CALCULUL INSTALAIILOR CU TUBULATURI

1 Calculul pierderilor de sarcin

Scopul calculului hidraulic al unei instalaii cu tubulaturi este acela de a-i determina dimensional elementele astfel ncat aceasta, cuplat fiind cu o main hidraulic dat, s funcioneze
stabil i la parametrii impui. Se consider c ansamblul format dintr-o instalaie i o main
hidraulic funcioneaz stabil atunci cnd parametrii funcionali ai pompei nu au tendina de a se
modifica n timp. In general n cazul problemei directe trebuie determinat pierderea de sarcin
h. n cele ce vor urma se vor studia modalitile de calcul ale lui h.
1.1 Calculul pierderilor de sarcin n problema direct
2
l
v
h
45.104
2
d

Aa cum s-a vzut

(1)
unde reprezint coeficientul pierderilor hidraulice pe poriuni drepte, iar este suma
pierderilor hidraulice locale.
Calculul direct implic deterrninarea lui . Coeficientui pierderilor hidraulice pe poriuni
drepte pentru regimul laminar este:

64
0.029
Re

(2)

unde:

Re

vd
2158

(3)
Pentru regimul turbulent, coeficientul pierderilor de sarcin este o funcie de numarul Re i
de starea suprafeei interioare a tubului, adic de rugozitate. Astfel, la tuburile rugoase se
definete rugozitatea relativ:

k
0.075
d

(4)
unde k este mrimea asperitilor, iar d reprezint diametrul interior al conductei. Pentru
tuburi netede, =0 i = f (Re,). Pentru regimul turbulent exist formule empirice pentru
calculul lui . Acestea depind de natura curgerii prin numrul Reynolds.

Pe baza ncercarilor experimentale pe tuburi la care s-au creat rugoziti artificiale pe

suprafaa interioar, Nikuradze a fost cel care a analizat comportarea funciei = f(Re,). Prin
ncercrile de laborator efectuate, s-a stabilit c regimul laminar va fi distrus atunci cnd numrul
Reynolds depete valoarea critic Re=2OOO. Studiul rezistenei de frecare la diferite regimuri
de curgere a aratat c n condiiile n care viteza de curgere a fluidului n tub crete, rezult un
numr de trei zone n care coeficienii pentru pierderi pe poriuni drepte sunt dependeni de
numrul Reynolds i de rugozitatea relativ a pereilor interiori ai tubului.

ZONA a I-a
Regimul laminar se refer la valori mici ale numrului Reynolds (pn la Re=2OOO) i se
caracterizeaz prin faptul c rugozitatea nu are nici o influen asupra valorii lui . Conform
relaiei Hagen-Poiseuille: =64/Re

(2a)

ZONA a II-a
Zona a Il-a este cea a regimului intermediar i cuprinde trei poriuni ale curbelor de
rezisten pentru rugozitatea omogen:
a) poriunea aferent domeniului de tranziie sau critic, cuprins ntre zonele
corespunztoare curgerilor laminar i turbulent (aproximativ n limitele Re=2OOO...4OOO).
n acest domeniu coeficientul de rezisten crete rapid la creterea numrului Re, iar =const.
La diferite valori ale rugozitii relative.
b) poriunea pentru care curbele de rezisten ale conductelor cu diferite rugoziti coincid
cu curba lui Blasius pentru conducte netede (tubulatura neted la interior).

0,3164
0.046
Re 0, 25

Coeficientul al lui Darcy dat de ultima relaie este valabil ntr-un interval de numere
Reynolds cu att mai mici cu ct rugozitatea relativ este mai mare.
c) poriunea pentru care curbele coeficientului lui Darcy difer ntre ele, abatndu-se de la
curba descris de ecuaia (2b). n acest caz, coeficientul lui Darcy ntre anumite intervale ale
numerelor Reynolds sunt cu att mai mari cu ct rugozitatea relativ a conductei este mai mare
(regim preptratic). Pentru regimul preptratic, coeficientul lui Darcy se poate calcula cu relaia
lui Mises:

0.0096 32

2,88
0.031
Re

ZONA a III-a
Regimul din zona a III-a se numete regim ptratic sau regimul automodelrii turbulente.
El se caracterizeaz prin faptul c pentru fiecare valoare a rugozitii relative, devine constant
independent de valoarea numrului Reynolds. Coeficientul se poate calcula cu formula lui
Prandtl:
=2 lg 3,71/ = 0.111

