Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2.1 INTRODUCERE
2.2.NOŢIUNI TEORETICE
Q V nda
s
(2.1)
sau dacă în secţiunea s mişcarea are loc în lungul unor drepte paralele, V nV :
Q Vda
s
(2.2)
Fig. 2
Q Vda
s
Vs da Vs S (2.4)
p1 V2 p V2
ETEM z1 1 1 z 2 2 2 2 h p 1 2 (7.6)
g 2g g 2g
V
Q (2.7)
t
dV Qdt (2.8)
Relaţiile de mai sus stau la baza metodelor directe (fără introducerea unor
mărimi auxiliare) de măsurare a debitului în instalaţiile sub presiune (conducte) sau la
curgerile cu suprafaţă liberă (canale)
M=Q (2.9)
REZOLVARE
Se pleaca de la ecuatia:
V , p =0
r 2
V r Vmax 1
R
debitul Q are expresia:
R
r
2
Q Vda Vmax 1 2rdr
R 2
Vmax R 2
s 0
Q V
Vs max
S 2
Fig.2.1
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 39
Observaţie.
Ipoteza mişcării axial simetrice este acceptată şi în cazul curgerilor turbulente
în conducte .În aceste cazuri este necesară explorarea câmpului cu ajutorul unor
instrumente de măsurare a vitezei cel mai accesibil fiind sonda Pitot-Prandtl. Într-un
punct viteza sesizată de sondă se obţine din relaţia:
2p din
V (2.10 )
R R 2
1 V
S s Vm
da 1 .
Fig.2.2
REZOLVARE
2
D
V2 V1 2
D
1
1 p 2 p1
V2 2g h p12
4 H o g
D 2
1 2
D
1
1 Hg
2g 1h h p12
4 H O
D 2
1 2
D
1
Q2=V2S2=0.0169m3/s
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 41
Fig.7.2a
42 Noţiuni teoretice şi probleme de hidrodinamică
diafragmă ajutaj
Tub Venturi
Fig. 2.2b
Observaţii:
Pentru situaţiile menţionate, fig. 2.2a, ,fig. 2.2b, expresia debitului este
structural aceiaşi:
C S 2gH
Q
Q C Q S 2gH (2.11)
2p 0 p C
C Q S
cu:
SC
CC (2.12)
S
1
CV (2.13)
1 h p s 0 s c
CQ CC CV (2.14)
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 43
p
V 2g M z 0 z 2gZ (2.16)
g
p V2
(EB) z ct (2.17).
g 2g
Fig.2.3
REZOLVARE
În conformitate cu Fig.2.3 conform definiţiei (2.1) din (2.16) rezultă:
pM
a h
g
Q Vda
s pM
2gZ * bdZ *
a
g
3 3
2 pM 2 pM 2
b 2g a h a 117,154m 3 / s
g g
3
şi respectiv:
a h
3 3
2gZ bdZ b 2g a h 2 a 2 82,3m 3 / s
2
Q p M 0 Vda
s
a
3
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 45
2. 4 Să se stabilească în funcţie de înălţimea lamei deversante h expresia
debitului unui deversor triunghiular având unghiul la vârf 2 (fig.2.4).
Fig.2.4
REZOLVARE
Cu relaţia (2.15) şi notaţiile din fig.2.4, rezultă:
h
Q Vda 2gZ 2h z tg dz 2g tgh 2
8 5
s 0
15
Observaţie
Pentru cazul considerat-deversor triunghiular cu muchii ascuţite şi 2=900,
debitul “real”, se obţine înmulţind expresia de mai sus cu un coeficient de debit
CQ=0.5926 determinat experimental. Pentru alte variante constructive-cu secţiune
dreptunghiulară, circulară, parabolică, cu profil gros, cu prag lat, ş.a - coeficienţii de
debit au valori distincte dar metodologia de determinare a expresiei debitului este
aceiaşi.
Relatiile (2.8 ), (2.11) sunt aplicate şi la tratarea unor probleme de golire sau
de transvazare a lichidelor dintr-un rezervor în altul- cazuri particulare de curgeri
nepermanente .În aceste cazuri se consideră că variaţia parametrilor definitorii a
mişcării este lentă şi mişcarea poate fi tratată ca o succesiune temporală de curgeri
staţionare.
Fig. 2.5
REZOLVARE
Considerând momentul iniţial t=0, Z=H. La acest moment debitul asociat
2
secţiunii s a orificiului este Q 0 C Q d 2gH . Dacă Q a< Q 0 nivelul suprafeţei
4
libere va coborâ În această situaţie la un moment de timp t cu relaţia (2.8) se scrie:
2
C Q d 2gZ Q a dt SZ, t dZ
4
unde S(Z,t) este aria suprafeţei s(Z,t) şi dVol=S(Z,t)dZ cu dZ<0. Pentru soluţionarea
problemei se exprimă debitul Q a prin intermediul unei cote fictive k<H astfel:
2
Qa CQ d 2gk
4
1 SZ, t
dt
C Q d 2 2g Z k dZ
4
SZ, t
k
1
t
Z k dZ
CQ d 2 2g H
4
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 47
Din momentul t k curgerea devine permanentă deoarece nivelul suprafeţei
libere se menţine la cota k ,debitul de alimentare fiind egal cu cel evacuat prin orificiu.
