑑 ⋅ ⋅𝜌 (2)
2

unde:

Δp – căderea de presiune;

λ – coeficientul de frecare;

l – lungimea conductei.

Pentru regimul laminar:

64
𝜆 = 𝑅𝑒 (3)

Pentru regimul turbulent în conducte cu pereţi netezi au fost propuse numeroase

formule

- formula lui Blasius, valabilă pentru 3000  Re 100 000:

0,3164
𝜆= (4)
𝑅𝑒 0,25

- formula lui Generaux:

0,16
𝜆 = 𝑅𝑒 0,16 (5)

Pentru regimul turbulent în conducte cu asperităţi valoarea coeficientului de frecare

variază cu natura materialului din care este făcută conducta:

- formula lui Koo:

1,056
𝜆 = 0,014 + 𝑅𝑒 0,42 (6)

- formula lui Hopf și Fromm:

𝑘 0,314
𝜆 = 10−2 ⋅ (𝑑) (7)

unde k este un coeficient care depinde de materialul din care este făcută conducta.

INSTALAȚIA EXPERIMENTALĂ

4
Legendă:

(1) – Robinet
(2) – Rețea
(3) – Rotametru
(4) – Manometru cu Hg
(5) – Manometru cu CCl4

Este formată din două conducte: o conductă de metal și o conductă de sticlă. Lichidul
manometric utilizat este tetraclorura de carbon care, pentru temperatura normală de lucru are
densistatea de 1550 kg/m3 , pentru conducta de sticlă și respectiv mercur (densitatea 13600
kg/m3), pentru conducta de metal. Debitele sunt măsurate cu ajutorul unui rotametru calibrat
în L/h. Circulația apei se realizează NUMAI pe o conductă,circuitul pe cealalta conductă fiind
închis cu ajutorul robineților de pe conectorul în forma de Y aflat la intrarea în conductă, în
sensul circulației lichidului în conductă.

MOD DE LUCRU
Se verifică conexiunile instalației și direcția de circulație a fluidelor prin inspectarea
instalației.

Se verifică starea robineților din conectorul în formă de Y (robinetul 1 închis,

robinetul 2 deschis).Se deschide robinetul de alimentare cu apă de la rețea și se fixează debitul
la prima gradație a rotametrului. Pentru prima valoare a debitului se citește denivelarea
lichidului manometric aferent conductei prin care curge apa (identificarea conductei și

5
manometrului se realizează când se deschide robinetul de alimentare). Se fac citiri din 20 în
20 a debitului și a denivelării lichidului manometric.

După ce se finalizează citirile se oprește alimentarea cu apă, se schimbă starea

robineților de pe conectorul în formă de Y (se deschide robinetul 1 și se închide robinetul 2).
Se repetă pașii parcurși pentru cazul anterior.

După încheierea citirilor se închide robinetul de alimentare cu apă de la rețea și se

inspectează instalația împreună cu personalul din laborator.

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Se calculează căderea de presiune, pornind de la denivelarea manometrică:

𝛥𝑝 = (𝜌𝑚𝑎𝑛𝑜𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢 − 𝜌𝑎𝑝𝑎 ) ∙ 𝑔 ∙ 𝛥ℎ (8)

Se determină viteza de curgere în conducte pentru debitele măsurate și se calculează

valoarea criteriului Reynolds cu următoarele relații
4∙𝐺
𝑤 = 𝜋∙𝑑𝑣2 (9)

𝑤∙𝑑∙𝜌
𝑅𝑒 = (10)
𝜂

Din ecuația Fanning-Darcy se calculează coeficientul de frecare λ (valoarea

experimentală).

Coeficientul de frecare teoretic se calculează, în funcție de natura conducției și a

regimului de curgere, cu ecuațiile (3)-(7).

Datele măsurate, precum și cele calculate, vor fi trecute în tabele pentru cele 2
conducte.

Erorile sunt calculate folosind relația:

𝜆𝑡 −𝜆𝑒𝑥𝑝
𝐸𝑟. 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎 = | | ∗ 100 (9)
𝜆𝑡

Caracteristici ale conductei de sticlă

ds (m) ls (m)
0,018 1,365

ρCCl4(kg/m3) 1550

6
Caracteristici ale conductei de metal

dm (m) lm(m)
0,015 2

ρHg (kg/m3) 13600

Determinarea densității apei la temperatura de lucru de 9°C

ρapă
t (°C)
(kg/m3)
0 1000
20 998
40 992
60 983
80 972
100 958
120 943

9 999,39

ρ = f(t)
1010
1000
990
ρapă (kg/m3)

980
970
960 y = -0,0032x2 - 0,0946x + 1000,5
R² = 0,9994
950
940
930
0 20 40 60 80 100 120 140
t (°C)

Determinarea vîscozității apei la temperatura de lucru de 9°C

t (°C) ηapă (cP)

0 1,79
10 1,31
20 1

7
 30 0,801
40 0,656
50 0,549
60 0,469
80 0,357
100 0,284
120 0,232

9 0,0014 Ns/m2

η = f(t)
2
1,8
1,6 y = 0,0002x2 - 0,0296x + 1,637
1,4 R² = 0,9691
ηapă (cP)