(2c)

1.2. Metoda pierderilor echivalente

Metoda const n echivalarea valorii

calculeaz cu relaia:

l
d

cu o pierdere local

v2
h ech 45.104
2
sau dac:

ech c 57.733

ech

. n aceste condiii, h se

(5)
(6)

1.3.Metoda lungimilor echivalente

n cazul n care numrul pierderilor locale este mic, acestea se echivaleaz cu nite lungimi

de tubulatur echivalente care implic aceleai pierderi:

lech
de unde:

h
i:
cum ns,

lech
50.001
d

d
43.50

l lech v
32.16
d
2

(8)

(9)

l lech lc 123.50
h

(10)
(11)

lc v
93.26
d 2

introducnd (11) n (10) rezult:

(12)
Metoda lungimilor echivalente este foarte rspandit atunci cnd se apeleaz la calculul cu
monograme. Metoda permite definirea pantei hidraulice:

h v2
i
0.755
lc d 2

(13)
Folosind aceast pant, s-au dezvoltat nomograme de calcul de tipul celei reprezentate n
figura de mai jos. Construcia unei asemenea nomograme presupune definirea unei lungimi
echivalente corectate definite ca mai jos:

lech

d
10.34

(14a)

care, cu =1, devine:

lech

d
10.34

(14b)

Lucrul cu nomograma

presupune posibilitatea de a intra n digram cu doi dintre

parametrii: v, d, Q. Presupunem c se intra cu v A i QA. Prin cele dou puncte vA i QA se traseaz

o dreapt ( ). Din nomogram se scot valorile pentru ceilali parametri ( iA, lech, dA) funcie de
valoarea numrului Reynolds scoas din intersecia dreptei () cu scara Re. Se determin apoi
h cu relaia :
h=iA(l+le) = 153.64

(15)

le lechA

unde :
(16)
i unde se stabilete n funcie de configuraia instalaiei. Caracteristicile instalaiei dau
legtur dintre debit i sarcin. Se utilizeaz relaia :
2
l
v
h
45.104
d
2

(17)
i dac se consider n plus i ecuaia de definire a debitului:

d 2
v Q 0.088m3/s
4
(18)

v
din care se scoate viteza v,

4Q
0.125m / s
d 2

introducnd relaia (19) n (17) va rezulta c:

(19)

2
l
l
16Q
8
h

2 4 Q 51.74

2 4
d
2

d
d

Se face notaia:

(20)

l
8
2 4
d
d

=s = 3.84
(21)
n care s poart denumirea de caracteristic hidrodinamic a instalaiei. innd cont de
(21), ecuaia (20) devine:
h = sQ2 = 82.97

(22)

Din relaia (22) se vede c pierderile hidraulice se pot pune sub forma unei ecuaii care d
dependena acestora de debit (este ecuaia unei parabole). Dup cum se observ din (21), factorul
s este o funcie de .
s=s()
Dar, aa cum s-a aratat mai sus, vezi ecuaia (2),
=(Re)

(24)

i mai departe considernd (23) i (24), rezult imediat:

s=s(Re)

(25)

n regim de automodelere, deci n cazul cand Re>(Re)m i deci cnd nu mai depinde de
Reynolds ci numai de rugozitate, nici s nu va mai depinde de . Pentru alte regimuri dect cel de
automodelare se accept ipoteza simplificatoare potrivit creia caracteristica hidrodinamic s se
consider ca nedepinznd de numarul Reynolds. n calculele practice, regimul n care se merge
cu s = const. este foarte ntlnit, caracteristica tubulaturii fiind n acest caz o parabol de gradul
al doilea.
n continuare se pune problema tubulaturii complexe. Se presupune c exist o tubulatur
format din dou tronsoane cuplate n serie i diferite din punct de vedere geometric. Diferenele
dintre tronsoane se reduc la nivelul diametrelor i al lungimilor. Se presupune c pe cele dou
tronsoane de diametre i lungimi circul debitele Q1 respectiv Q2. Ne propunem s determinm
valoarea pierderilor hidraulice pe aceast tubulatur. Deoarece conform ecuaiei de continuitate
exist tripla egalitate: Q1= Q2= Q = const
Atunci:

