Aplicaii

Aplicatii ale ecuatiei Bernoulli

Titlul aplicatiei
Ingineria proceselor in textile si pielarie I Nr.ore
28
Lucrri practice de laborator
L.1. Comportarea reologic a lichidelor. Modelul
Ostwaldde Waele
2
L.2. Rezistene hidrodinamice la curgerea fluidelor
prin conducte. Determinarea experimental a
coeficientului de frecare i a coeficienilor de
rezisten local

2
L.3. Transfer de cldur global n regim staionar.
Determinarea experimental a coeficientului global
de transfer de cldur

2
Aplicaii numerice la curs
A.1. Notiuni introductive. Calcul tehnic, uniti de
msur i sisteme de uniti de msur, analiz
dimensional, bilanuri de materiale, bilanuri termice

2
A.2. Aplicaii ale ecuaiei fundamentale a hidrostaticii
2
A.3. Mrimi i relaii caracteristice n curgerea fluidelor 4
A.4. Aplicaii ale ecuaiei Bernoulli 4
A.5.Transfer de cldur prin conductivitate 2
A.6. Transfer global de cldur 4
A.7.Transfer de mas 4
Aplicatii din manalul:
Exercitii si probleme de procese si aparate in tehnologia
chimica autori K.F. Pavlov, P.G. Romankov si A.A. Noskov,
Traducere din limba rusa dupa editia a 7-a prelucrata si
complectata, Editura Tehnica Bucuresti.
Probleme pag.86
Aplicaii ale ecuaiei Bernoulli
II.2.4.3. Ecuatia de conservare a energiei pentru sisteme
macroscopice (ecuatia Bernoulli)
Curgerea unui fluid este cauzata de o forta care se
exercita asupra acestuia, ceea ce implica un consum de
energie. Acest consum de energie poate fi calculat dintr-un
bilant al energiilor care intervin la curgerea fluidului.
Bilantul energiilor pentru curgerea neizoterma aplicat
asupra unui volum de dimensiuni infinit mici conduce la o
ecuatie diferentiala foarte complicata denumita ecuatia
energiei.
Pentru cazul mai simplu al curgerii printr-un sistem
macroscopic ecuatia care exprima conservarea energiei este
mai simpla si se numeste Ecuatia Bernoulli.
a) Pentru fluide necompresibile in curgere izoterma,
=constant, si deci volumul specific: V
s
=1/, este
independent de presiune. In acast caz:


In relatia de mai sus semificatia marimilor este urmatoarea :
- L
M
- lucrul mecanic consumat in sisem;
- g - este constanta acceleratiei gravitationale;
- H
1
si H
2
- inaltimile geomertice , in m;
- v
1
si v
2
- vitezele medii in sectiunile de intrare si de
iesire din sistem;
- P
1
si P
2
- presinile statice in sectiunile de intrare si de
iesire din sistem;
( ) ( )
p
1 2
2
1
2
2 1 2 M
E
P P
v v
2
1
H H g L +

+ + =
- - densitatea fluidului din sistem;
- E
p
- energia perduta in sistem ca rezultat al fercarilor si a
rezistentelor locale.
In ecuatia de mai sus fiecare termen are
dimensiunea unei energii raportata la unitatea de masa:


Ecuatia lui Bernoulli in forma data de relatia
anterioara poate fi interpretata astfel: lucrul mecanic de
exterior este folosit pentru:

- cresterea energiei potentiale a fluidului,
exprimata prin termenul,
| |
kg
J
kg
m N
kg s
m m kg
m
s
m
gH
2 2
SI
=

= =
M
L
) H H ( g
1 2

- cresterea energiei cinetice a fluidului, exprimata
prin termenul,

- invingerea eventualelor diferente de presiune
statica intre sectiunile sistemului,


- acoperirea pierderilor de energie determinate de
frecari si de inertie,
( )
2
1
2
2
v v
2
1

1 2
P P
p
E
In calculele ingineresti ecuatia Bernoulli se utilizeaza si
in alte forme:
- ecuatia Bernoulli in termeni de presiuni:
( ) ( ) ( )
p 1 2
2
1
2
2 1 2 T M
E P P v v
2
1
H H g P L + + + = A =
in care fiecare termen are dimensiunile unei presiuni:
Intr-o forma mai restransa:
3 2
m
J
m
N
=
p s d g T
P P P P P A + A + A + A = A
- ecuatia lui Bernoulli in termeni de inaltimi. Se obtine prin
impartirea ecuatiei exprimata in presiuni la g:
( ) ( )
( )
g
E
g
P P
v v
g 2
1
H H H
L
p
1 2
2
1
2
2 1 2 M
M
+

