CURS 7, partea 2, SPRH, 26 martie 2024

Etapa 3 de calcul  Proiect SPRH

Conținutul Etapei :
 Dimensionarea conductelor magistrale cu j  1 și j  8 ale sistemului hidraulic, pentru
valoarea medie a debitului de alimentare QR 2 ;
 Dimensionarea conductelor din interiorul stației de pompare ( j  2  7 );
 Alegerea pompelor pentru regimul mediu de consum zilnic, pentru care în R2 se
înregistrează cota piezometrică H R 2 și debitul QR 2 , în ipoteza că debitul QR 2 este asigurat cu
două pompe în funcțiune (pompele P1 și P2), ambele la turație nominală;
 Crearea sistemului hidraulic din figura 1 (fișierul va fi salvat cu denumirea Etapa3.net),
setarea curbelor caracteristice ale pompelor, rularea și afișarea debitelor pe conducte.

Fig. 1. Stația de pompare care refulează în bazinul R2

Conductele magistrale de aspirație și de refulare ale stației de pompare din figura 1, vor fi
dimensionate pentru valoarea medie a debitului de alimentare a rezervorului R2, anume
QR 2  8 Qc în litri/s. Din considerente legate de ecuația continuității, diametrele celor două
conducte magistrale sunt egale: D1  D8 . Valoarea nominală a acestui diametru se alege pe
criterii economice (din tabelul 3, aferent vitezelor economice, dat în enunțul proiectului).

Conform enunțului proiectului, pompele se aleg în ipoteza că debitul QR 2 este asigurat cu

două pompe în funcțiune (pompele P1 și P2), ambele la turație nominală și cu același debit
pompat: QP1  QR 2 2 și QP 2  QR 2 2 . Deci diametrele conductelor din interiorul stației
de pompare, cu indicii j  2; 3; 5; 6 , vor fi egale între ele ( D2  D3  D5  D6 ) și vor fi alese
pe criterii economice pentru debitul Q j  QR 2 2 . Cea de-a treia pompă, P3, este oprită în
acest caz, dar și pentru conductele sale, cu indicii j  4; 7, se vor alege aceleași diametre,
deci vor rezulta următoarele egalități: D2  D3  D4  D5  D6  D7 .

Pentru alegerea pompelor, se consideră cazul în care regimul de consum de apă este regimul
de consum mediu, care se înregistrează dimineața, în intervalul orar 06:00÷07:00, deci pentru
al 7-lea pas de timp orar, cu începere de la miezul nopții, pentru care t  7 , cq  1 și ch  1 .
Pentru acest regim de consum mediu, la nivelul rezervorului R2 se cunosc valorile: H R 2 în
metri și QR 2 în litri/s (convertit în m3/s în toate calculele efectuate în afara EPANET).
Pentru acest proiect, curbele caracteristice ale pompelor se vor construi analitic, utilizând
curbe de regresie polinomială de grad 2. După efectuarea calculelor, curbele caracteristice
ale pompelor trebuie să fie introduse în EPANET, în Curve Editor.

Fie pompa Pk, identificată prin k  1 3 . Curba caracteristică energetică (curba de sarcină)
a unei pompe la turația nominală n0 , anume H P k  H P k QP k  , va fi definită printr-o curbă
polinomială de gradul 2 (fără termen de ordinul 1 pentru debit), de forma:
H P k  H P k QP k   a  b QP2k . (1)
cu înălțimea de pompare în metri, pentru debitul inserat în m3/s. Coeficienții polinomului
(1), anume a și b , trebuie să fie determinați/aleși. Ținând seama de faptul că pompele vor
funcționa cu turație variabilă în cadrul sistemului studiat, într-o plajă largă în jurul turației
nominale n0 , pentru evitarea obținerii unor turații1 de peste 1.2n0 , se recomandă alegerea unei
pompe cu o curbă energetică cu pantă mai mare, adică cu o sarcină la mers în gol mai mare, de
exemplu o pompă care are la mers în gol sarcina a  1.2  1.7 H R 2 ; fie a  1.5H R 2 .
Curba caracteristică de randament a pompelor, P k  P k QP k  , va fi definită la turația
nominală n0 printr-o curbă polinomială de gradul 2, de forma:
P k  P k QP k   600 QP k  1270 QP2k , pentru k  1 3 , (2)
3
cu valori ale randamentului în procente [%], pentru valori ale debitului pompat în m /s.

