PIERDEREA DE PRESIUNE LA CURGEREA LICHIDULUI IN CONDUCTE

La curgerea fluidelor prin conducte ne intereseaza stabilirea unor relatii intre pierderea
presiunii si viteza fluidului. Datorita complexitatii sistemului in care are loc curgerea, distributia
vitezei si a presiunii nu poate fi intotdeauna determinata.
Pierderea de presiune la curgerea unui fluid poate fi cauzata de urmatoarele forte:
- forte de frecare intre lichid si peretii conductelor, dar si intre stratul de fluid ce se
deplaseaza cu viteze diferite;
- forte inertiale ce se manifesta la schimbarile de sectiune sau directia de curgere, in acest
caz aparand schimbari de viteza.

1. PIERDERI DE PRESIUNE PRIN FRECARE
Se considera o conducta orizontala cu sectiune circulara prin care curge izoterm un fluid
incompresiv. Transportul acestuia prin conducta se face cu consum de energie.


Asupra fluidului de curgere actioneaza doua forte: de rezistenta(de frecare Fr) si forta
activa (Fa). In zona curgerii stabilizate, in regim stationar, cele doua fluide sunt egale.
Fr =f A
l
e
v
f factorul lui Fanning (coeficient de proportionalitate)
Al aria laterala a conductei
ev energia cinetica a fluidului raportata la unitatea de volum
Fr =f (ndL)
pv
2
2

Fa = p S =p
nd
2
4
S aria sectiunii transversale
Fa forta activa
4f(n d L)
pv
2
2
=p n d
2
=>pf = 4 I
L
d

pv
2
2
<=>pf = I
L
d

pv
2
2

Coeficientul de frecare I depinde de criteriul Re si de asa numita rugozitate relativa.
I = f(Re,s)
Criteriul Reynolds : Re =
pd
q
, rugozitatea s =
c
d
.
Rugozitatea absoluta reprezinta inaltimea medie a tuturor asperitatilor in interiorul
conductelor ce vin in contact cu fluidele.
Diagrama lui Moody este stabilita pentru conducte circulare la curgerea izoterma
stabilizata pentru fluide.
In regimul laminar, depinde numai de Re.Dependenta fiind laminara, viteza din
vecinatatea frontierei solide este redusa si rugozitatea nu afecteaza coeficientul de rugozitate.
descreste in regim laminar cu cresterea vitezei fluidului. . I =
4
Re

Al doilea domeniu este cel intermediar(de tranzitie), cuprinde 2 zone:
- zona de tranzitie de la curgerea laminara la cea turbulenta in care ramane relativ putin
influentata de rugozitatea peretelui si in care se poate aplica ecuatia lui Blasius: I =
,314
Re
,25
;
- zona a doua in care influenta rugozitatii asupra lui este continuu crescatoare, creste
rugozitatea amplificand valoarea lui .
Al treilea domeniu corespunde numarul Re mare care se caracterizeaza prin dependenta lui
numai de rugozitatea relativa a peretelui.

2. PIERDERI DE PRESIUNE PRIN REZISTENTE LOCALE
La curgerea unui fluid printr-o conducta, orice schimbare a sectiunii de curgere, determina
modificari a vitezei de curgere, adica modificari ale fortei inertiale.
Rezistenta locala este formata din: robinete, coturi, T, diafragme, ingustari sau largiri de
conducta, aparate de masura sau control.
Se defineste coeficientul de rezistenta local: =
AP
r
p

2
2

P
r
caderea depresiuneprin rezistentalocala considerata

v
2
2
energia cineticaa fluidului raportatala unitatea de volum
Coeficientul depinde de natura rezistentei locale precum si de alti parametri ce
caracterizeaza geometria spatiului pe care este amplasata aceasta rezistenta.
Coeficientii de rezistenta se pot obtine prin doua metode:
- metoda lungimii hidraulice echivalente
Lungimea hidraulica echivalenta reprezinta lungimea de conducta dreapta ce determina o
cadere de presiune egala cu cea a rezistentei locale. =z
L
cch
d

P
I
=z
c
d

p
2
2

P
rI
=
p
2
2

I
cch
= n

n
i
numarul de diametre de conducta corespunzatoare fiecarei
rezistente locale
d diametrul conductei

P
totaI
= P
I
+ P
rI
=z
L+L
cch
d

p
2
2




- metoda coeficientului de rezistenta o metoda mai precisa.
Valorile sunt tabelate functie de geometria rezistentei locale, in regim de curgere si de alti
parametri caracteristici. P
rI
=

p
2
2

P
totaI
=( z
L
d
+

p
2
2
.