+ + = =

Raportul se numeste inaltimea manometrica a

sistemului, si reprezinta ca semnificatie fizica, inaltimea unei
coloane de lichid a carei energie potentiala, gH
M
, este egala
cu energia mecanica, L
M
, consumata pentru transportul in
sistemul dat a unitatii de masa de fluid. Semnificatia
marimilor este urmatoarea :
M
M
H
g
L
=
( )
) inaltime de termeni in energie de pierderile (
g
E
H
) statica inaltimea (
g
P P
H
) dinamica inaltimea ( v v
g 2
1
H
) geometrica inaltimea ( H H H
p
p
1 2
s
2
1
2
2 d
1 2 g
=

=
=
=
b) Pentru fluide compresibile (gaze) in curgere izoterma,
densitatea si deci volumul specific depind de presiune.
Dependenta de presiune a volumului specific se obtine
din ecuatia de stare a fluidului. Pentru gaze la presiuni
moderate ecuatia de stare rezulta din legea gazelor perfecte
( ) ( )
p
1
2
2
1
2
2 1 2 M
1
2
P
P
P
P
s
s
E
P
P
ln
M
RT
v v
2
1
H H g L
P
P
ln
M
RT
P
dP
M
RT
dP V
MP
RT
V
M
RT
P
M
RT
V
m
P nRT PV
2
1
2
1
+ + + =
= =
=
= = =
} }
II.2.4.3.1. Aplicatii ale ecuatiei Bernoulli

Ecuatia Bernoulli are numeroase aplicatii ingineresti.
Una dintre aplicatii consta in utilizarea valorii lucrului
mecanic, L
M
, necesar transportului unitatii de masa de fluid
intr-un sistem dat determinat din ecuatia Bernoulli pentru
calculul puterii necesare motoarelor ce actioneaza utilajele
de transport (pompe, ventilatoare, suflante etc.).
Produsul dintre lucrul mecanic, L
M
, si debitul masic de
fluid, M
m
, da tocmai puterea teoretica. Tinand cont de
randamentul global (total) al instalatiei de transport,
t
,
puterea necesara va fi data de relatia:
t
T v
t
m v
t
m m
t
M m
1000
P M
1000
gH M
1000
gH M
1000
L M
P
q
A
=
q

=
q
=
q
=
II.2.5.3.1. Rezistente hidrodinamice la curgerea in
conducte

In functie de natura lor, rezistentele hidrodinamice se
clasifica in rezistente de frecare cauzate numai de
frecarile in portiunile drepte ale conductei si rezistente
locale cauzate de actiunea simultana a frecarilor si
inertiei in armaturi si in alte elemente ale conductei.

II.2.5.3.1.1. Rezistente determinate de frecari

Rezistentele de frecare sunt calculate pentru
portiunile drepte ale conductei fiind denumite rezistente
liniare. Exprimarea cantitativa a acestor rezistente se face
de obicei prin caderea de presiune, P .
Caderea de presiune intr-o conducta determinata de
frecari se calculeaza cu relatia :
2
v
d
L
P
2
f

=
in care :
- P
f
- este caderea de presiune determinata de
frecari;
- - coeficientul de frecare in conducta;
- L - lungimea conductei;
- d - diamedrul conductei;
- - densitaea fluidului;
- v - viteza medie a fluidului.

Factorul este adimensional si se numeste coeficient

de rezistenta determinat de frecari, fiind notat cu
f

d
L

2
v
P
2
f f

=
Coeficientul de frecare este o functie de intensitatea curgerii
caracterizata prin valoarea lui Reynolds cat si de
rugozitatea relativa a conductei, .

unde:


Rugozitatea relativa este data de raportul dintre rugozitatea
absoluta, e, si diametrul interior al conductei, d. Criteriul Re
indica influenta frecarilor interne iar rugozitatea relativa
indica influenta fercarilor cu peretele conductei.
( )
d
e