Pentru regimul de consum mediu, debitul pompat cu pompa P1 are valoarea: QP1 (în m3/s).
Legea energiilor între suprafața liberă a rezervorului de aspirație R1 și suprafața liberă a
rezervorului de refulare R2, trecând prin pompa P1, se scrie:
H R1  H P1 QP1   H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21 . (3)
Legea energiilor între R1 și R2, trecând prin pompa P2, care pompează debitul QP 2
(în m3/s), se scrie:
H R1  H P 2 QP 2   H R 2  M 1  M 8  QR22  M 3  M 6  QP22 . (4)
Modulele de rezistență hidraulică M j în s2/m5, cu j = {1, 2, 3, 5, 6, 8}, se calculează cu relația:
Lj
M j  0,0826  j . (5)
D 5j
Coeficientul lui Darcy  j este definit prin formula Swamee-Jain, valabilă pentru întreg
regimul de curgere turbulent:
2
  5.74 k 
 j  0.25 lg 0.9   , (6)
  Re j 3 .7 D j  


unde k este rugozitatea pereților conductei (în metri). Numărul Reynolds este definit prin
relația:
4 Qj
Re j  , (7)
D j 
cu debitul în m3/s și diametrul în metri; vâscozitatea cinematică a apei este   106 m2/s.

1
Majoritatea motoarelor acționate cu turație variabilă (Variable-Frequency Drive Motor, în engleză)
pot asigura o turație de până la 20% mai mare decât turația nominală.

2
Se înlocuiește expresia (1) în legile energiilor (3) și (4), se adaugă ecuația continuității și se
obține următorul sistem de ecuații cu necunoscutele a și b :
 H R1  a  b QP21  H R 2  M 1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21

 H R1  a  b QP 2  H R 2  M 1  M 8  QR 2  M 3  M 6  QP 2 ,
2 2 2
(8)
Q  Q  Q
 R 2 P1 P2

unde H R1  0 m. Debitele pompate sunt cunoscute: QP1  QP2  QR 2 2 . Între modulele de

rezistență hidraulică din sistemul (8) există relațiile: M 2  M 3 și M 5  M 6 . Deci primele două
ecuații din sistemul (8) sunt echivalente.

Dacă se impune o valoare coeficientului a , de exemplu a  1.5H R 2 , sistemul (8) se reduce la

o singură ecuație cu necunoscuta b :
a  b QR 2 2   H R 2  M1  M 8  QR22  M 2  M 5  QR 2 2  .
2 2
(9)
Se notează cu C membrul drept al ecuației (9):
C  H  M  M  Q 2  M  M  Q 2 (10)
2
R2 1 8 R2 2 5 R2
Cu notația C, din ecuația (9) rezultă coeficientul b :
aC
a  b QR 2 2   C  b 
2
(11)
QR 2 22
Cunoscând perechea de valori { a ; b }, pentru valori discrete ale debitului pompat în m3/s,
 
alese, de exemplu, între 0 și 1.5 QR 2 2 , cu relațiile (1) și (2) se determină valorile înălțimii de
pompare în metri, respectiv randamentului agregatului de pompare în procente (%).

Perechile de valori {debit în litri/s & înălțime de pompare în metri} vor fi inserate pe 2
coloane într-un fișier de tip text, creat cu Notepad++ și denumit HQ.crv, fișier cu următoarea
structură:
EPANET Curve Data
PUMP
curba de sarcina (dacă nu scrieți aici un mic text, lăsați aici un rând gol)
 (aici sunt inserate valorile debitului pe coloana 1 și înălțimii de pompare pe coloana 2)

Perechile de valori {debit în litri/s  randament în %} vor fi inserate pe 2 coloane într-un

fișier de tip text, creat cu Notepad++ și denumit etaQ.crv, fișier cu următoarea structură:
EPANET Curve Data
EFFICIENCY
curba de randament (dacă nu scrieți aici un mic text, lăsați aici un rând gol)
 (aici sunt inserate valorile debitului pe coloana 1 și randamentului pe coloana 2)

Se setează ID-urile curbelor caracteristice (curba de sarcină cu ID = 1 și cea de randament

cu ID = 2) în editorul de proprietăți al fiecărei pompe (inclusiv pentru pompa P3).
Pentru pompa P3 se va seta Status = closed.

Se rulează proiectul (fișierul denumit Etapa3.net). Se afișează debitele pe conducte și se

verifică valoarea debitului pe magistrala de refulare (conducta cu j = 8).
Se va salva imaginea distribuției debitelor pe conducte (fișier denumit Etapa3.png sau
Etapa3.jpg) – valorile afișate să fie setate cu font size minim 12pt cu text de culoare închisă.

3
 Se vor încărca în Moodle următoarele 4 fișiere:
 fișierul Etapa3.net
 un fișier pdf care să conțină sistemul de ecuații scris pentru valorile de calcul din proiect
(să se precizeze valorile QR 2 și H R 2 ), valoarea coeficientului a și valoarea calculată a
coeficientului b
 fișierul în care s-a realizat calculul modulelor de rezistență hidraulică uniform distribuită
 distribuția debitelor pe conducte (Etapa3.png sau Etapa3.jpg).