Dacă secţiunea transversală a rezervorului este constantă şi deci S(Z, t)= S = ct, se
obţine:
S H k
t k Z H log ,
2
CQ d 2g Z k
4
0
1 SdZ 2L2 H
tG
2 Z
CQ d 2g H C Q d 2 2g
4 4
Fig.2.8
48 Noţiuni teoretice şi probleme de hidrodinamică
REZOLVARE
La un moment dat t, diferenţa de nivel a lichidului în cele două compartimente
este:
y Z Z
2
Qs, t C Q d 2gy
4
2
CQ d 2gy dt SdZ............golire (dZ 0)
4
C Q d 2 2gy dt S dZ ..........umplere(dZ 0)
4
şi cu:
dy dZ dZ
rezultă:
S.S dy
dt
S S 2
CQ d 2gy
4
din care:
S.S
0
H
t G dt 2
H
S S C d 2 2g
80s
Q
4
R: t=41.8s
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 49
2.8. Printr-o conductă de diametru D = 0,2 m circulă ulei (u = 800 kg/m3),
fig.2.8. Considerând curgerea laminară şi axial simetrică să se determine debitul
vehiculat dacă la raza r = 0,05 m viteza a fost măsurată cu o sondă Pitot-Prandtl
conectată la un piezometru diferenţial indirect cu mercur (Hg = 13600 kg/m3). Se
cunoaşte coeficientul de etalonare (corecţie) al sondei = 0,98 şi denivelarea
L = 0,01m indicată de piezometru. B.
Fig.2.8
R: Q0,114 m3/s
2.9. În peretele lateral plan vertical al unui rezervor de cotă constantă H = 4,5
m este plasat un orificiu de diametru D = 0,05m. Viteza reală din zona contractată a
jetului este de 8,4 m/s. Să se determine pentru debitul Q = 11,4 m3/s, valorile
coeficienţilor de contracţie şi de debit.
R: CC=0,690 C=0,627
R: tg=136s
R: Q=2/5CQb(g)1/2(h)5/2 Q=0.00188m3/s
50 Noţiuni teoretice şi probleme de hidrodinamică
2.12. Să se calculeze debitul evacuat prin orificiul cu muchii ascuţite, de
diametru d = 0,120m, practicat în peretele terminal al unei conducte de diametru
D = 0,2m, dacă indicaţia manometrului M, plasat pe conductă în amonte de orificiu
situat la cota h = 1,5 m faţă de axa conductei este pM = 0,981 bar, fig.2.12. Care este
debitul vehiculat Q1 dacă la orificiu se ataşează o conductă scurtă. Se cunoaşte
coeficientul de pierderi hidraulice (locale) la trecerea fluidului prin orificiu = 0,04 şi
coeficicntul de contracţie al vânei provenite din orificiu este CC = 0,62.
Fig.2.12
R: Q=0,115 m3/s ; Q1=0,155 m3/s
Fig.2.13
R: Q=0,0352 m3/s
2 - Calculul şi măsurarea debitului fluidelor 51
2.14. În peretele lateral vertical al unui rezervor închis de cotă constantă,
fig.2.14, cu ulei (ulei = 750 kg/m3), este practicat un orificiu de descărcare având
d = 0,075 m, CV = 0,950 CC = 0,650. Care este presiunea în perna de aer citită la
manometrul montat pe capacul superior al rezervorului dacă puterea jetului provenit
din orificiu P = gQH = 6 kW. Axa orificiului este situată faţă de planul suprafeţei
libere la adncimea H = 2,7m.
Fig-2.14
R: pM=1,122 bar
Fig.2.15
2.16. În pereţii laterali, plani, verticali, opuşi, ai unui rezervor cu apă, de cotă
constantă (apă= 1000 kg/m3), sunt practicate două orificii coaxiale, fig.2.16, unul
circular de diametru d = 0,2 m, CQ1 = 0,603, respectiv unul pătrat de latură a = 0,2 m,
CQ2 = 0,489. Cunoscând debitul de alimentare Q = 0,2 m3/s care asigură pentru H = 4
m, un regim permanent de curgere să se determine debitele asociate celor două orificii.
52 Noţiuni teoretice şi probleme de hidrodinamică
Fig.2.16
R: Q2=0,1016m3/s ; Q1=0,0984m3/s
Fig.2.17
R: CQ = 0,6
Fig.2.18
R: Q=4,3m3/s
2.19. Un rezervor vertical, fig.2.19, este constituit din două compartimente .În
peretele despărţitor şi în cel exterior al celui de al doilea compartiment sânt practicate
două orificii circulare cu diametrele d1=0.2m, d2=0.1m. Să se determine coeficientul de
debit al orificiului din cel de al doilea compartiment şi debitul de alimentare Q necesar
pentru ca nivelul lichidului în cele două compartimente să se menţină la cotele
H=0.36m respectiv H1=4m . Coeficientul de debit al primului orificiu este CQ1=0.58
Fig.2.19
R:CQ2=0.696 ; Q=0,484 m3/s
Fig.2.20
R: tg1/tg2=12/7
54 Noţiuni teoretice şi probleme de hidrodinamică
2.21. Un rezervor tronconic este prevăzut cu un orificiu de golire cu pereţi
subţiri, fig.2.21. Să se determine diametrul orificiului dacă pentru: H=3m, D1=2.4m,
D2=1.2m, se impune ca timpul de golire să fie de 6 minute. Se acceptă pentru
coeficientul de debit al orificiului valoarea CQ=0.8.
Fig.2.21
R: d=0,0987 m