Re, f
=
=
In regim laminar nu depinde de rugozitate ci numai de Re. In
regim puternic turbulent fortele vascoase sunt neglijabile si
depinde numai de rugozitatea relativa si nu depinde de Re
(regim sau domeniu de automodelare).
Pentru regimul laminar expresia pentru coeficientul de
fracare se stabileste utilizand relatia Fanning-Darcy si relatia
care da viteza medie in curgerea laminara din care rezulta:




Pentru regimul intermediar si cel turbulent se folosec grafice
de forma celor prezentate in figura de mai jos:

Re
64
vd
64
= =
II.2.5.3.1.2. Rezistente locale

Rezistentele locale determina caderi de presiune prin
frecari si inertie si sunt date de: elementele de legatura intre
portiunile drepte ale conductei (coturi, reductii, teuri,
ramificatii, etc), de elementele de reglare a curgerii
(robinete, vane, etc), de elementele de masurare a
parametrilor fluidului (diafragme, rotametre, etc) si de alte
elemente ce pot fi intalnite pe un traseu de curgere.

Caderea de presiune determinata de rezistentele locale
se pot calcula prin doua metode:
- metoda coeficientilor de rezistenta locala (metoda
mai exacta);
- metoda lungimilor echivalente (mai putin exacta).
a) metoda coeficientilor de rezistenta locala


Daca pe un traseu de curgere sunt n rezistente locale:
2
v
P
2
rl
=
2
v
P
2
n
1 i
i rl
=
=
Coeficientii de rezistenta locala se determina experimental si
sunt tabelati in literatura de specialitate.

b) metoda lungimilor echivalente

Aceasta metoda foloseste relatia Fanning-Darcy in
care lungimea conductei este inlocuita cu lungimea
echivalenta a rezistentei locale, L
e
.
2
v
d
L
P
2
e
rl
=
d k L
rl e
=
Lungimea echivalenta se exprima in functie de diametrul
conductei. Coeficientul k
rl
este tabelat pentru diverse tipuri de
rezistenta locala.
Caderea totala de presiune P
p
va fi egala cu suma
P
f
+P
rl
.


2
v
d
L L
P
2
v

d
L
P
2
e
p
2
i p

+
=

|
.
|

\
|
+ =

38. Un lichid cu densitatea relativa 0,9 intra prin curgere
libera dintr-un vas deschis, situat la inaltime, intr-o
coloana de rectificare (fig. 1-25). Presiunea din coloana de
rectificare, citita la un manometru (at), este 0,4 kgf/cm
2
. La
ce inaltime x trebuie sa fie nivelul lichidului in vasul de
alimentare fata de locul de intrare in coloana, pentru ca
vitetza lichidului din teava sa fie 2 m/s ? Pierderea de
presiune prin frecare si rezistente locale corespunde la
2,5 m (se utilizeaza ecuatia Bernoulli).


sau:


( ) ( )
p
1 2
2
1
2
2 1 2 M
E
P P
v v
2
1
H H g L +

+ + =
p
1 2
2
1
2
2
1 2
M
H
g
P P
g 2
v v
) H H (
g
L
+

+ =
Prin conventie se considera ca fluidul curge intotdeauna
dinspre sectiunea S
1
spre sectiunea S
2
.
Daca lichidul curge liber L
M
= 0


V
1
este viteza in sectiunea de sus care este mult mai mare
decat sectiunea S
2
, care este sectiunea la intrearea lichidului
in coloana. Deci v
1
<<v
2
, si de aceea v
1
se poate neglija in
raport cu v
2
. In aceste conditii se poate renunta la indicele 2
din ecuatia Bernoulli iar viteza se noteaza simplu cu v.

P
1
este presiuea atmosferica (1 ata) iar P
2
este presiunea din
coloana (P
2
=0,4 at = 1,4 ata)

H
p
=2,5 m

de unde :
x H H
1 2
=
apa
r

=
3
apa
m / kg 900 1000 9 , 0 = = =
prin urmare:

m 14 , 7 5 , 2
81 , 9 900
10 81 , 9 4 , 0
81 , 9 2
2
5 , 2
81 , 9 900
10 81 , 9 ) 1 4 , 1 (
g 2
v
x
4 2 4 2
= +