1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
0 20 40 60 80 100 120 140
t (°C)

Tabel 1: Prelucrarea datelor experimentale la curgerea apei

prin conducta de sticlă
Δh Er.
Gv (L/h) Gv (m3/s) Δp (Pa) w (m/s) Re λexp λt logRe
(mmCCl4) relativă
20 5,56E-06 0,9 4,86 0,022 280,5252 0,269 0,228 17,98 2,448
40 1,11E-05 0 0,00 0,044 561,0503 0,000 0,114 100,00 2,749
60 1,67E-05 1,8 9,72 0,065 841,5755 0,060 0,076 21,35 2,925
80 2,22E-05 2,7 14,58 0,087 1122,101 0,050 0,057 11,52 3,050
100 2,78E-05 3,6 19,45 0,109 1402,626 0,043 0,046 5,62 3,147
120 3,33E-05 5,4 29,17 0,131 1683,151 0,045 0,038 17,98 3,226
140 3,89E-05 7,2 38,89 0,153 1963,676 0,044 0,033 34,83 3,293
160 4,44E-05 10,8 58,34 0,175 2244,201 0,050 0,029 76,97 3,351
180 5,00E-05 15,3 82,64 0,196 2524,726 0,056 0,046 23,65 3,402
200 5,56E-05 21,6 116,67 0,218 2805,252 0,065 0,045 43,80 3,448
220 6,11E-05 25,2 136,12 0,240 3085,777 0,062 0,042 46,72 3,489
240 6,67E-05 28,8 155,56 0,262 3366,302 0,060 0,042 43,99 3,527

8
 Grafic 1: Dependența coeficientului de frecare experimental și
teoretic cu logaritmul criteriului Reynolds pentru conducta de
sticlă

λ = f(logRe)
0,300

0,250

0,200

0,150
λ

λexp
0,100
λt
0,050

0,000
2,400 2,600 2,800 3,000 3,200 3,400 3,600

logRe

Tabel 2: Prelucrarea datelor experimentale la curgerea apei

prin conducta de metal
Er.
Gv (L/h) Gv (m3/s) Δh (mmHg) Δp (Pa) w (m/s) Re λexp λt logRe
relativă
20 5,56E-06 0,5 61,80599 0,031 336,6302 0,939 0,190 393,69 2,527
40 1,11E-05 1 123,612 0,063 673,2604 0,469 0,095 393,69 2,828
60 1,67E-05 2 247,224 0,094 1009,891 0,417 0,063 558,25 3,004
80 2,22E-05 5 618,0599 0,126 1346,521 0,587 0,048 1134,21 3,129
100 2,78E-05 8 988,8959 0,157 1683,151 0,601 0,038 1479,79 3,226
120 3,33E-05 12 1483,344 0,189 2019,781 0,626 0,032 1874,74 3,305
140 3,89E-05 17 2101,404 0,220 2356,411 0,651 0,046 1309,94 3,372
160 4,44E-05 22 2719,464 0,252 2693,041 0,645 0,045 1327,15 3,430
180 5,00E-05 27 3337,524 0,283 3029,672 0,626 0,043 1367,23 3,481
200 5,56E-05 36 4450,032 0,314 3366,302 0,676 0,042 1526,90 3,527
220 6,11E-05 42 5191,704 0,346 3702,932 0,652 0,041 1506,46 3,569
240 6,67E-05 50 6180,599 0,377 4039,562 0,652 0,040 1542,33 3,606

Grafic 2: Dependența coeficientului de frecare experimental și

teoretic cu logaritmul criteriului Reynolds pentru conducta de
metal

9
 λ = f(logRe)
1,000
0,900
0,800
0,700
0,600
0,500
λ

λexp
0,400
0,300 λt
0,200
0,100
0,000
2,500 2,700 2,900 3,100 3,300 3,500 3,700
logRe

CONCLUZII
Calculele experimentale au pus în evidență faptul că pierderile de presiune (h) depind
de numeroși factori: viteza fluidului, regimul de curgere(laminar sau turbulent), natura
fluidului,rugozitatea pereților conductei.

Diferențele majore între valorile coeficientului calculat în mod experimental și cel

calculat cu formula teoretică se datorează derorilor de citire în timpul efectuării experimentului,
dar și datorită mediului în care s-a efectuat acesta în cazul conductei de sticlă, citirea datelor a
fost perturbată de apariția unei bule de aer, iar în ambele cazuri au existat impurități).
Se poate observa că, la o conductă rugoasă, abaterile sunt mai mari decat cele de la
conductele netede, indiferent de viteza de curgere sau de regimul de curgere.

BIBLIOGRAFIE
▪ Determinarea coeficientului de frecare la curgerea fluidelor prin conducte orizontale, Ș. l. dr.
ing. Gabriela Olimpia ISOPENCU, 2021.
▪ Cursuri procese hidrodinamice, an 3, IIPCB, Prof. Dr. Ing. Isopencu Gabriela Olimpia,
Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Chimie Aplicata si Stiinta Materialelor

▪ Floarea,O.,Jinescu,G.,Procedee intensive in operatiile unitare de transfer, Editura

Tehnica, Bucuresti,1966

10