(26)

h = h1+h2 = s1Q12+s2Q22 = (s1+s2)Q2 = 82.97

(27)

Dac se face notaia: s1+s2 = se

Atunci:

(28)

h = seQ2 = 82.97

(29)

Generaliznd, n cazul tubulaturii formate din n tronsoane cuplate n serie, expresia (28)
devine:
seS = si
Cuplarea n serie se poate fi analizat grafic aa cum s-a mai artat. Dup ce se traseaz cele
dou caracteristici ale tubulaturii conform relaiilor (26) i (29), caracteristica tubulaturii cuplate
n serie se obine prin nsumarea pentru o anumit abscis (deci pentru un anume debit Q) a celor
dou ordonate (deci a celor dou pierderi hidraulice).
Se presupune acum cazul unei tubulaturi formate tot din cele dou tronsoane diferite din
punct de vedere geometric, care sunt cuplate n paralel. Ne propunem n cele ce vor urm s
determinm valoarea pierderii hidraulice totale pe tubulatura luat n studiu. Fie aceste pierderi
de sarcin notate cu hab. Ele se pot exprima prin produsul dintre caracteristica hidrodinamic a
tubulaturii i ptratul debitului de fluid care trece prin instalaia considerat:

h ab = sabQ2

(31)
Pierderea de sarcina hab se poate calcula dup ce se afl sab. Dorim s determinm
caracteristica echivalent sab pe cale analitic. n baza ecuaiei de continuitate se poate scrie
bilanul debitelor n punctul de ramificaie 1:
Q = Qa+ Qb = 0.147

(32)

S-a demonstrat nainte faptul c pentru fiecare tronson al cuplrii n paralel pierderea de
sarcin se poate calcula cu relaia:

ha=saQa2

(33)

hb=sb Qb2
Se scot Qa i Qb din grupul de ecuaii (33) i se introduc n (32) obinndu-se:

ha
h
b 0.147
sa
sb

Caracteristicile instalatiei sunt :

- Pierderile de sarcina totale : h = 82.97 m
- Debitul de fluid prin instalatie : Q = 0.147 m3/s
- Lungimea totala a instalatiei : l = 80 m
Pentru instalatia data s-a optat pentru o pompa cu pistonase radiale.

(34)

1. CONSTRUCTIA SI PRINCIPIUL FUNCTIONAL

La pompele cu pistonase radiale, pozitia pistonaselor in blocul cilindrilor este pe raza,
variatia ciclica a volumelor de lucru realizandu-se datorita datorita dispunerii excentrice a
blocului cilindrilor fata de statorul pompei. Pompele cu pistonase radiale sunt in principal de
doua tipuri:
- cu alimentare exterioara
- cu alimentare interioara
La masinile cu alimentare interioara, distributia se face central, prin axul motoruluica in
figura 1. Cursa liniara a pistonaselor in blocul cilindrilor 4, generata ca urmare a montarii
excentrice a blocului cilindrilor fata de carcasa 6, se poate modifica daca valoarea exercitarii
e poate fi reglata. Pompele la care marimea e poate fi modificata se numesc cu debit
variabil. Din figura rezulta ca marimea cursei pistonaselor are valoarea
s = 2e = 0.041 m
Distributia fluidului intre camerele de lucru se face prin intermediul distribuitorului 3,
care este fix, dispus pe directia punctelor moarte al pistonaselor. Latimea distribuitorului 3 este
mai mare decat latimea canalelor de legatura ale pistonaselor cu galeriile de aspiratie, respectiv
refulare. La deplasarea pistonaselor de la PMI la PME, volumele de lucru sunt in crestere si se
produce aspiratia. Invers, la deplasarea pistonaselor de la PME la PMI volumele de lucru scad si
se produce refularea.

Fig. 1 schema pompei cu

pistonase radiale cu alimentare interioara :
1-orificiu aspiratie; 2-orificiu refulare; 3-distribuitor;
4-blocul cilindrilor; 5- pistol plunjer; 6- stator.