= +

=
39. O solutie de 86 % glicerina se scurge din rezervorul 1
in aparatul 2 prin teava cu diametrul 29 x 2 mm. Diferenta
de nivel intre aparate este 10 m , lungimea totala a
conductei 110 m. Sa se determine debitul solutiei, daca
densitatea relativa este 1,23 iar vascozitatea 97 cP.
Rezistentele locale se neglijeaza. Regimul de curgere se
considera laminar (cu verificare ulterioara). Nivelul solutiei
in rezervor se considera constant.
H=H
1
-H
2
=10 m
(S
1
)
(S
2
)
Se aplica ecuatia Bernoulli intre
sectiunile (S
1
) si (S
2
) in termeni
de inatimi;

p
1 2
2
1
2
2
1 2
M
H
g
P P
g 2
v v
) H H (
g
L
+

+ =
Deoarece lichidul curge liber intre cele doua sectiuni L
M
= 0.
Prin conventie lichidul curge dinspre (S
1
) spre (S
2
) si
ecuatia Bernoulli se scrie astfel :
( )
p
2
1 2
H
g 2
v
H H 0 +

+ =
v
1
=0 (viteza in sectiunea S
1
care se poate neglija );
v
2
= v (viteza in sectiunea S
2
care este tocmai sectiunea
conductei);
) 1 ( H
g 2
v
H
p
2
+

= A
) 2 (
4
d
v S v M M
2
v m
t
= = =
Din relatia (1) se calculeaza viteza medie in conducta :
0 H
g d
v L 32
g 2
v
2
2
= A

q
+

in care:
g d
v L 32
g 2
v
d
L
d v
64
g 2
v
d
L
H
2
2 2
p

q
=

q
=

=
0 10 v 275 , 45 v 05096 , 0
2
= +
s / m 22 , 0
05096 , 0 2
10 05096 , 0 4 ) 275 , 45 ( 275 , 45
v
2
2 , 1
=
|
|
.
|

\
|

+
=
Se verifica Re:
ar min la regimul verifica se 7 , 69
10 97
22 , 0 10 25 1230 v d
Re
3
3
=

=
q

=

Iar din relatia (2) se calculeaza debitul masic de lichid:

min / l 47 , 6 M
v
=
60 1000 10 0788 , 1 s / m 10 0788 , 1
1230
1327 , 0 M
M
: respectiv
h / kg 94 , 477 s / kg 1327 , 0 M
4
) 10 25 ( 14 , 3 22 , 0 1230
4
d
v S v M M
4 3 4
m
v
m
2 3 2
v m
= = =

=
= =
=

=
t
= = =

40.20 t/h clorbenzen la 45

o
C se pompeaza din rectorul (1)
in rezervorul deschis (2). In reactor, deasupra lichidului,
se mentine o depresiune de 200 mm Hg (fig. 1-27).
Conducta este din teava de otel cu coroziunea
neinsemnata, cu diametrul 76 x 4 mm, lungimea totala
fiind de 26,6 m. Pe conducta se gasesc doua ventile, o
diafragma (d
o
=48 mm) si cinci coturi de 90
o
(R
o
/d=3).
Clorbenzenul se transporta (se pompeaza) la inaltimea
H=15 m. Sa se gaseasca puterea necesara pompei ,
considerand randamentul total al instalatiei de pompare
egal cu 0,7.

t
t v
t
M v
t
M m
1000
p M
1000
H g M
1000
H g M
P
q
A
=
q

=
q

=
( )
2
1 2 g
m / N 157009 15 81 , 9 1067 H H g p = = = A
unde:
V
1
= 0 ; iar v
2
= v (viteza din conducta) care se calculeaza din
ecuatia debitului masic:
3 5

m / kg 1067 ) 45 10 124 1 ( 1130 t) (1 = = =

4
d
v M
2
m
t
=
din care:
s / m 43 , 1
) 10 68 ( 14 , 3 1067 3600
10 20 4
d
M 4
v
2 3
3
2
m
=


=
t

=

2
2 2
d
m / N 9 , 1090
2
43 , 1 1067
2
v
p =

=

= A
2
1 2 s
m / N 74648 3 , 133 ) 200 760 ( P P p = = = A
2
v
d
L
2
v
2
v
d
L
p p p
2
i
2
i
2
rl f p

|
.
|

\
|
+ =

+

= A + A = A

Se calculeaza =f(Re, ) unde :
172925
10 6 , 0
10 68 43 , 1 1067 d v
Re
3
3
=

=
q

=

Unde: (nomograma la pag.640)

Pentru conducta de otel la coroziune neinsemnata e = 0,2
mm (pag.604 tab.XI)
Din fig.de la pag. 41, pentru d/e=68/0,2 =340 si pentru Re =
172925 rezulta = 0,026.