ALTĂ VARIANTĂ DE ALEGERE A POMPELOR: alegere de pe site-ul producătorului

(această variantă este opțională)

Pe pagina web a diferiților producători de pompe, se găsesc aplicații online, cu ajutorul cărora
se pot alege pompele, pe domenii de utilizare (alimentări cu apă, irigații, sisteme de încălzire,
instalații pentru stingerea incendiilor etc), dacă se inserează punctul de funcționare al pompei
(duty point). Pentru alimentări cu apă, pe site-ul producătorilor debitul trebuie inserat (de
regulă) în m3/h și înălțimea de pompare în metri. Puteți accesa, de exemplu, site-urile:
 WILO  Wilo-Select 4 online: https://wilo.com/ro/ro/Solutions-Finder/Selec%C8%9Bie-
%C8%99i-configurare/Wilo-Select-4/
 KSB  EasySelect: https://www.ksb.com/ro-ro/software-si-know-how/instrumente-de-
proiectare/ksb-easyselect
 GRUNDFOS  Size your product: https://product-selection.grundfos.com/

În continuare se va exemplifica această alegere accesând aplicația companiei germane

WILO. Explicațiile conțin imagini din pagina web, scurte comentarii și exemplu de calcul.

4
La domensiul de aplicare, se selectează Water supply (alimentarea cu apă).

In partea dreaptă a ferestrei, la datele privind punctul de funcționare (Operating data) se trece
valoarea debitului pompat în m3/h (fie QP1  576 m3/h), respectiv înălțimea de pompare (fie
H P1  55 m), unde înălțimea de pompare s-a calculat cu relația (3):
H P1  H R 2  H R1  M 1  M 8  QR22  M 2  M 5  QP21
Câmpul Operating data arată ca mai jos. Valoarea Total static head H R 2 nu este obligatorie.

5
După click pe Next, se afișează graficele cu curbele caracteristice ale pompei selectate. Punctul
de funcționare cerut se află la intersecția celor două linii verzi.

Sub grafic, în partea de jos-stânga este un buton verde pe care scrie Curve points. Prin click pe
acel buton se afișează punctul de funcționare (duty point), notat la Wilo cu A1. Prin click pe
semnul +, se pot adăuga alte puncte: apar căsuțe goale pentru debit, înălțime de pompare,
NPSH, randament și putere electrică consumată. Este suficient să treceți acolo o valoare a
debitului (în m3/h), iar software-ul completează automat valorile din restul căsuțelor, anume
valorile parametrilor citiți în grafic pentru acel debit.
Rezultă ”tabelul” de mai jos, cu un total de 8 puncte, dintre care unul este punctul A1.

6
 Datele corespunzătoare perechilor de valori {debit pompat; înălțime de pompare} pentru
pompa P1, anume {QP1i ; H P1i } sunt trecute în tabelul 1, pentru indicele i  1  nmax , unde
numărul total de puncte alese din grafic este notat cu nmax . Valorile debitelor QP1i sunt
convertite în m3/s (pentru calculul hidraulic), respectiv în litri/s (pentru inserarea în EPANET).

Tabelul 1
i 1 2 3 4 5 6 7 nmax = 8
QP1i [m3/h] 100 200 300 400 500 576 600 650
QP1i [m3/s] 0.0278 0.0556 0.0833 0.1111 0.1389 0.1600 0.1667 0.1806
QP1i [litri/s] 27.78 55.56 83.33 111.11 138.89 160 166.67 180.56
HP1i [m] 60.92 61.8 61.48 60.04 57.76 55 54.07 51.94

Datele {QP1i ; H P1i } din tabelul 1 pot fi aproximate cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate,
printr-o curbă de regresie polinomială de gradul 2, care poate avea una dintre formele:
H P1  H P1 QP1   a  b QP21
H P1  H P1 QP1   a1  a2QP1  a3QP21
Pentru datele din tabelul 1, curbele obținute sunt trasate în figura 2. Relațiile pentru calculul
coeficienților a; b, respectiv a1 ; a 2 ; a3  sunt prezentate pe pagina următoare. Pe ultima
pagină este prezentat programul de calcul rulat în MATLAB.
64 64

62 62

60 60

58 58
H [m]

H [m]

56 56
puncte curba Wilo puncte curba Wilo

54 HP1 = a - b Q2P1 HP1 = a - b Q2P1

54
duty point duty point

52 HP1 = a1 + a2 QP1 + a3 Q2P1 HP1 = a1 + a2 QP1 + a3 Q2P1

52

50 50
0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.12 0.14 0.16 0.18 0.2 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Q [m3/s] Q [litri/s]