Fig. 2 pompa cu pistonase radiale cu alimentare interioara cu debit variabil :

1- carcasa; 2- stator; 3- bucsa de frictiune; 4- surub pentru reglarea excentricitatii; 5- distribuitor;
6- pistonas; 7- rola.
In figura 2 este prezentata o masina cu pistonase radiale cu debit variabil la care reglarea
excentritatii si deci a cilindreei se face cu ajutorul unui sistem de tip surub piulita. Pompele cu
pistonase radiale se fabrica intr-o varietate mare de forme constructive. Principiul de fun ctionare
este acelasi pentru toate tipurile, diferite fiind niumai modul in care se face distributia lichidului
de lucru la spiratie, respectiv refulare si felul in care are loc contactul dinspre suprefata frontala a
pistoanselor si stator.
In figura 3 sunt ilustrate cateva moduri de realizare a contactului dintre pistonas si stator.
Pistoanele au de asemenea tijele articulate excentric. Distributia pompelor cu alimentare
exterioara se face prin niste canale periferice ale carcasei, distribuitorul lipsind. Dirijarea uleiului
catre aspiratie, respectiv refulare se face prin aceleasi canale care sunt legate la conductele de
aspiratie si refulare.
2. PERFORMANTE SI DOMENII DE UTILIZARE
Pompele cu pistonase radiale au in general pentru puteri mari( uneori pana la 3000 kW),
debite de pana la 8000 l/ min si presiuni de 250-300bar. Turatiile de antrenare variaza intre 100 si
1500 rot/min. aceste pompe sunt folosite la nava la majoritatea cazurilor la actionarile
hidrostatice.

Fig 3. Contactul pistonas- stator

3. ELEMENTE DE CALCUL LA POMPELE CU PISTONASE RADIALE
Q v p n v 0.125
Pentru inceput se pune problema calculului de predimensionare.
Datele de intrare sunt debitul Q, presiunea p si turatia n. daca se noteaza cu d diametrele
pistonaselor, cu c cursa, cu
debitul Q va avea expresia:

randamentul volumic, iar cu z numarul de pistonase, atunci

Unde = 0, 96 ~ 0, 98. Din relatia de mai sus se scoate cilindreea v :

Q
d 2
1.28e 4
vz
2e 0.017 v p
n v
4
Pe de alta parte insa, din figura 4 se vede ca, pentru
un pistonas, cursa este c= 2e. In acest caz:

d 3
z
nv
2
Qt nv nz

d 2
e
2

Cunoscand turatia n a discului, se scrie expresia debitului teoretic sub

forma produsului dintre turatie si cilindree:

Fig. 4 Schema de calcul la pompa cu pistonase radiale

Q Qtv

Functie de debitul teoretic se poate calcula debitul real:

unde este randamentul volumic. Literatura recomanda valorile raportului dintre

excentricitatea e si diametrul pistonaselor d, prin valoarea constantei
e / d 0.13
In aceste conditii,
De unde, prin urmare, se poate determina relatia de predimensionare a diametrului
pistonasului pompei
2Q
d 3
0.103m
v
Se considera acum contururile statorului si rotorului dispuse unul fata de celalalt la
distanta e. pentru inceput se pune problemacalculului cinematic. In triunghiul OAO din figura 4
se poate scrie:

O1 A 2 e 2 OA 2 2eOA cos 180 e 2 OA 2 2eOA cos 0.052m

(1)
Pe de alta parte:

OA r x; O1 A R r e; O1O e
(2)
introducand relatia (2) in (1) se obtine:

r e

e 2 r 2 2rx x 2 2e r x cos 0.005m

(3)

sau dupa unele prelucrari simple:

2re 2rx x 2 2e r x cos 0.0022
Ordonand dupa puterile descrescatoare ale lui x va rezulta:

x 2 2 x r e cos 2er cos 1 0

(4)
rezolvand ecuatia (4) in raport cu x se obtine cursa pistonului la un moment oarecare t:
x r e cos r 2 2er e 2 cos 2 0.049m

(5)
Derivand aceasta expresie in raport cu timpul se va obtine viteza relativa:
vr

dx
e cos sin
e cos sin
x e sin
e sin

dt
r 2 e 2 cos 2
r 2 e 2 cos 2 2er

0.118m / s

(6)
Daca se neglijeaza la numitorul fractiei termenii ce contin pe e, va rezulta:
e

v r e sin sin 2 0.125m / s

2r

(7)
Derivand din nou in raport cu timpul se va obtine acceleratia relativa:

ar

dv r
e

x e 2 cos cos 2 0.851m / s 2

dt
2r

(8)
Acceleratia de transport (centripeta) va fi:
at OA 2 2 r x 2

r 2 2er e 2 cos 2 e cos 0.652m / s 2

(9)

iar acceleratia Coriolis:

e

a c 2v 2 2 e sin sin 2 0.982m / s 2

2r

(10)