Lungimea totala a conductei este data fiind de 26,6 m.
2 3
45
m / s N 10 6 , 0 cP 6 , 0
C
0
= = q

Se scot din tabele coeficientii de rezistenta
i
tinand cont de tipurile de rezistenta locala (pag. 605, Tab.XII).
Pe conducta se gasesc urmtoarele rezistente locale:
- doua ventile normale;
- o diafragma cu d
o
= 48 mm;
- 5 coturi de 90
o
, cu R
o
/d =3

-- Pentru ventil normal
vn
se ia in functie de diametrul interior
(pag. 607):

-pentru d=68 mm prin interpoare se obtine

-d=40 mm .....................68 mm..................................d=80 mm
-=4,9 ......................... x =4,27 ................................=4,0

-deci:
vn
= 4,27
- pentru diafragma se calculeaza parametrul
498 , 0
68
48
D
d
m
2 2
o
=
|
.
|

\
|
= |
.
|

\
|
=
pentru: 5 , 0 m ~

d
= 4
pentru coturi de 90
o
pentru care R
o
/d = 3 avem :
212 , 0 122 , 0 09 , 0 : deci
3
d
R
: unde
122 , 0
360
90 3 14 , 3 2 026 , 0
d 360
R 2
d
L
: iar
09 , 0 09 , 0 1 B A : unde
t
'
c
o
o cot
t
'
t
'
c
= + = + =
=
=

=

t
= =
= = = + =
Si:

6 , 13 212 , 0 5 4 27 , 4 2 5 1 2
c d vn i
= + + = + + =

Deci :
2
3
d
3
2
i p
m / N 3 , 25931 9 , 1090 6 , 13
10 68
6 , 26
026 , 0
p 6 , 13
10 68
6 , 26
026 , 0
2
v
d
L
p
=
|
.
|

\
|
+

= A
|
.
|

\
|
+

|
.
|

\
|
+ = A

Prin umare:
( )
2
p 1 2
2
1 2 t
m / N 2 , 258679 3 , 25931 74648 9 , 1090 157009
p P P
2
v
) H H ( g p
= + + + =
= A + +

+ = A
Kw 92 , 1
7 , 0 1000 1067 3600
2 , 258679 10 20
1000
p M
1000
H g M
1000
H g M
P
3
t
t v
t
M v
t
M m
=


=
q
A
=
q

=
q

=
46. Sa se determine puterea necesara pentru a
transporta 6 m
3
/h solutie refrigrenta (solutie 25 % CaCl
2
)
din instalatia de racire in condensatorul asezat
deasupra coloanei de rectificare. Inaltimea de ridicare
este 16 m; vascozitatea solutiei este 9,5 cP, densitatea
1200 kg/m
3
; diametrul conductei de otel este 32 x 2,5
mm, iar lungimea totala 80 m. Conducta de otel are o
coroziune neinsemnata. Pe conducta sunt sase coturi
de 90
o
(R
o
/D=4) si patru ventile Randamentul total al
pompei electromotorului se considera 0,5.

unde:

t
t v
1000
p M
P
q
A
=
( )
p 1 2
2
t
p P P
2
v
H g p A + + + A = A
2
g
m / N 188352 16 81 , 9 1200 H g p = = A = A
Pentru a calcula p
d
se determina viteza medie din ecuatia
debitului volumic:
( )
s / m 91 , 2
10 27 3600
6 4
d
M 4
v : unde de
4
d
v S v M
2
3
2
v
2
v
=
t

=
t

=
t
= =

si deci :
2
2 2
d
m / N 8 , 5080
2
91 , 2 1200
2
v
p =

=

= A
a atmosferic presiunea P P : deoarece 0 P P p
2 1 1 2 s
= = = = A
2
v
d
L
p
2
i p

|
.
|

\
|
+ = A

se determina in functie de Re si de din graficul de la pag. 41.

e = 0,2 pentru coroziune neinsemnata si deci d/e=27/0,2=135

Se calculeaza Re:
6 , 9924
10 5 , 9
10 27 91 , 2 1200 d v
Re
3
3
=

=
q

=

Din graficul de la pag. 41 rezulta =0,038

Pentru rezustentele locale avem:
- sase coturi de 90
o
(si R
o
/D=4);
- patru ventile normale