Fig. 2. Curba de sarcină a pompei, aproximată prin două

curbe de regresie polinomială de gradul 2; punctul de funcționare este la 160 litri/s și 55 m

Coeficienții a; b sunt soluțiile următorului sistem de 2 ecuații liniare, sistem ai cărui
coeficienți se calculează pe baza datelor din tabelul 1:
 nmax nmax
a  nmax  b  QP1i   H P1
2
 i 1 i 1
i
 nmax
 
nmax nmax
a
  P1i  P1i  QP21i H P1i
2 4
Q  b Q 
 i 1 i 1 i 1

Rezultă curba: H P1  a  b QP21  62.78  305.48 QP21 .

7
Coeficienții a1 ; a 2 ; a3  sunt soluțiile următorului sistem de 3 ecuații liniare, sistem ai cărui
coeficienți se calculează pe baza datelor din tabelul 1:
 nmax nmax nmax
a1  nmax  a2  QP1  a3  QP1i   H P1
2
 i 1
i
i 1 i 1
i

 nmax
 
nmax nmax nmax
 1  P1i 2  P1i 3  P1i  QP1i H P1i
2 3
a Q  a Q  a Q 
 i 1 i 1 i 1 i 1
 nmax 2
 
nmax nmax nmax
a1  QP1i  a2  QP31i  a3  QP41i   QP21i H P
 i 1 i 1 i 1 i 1
1i

Rezultă curba: H P1  H P1 QP1   a1  a2QP1  a3QP21  59.03  88.48QP1  708.34QP21 .

În continuare este inserat programul de calcul scris și rulat în MATLAB (sau în GNU
Octave) pentru calculul coeficienților regresiilor polinomiale și pentru trasarea curbelor din
figura 2 (imaginea din stânga).

Qmch = [100 200 300 400 500 576 600 650]; % debitul pompat, in m^3/h
nmax = length(Qmch) % nmax = 8
k = 1:nmax;
Qmcs = Qmch/3600; % m^3/s
QLPS = Qmcs*1000; % litri/s
H = [60.92 61.8 61.48 60.04 57.76 55 54.07 51.94]; % H pompare, in metri
% punctul de functionare (duty point), la QP1 = 576 m^3/h = 160 litri/s;
% si HP1 = 55 m

% Metoda celor mai mici patrate pentru a determina o curba de regresie

% polinomiala de grad 2, de forma H = a - b*Q.^2
% cu H in [m] pentru Q = Qmcs in [m^3/s]
% coeficientii a si b se determina rezolvand urmatorul sistem de 2 ecuatii
% liniare: M*C = T, unde solutia C = [a b] se obtine astfel:

% M = matricea coeficientilor sistemului de ecuatii liniare:

M = [nmax -sum(Qmcs.^2); sum(Qmcs.^2) -sum(Qmcs.^4)]
% T = vectorul termenilor liberi
T = [sum(H); sum(Qmcs.^2.*H)]
% solutia = vectorul C al coeficientilor, unde C(1) = a si C(2) = b
C = M\T
% rezulta a = C(1) = 62.7799, se alege a = 62.78
% rezulta b = C(2) = 305.4861, se alege b = 305.48
a = 62.78; b = 305.48;

% Metoda celor mai mici patrate pentru a determina o curba de regresie

% polinomiala de grad 2, de forma H = a3*Q^2+a2*Q+a1
% Acest tip de regresie este data de functia polyfit, pentru gradul 2:
c2 = polyfit(Qmcs,H,2)
% coeficientii din vectorul c2 sunt afisati in ordinea descrescatoare a
puterilor: c2(1)=a3=-708.3403 c2(2)=a2=88.4867 c2(3)=a1=59.0276
P2 = polyval(c2,QQ);

% Reprezentarea grafica a punctelor din tabel

plot(Qmcs,H,'or'), grid, hold on
% Reprezentarea grafica HH = a-b*QQ.^2 = 62.78-305.48*QQ.^2
QQ = [100:650]/3600; % in m^3/s
HH = a-b*QQ.^2;
plot(QQ,HH,'b')

8
% Reprezentarea grafica a punctului de functionare energetica
plot(576/3600, 55, 'sk') % duty point
% Reprezentarea grafica HH = -708.34*QQ.^2+88.48*QQ+59.03
plot(QQ,P2,'k')

legend('puncte curba Wilo','\itH_P_1 = a - b_ Q_P_1^2','duty

point','\itH_P_1 = a_1 + a_2_ Q_P_1 + a_3_ Q_P_1^2')
xlabel('\it Q [m^3/s]')
ylabel('\it H [m]')