Pentru calculul debitului teoretic se pleaca de la expresia cilindreei definita prin produsul dintre
aria pistonasului si cursa:
d 2
vz
c 0.125m / s
4
(11)
La pompele cu pistonase radiale:
c= 2e
(12)
si in aceste conditii:
zd 2 e
v
0.125m / s
2
(13)
iar debitul teoretic va fi:
d 2
Qt nz
e 0.226m3 / s
2
Q Qt v 0.147 m3 / s

(14)
Debitul real se calculeaza in functie de debitul teoretic si randamentul

volumic:

4. NEUNIFORMITATEA DEBITARII LA POMPELE CU PISTONASE RADIALE

Aprecierile facute la pompele cu pistonase axiale referitor la neuniformitatea debitarii

raman aceleasi din punct de vedere cantitativ si la pompele cu pistonase radiante. La inceput se
stabileste expresia debitului momentan al unui pistonas considerand viteza relativa data de (6):
q1

d 2
d 2
e

vr
e sin sin 2 0.0245
4
4
2r

(15)
Presupunem ca pompa are in total z pistonase, din care numai p lucreaza pe refulare. In
aceste conditii, debitul momentan livrat de cele p pistonase se poate obtine prin insumarea celor
p debite q :
p
p
d 2
e

qt q1
e sin i sin 2 i 0.226m3 / s
4
2r

i 1
i 1
(16)
Pentru ca excentricitatea e este m ult mai mica decat raza r se neglijeaza termenul al
doilea din paranteza membrului drept al ecuatiei (16)

d 2
e sin i 0.189m3 / s
4
i 1
p

qt

i i 1

2
z

(17)
Asa cum am aratat la pompele cu pistonase axiale,

Unde

reprezinta pasul unghiular. Cu aceasta observatie, ecuatia (17) devine

p
p
d 2
d 2
qt
e sin i 1
e sin i 1 0.150m3 / s
4
4
i 1
i 1

p
sin
p
2 sin p
sin i 1

2 z

i 1
sin
2

(18)

Tinand cont ca suma din membrul drept al

ecuatiei (18) se poate pune sub forma:

(19)
se gaseste expresia debitului refulat total
p
sin
2
d
2 sin p 0.148m3 / s
qt
e

4
2 z

sin
2
(20)
Plecand de la expresia generala a gradului de neuniformitate a debitarii

qmax qmin
qmed

Se defineste debitul momentan mediu

d 2
q med
z 2en 0.135m3 / s
4
(21)

5. CALCULUL MOMENTULUI REZISTENT LA MASINILE MOTOARE CU PISTONASE

RADIALE

Consideram cazul unui pistonas radial aflat in contact intim cu cercul director al
statorului pompei, fig 5. Presupunem ca presiunea de pe fata activa a pistonasului este p forta din
pistonas determinata de presiunea p este:
d 2
F p Fx
p 28 N
4
iar componentele sale tangentiala si normala sunt respectiv:
d 2
d 2 p
Ft Fx tan
p tan ; N
8N
4
4 cos

Momentul dat de pistonas este:

M l Ft R Ft OA 1.888 N / m

unde

OA OE EA
S-a aratat mai inainte, atunci cand s-a analizat figura 4, ca
OA e cos R cos 0.236m
ceea ce conduce la:
d 2
Ml
p e cos R cos tan 2.36 N / m
4

In aceste conditii, forta generata de pistonas de presiune si momentul rezistent la un

singur pistonas in raport cu punctul O din figura 5 vor avea expresiile:

e
sin

d
e2
2
R

3.69 N / m
Mt
p
e
cos

R
1

sin

4
e2
2R 2
2

1 2 sin
R
2

e
sin
d
R
Ft
p
31.25 N
4
e2
2
1
sin
2R 2
2

Momentul total al tuturor celor p pistonase cuplate pe refulare se obtine prin insumare:
p

Mt Mi
i 1

d 2 e p
p
4
R i 1

sin i
e2
2

29.52 N / m
e
cos

R
1

sin

i
i
2

e2
2
R
2

1 2 sin i
R