Pentru coeficientii de rezistenta locala se folosesc tabelele de
la pag.605
pentru coturi:
839 , 0 749 , 0 09 , 0
749 , 0
4
4 2 038 , 0
d
R 2
038 , 0
d
L
09 , 0 09 , 0 1 B A ' : care in
c
o c
t
t
'
c
= + =
=
t
t =
t
= =
= = =
+ =
pentru ventile normale cu diametrul 27 mm:
- prin interpolare

d =20 mm.................d=27mm...................................d=40mm
= 8 ........................x.=6,91...................................... =4,9

v
=6,91
Deci:
2
p
3
2
i p
m / N 5 , 738070 p
8 , 5080 91 , 6 4 839 , 0 6
10 27
80
038 , 0
2
v
d
L
p
= A
=
|
.
|

\
|
+ +

|
.
|

\
|
+ = A

Si deci :
( )
2
t
p 1 2
2
t
m / N 3 , 931503 p
5 , 738070 8 , 5080 188352 p P P
2
v
H g p
= A
= + + = A + + + A = A
Deci:
kw 1 , 3
5 , 0 1000 3600
3 , 931503 6
1000
p M
P
t
t v
=

=
q
A
=
47.Printr-o conducta orizontala se pompeaza un lichid.
De cate ori se mareste consumul de energie necesar
transportului, daca prin aceeasi teava trece o cantitate
dubla de lichid ? Coeficientul de ferecare se considera
constant, iar


0 p
st
= A
2
v
d
L
1 p
2
v
p
2
v
d
L
1
2
v
d
L
2
v
p
2
v
p
2
2
1
2
2
2
2 t
2
1
1
2
1
1
2
1
1
2
1
1 t

|
|
.
|

\
|
+ = A +

= A

|
|
.
|

\
|
+ =

+

= A +

= A
2
1
2
2 1 2
1
2
1 v
2 v
v 4 v : unde de v 2 v : ca rezulta
S v
S v
2
M
M
= =

= =
8
v
v 4
2
v
v
2
2
v
d
L
1
2
v
d
L
1
2
p M
p M
P
P
2
1
2
1
2
1
2
2
2
1
1
2
2
1
1 t 1 v
2 t 2 v
1
2
=

= =

|
|
.
|

\
|
+

|
|
.
|

\
|
+
=
A
A
=
49. Dintr-un rau se pompeaza cu o pompa apa la 10
o
C
intr-un rezervor deschis. Nivelul apei in rezervor este in
medie cu 50 m deasupra nivelului apei din rau. Conducta
are diametrul 80 mm, iar lungimea ei calculata (lungimea
initiala plus lungimea echivalenta pentru coturi, ventile
etc.) este 165 m. Pompa debiteaza 575 l/min. Care este
puterea consumata de pompa , daca radamentul
instalatiei de pompare este 0,55 ?


t
t v
1000
p M
P
q
A
=
in care:
( )
2
1 2 t
m / N 490500 50 81 , 9 1000 H H g p = = = A
4
d
v S v M : care in
2
v
p
2
v
2
d
t
= =

= A
de unde:
s / m 90 , 1
) 10 80 ( 14 , 3 60
10 575 4
d
M 4
v
2 3
3
2
v
=


=
t

cu care se calculeaza p
d
:
2
2 2
d
m / N 1805
2
90 , 1 1000
2
v
p =

=

= A
0 P P p
1 2 s
= = A
5 , 116030
10 31 , 1
10 80 9 , 1 1000 d v
Re
p
d
L L
2
v
d
L L
p
3
3
d
e
2
e
p
=

=
q

=
A
+
=

+
= A

400
2 , 0
80
e
d
= =

s-a considerat coroziunea conductei

neinsemnata (pag. 604)

din graficul de la pag. 41 gasim = 0,033
2
3
d
e
p
m / N 8 , 73847 1085
10 80
165
033 , 0 p
d
L L
p =

= A
+
= A

deci:
2
t
m / N 8 , 566152 8 , 73847 1805 490500 p = + + = A
Kw 86 , 9
55 , 0 1000 60
8 , 566152 10 575
1000
p M
P
3
t
t v
=


=
q
A
=