Sunteți pe pagina 1din 67

Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Inginerie Mecanica Industriala si Maritima


Specializarea Autovehicule Rutiere
Tehnologii de fabricare si asamblare ale autovehiculelor
Indrumator Student
rof! "r! Ing! Chiru Anghel Manican Ale#andru
An I$ AR
%&'( ) %&'*
Tema de proiect:
Sa se elaboreze proiectul tehnologic pentru fabricarea reperului +Rezervor cilindric,!
CURI-S
CAPITOLUL 1
'! Transportul rutier
'!'! -otiuni generale
'!%! Masini si utila.e pentru transportul hidrocarburilor
'!(! Reguli de e#ploatare a autocisternelor
'!*! Transportul produselor petroliere /n containere confectionate din materiale plastice
'!0! Rampe pentru /ncarcarea si descarcarea autocisternelor
CAPITOLUL 2
%! rezentarea constructiv)func1ional2 a principalelor tipuri de rezervoare
cilindrice orizontale
CAPITOLUL 3
(! Alegerea pe criterii tehnico)economice a materialelor3 determinarea
caracteristicilor mecanice3 elastice 4i fizice ale acestora3 stabilirea coeficientului
de rezisten12 al /mbin2rilor sudate 4i calculul rezisten1elor admisibile
3.1 Materiale utilizate in constructia utila.ului petrolier
(!% Calculul rezisten1elor admisibile
(!( Calculul cifrei de calitate a /mbin2rilor sudate
(!* Calculul rezisten1elor admisibile ale sudurilor
CAPITOLUL 4
*! Stabilirea gradului de umplere 4i al randamentului de umplere al rezervorului
CAPITOLUL 5

0! Calculul de dimensionare 4i verificare pentru principalele elemente supuse
ac1iunii presiunii interioare
0!' Stabilrea dimensiunilor de gabarit
0!% "imensionarea fundului elipsoidal
0!( "imensionarea mantalei
0!* $erificarea de rezisten12 care se impune mantalei 4i fundului elipsoidal
0!0 "imensionarea tuburilor racordurilor 4i verificarea rela1iilor de rezisten12 pentru condi1i de
regim 4i I!!5!
0!0!' "imensionarea racordului de umplere6 "n
'
7'0& mm
0!0!% "imensionarea racordului de golire6 "n
%
7%&& mm
0!0!( "imensionarea racordului gurii de vizitare6 "n
(
78&& mm
CAPITOLUL 6
6.1 Interschimbabilitatea /n construc1ia rezervoarelor
8!% Semifabricate 4i adaosuri de prelucrare
8!( Opera1ii preg2titoare
8!(!' "econservarea 4i cur21area semifabricatelor
8!(!% 9ndreptarea semifabricatelor
8!(!( Trasarea semifabricatelor
8!*T2ierea :decuparea; semifabricatelor
8!*!'T2ierea prin forfecare a tablelor
8!*!%T2ierea profilelor 4i a 1evilor
8!*!(T2ierea prin metode termice a tablelor
8!0 relucrarea marginilor /n vederea sud2rii
8!8 Opera1ii de /ndoire a tablelor3 profilelor 4i 1evilor
8!< Indoirea :curbarea; tablelor
8!= 9ndoirea 1evilor
8!=!'Metode de /ndoire a 1evilor
8!> Opera1ii de presare pentru realizarea rezervoarelor
8!'& Monta.ul /nainte de sudare la realizarea rezervoarelor
8!'&!'Tehnologia monta.ului /nainte de sudare
8!'&!% "ispozitive utilizate la opera1iile de monta.)sudare
8!'' "ocumenta1ia tehnologic2
CAPITOLUL 7
< ?chipamentul de siguran12 obligatoriu pentru func1ionarea /n deplin2 securitate
tehnic2 a vaselor sub presiune
<!'?chipamentul de siguranta
<!% "ispozitive de siguran12 contra dep24irii presiunii
CAPITOLUL 8
8. Instruc1iuni privind /ntre1inerea 4i e#ploatarea rezervorului cilindric orizontal proiectat3
-!T!S! 4i !S!I!
Transportu rutier a produseor petroiere
1! Transportu rutier
1!1! "otiuni #enerae

Transportul rutier al produselor a cunoscut /n ultima perioada o dezvoltare uriasa si continua3
determinata de factori precum6 necesitatea alimentarii ritmice cu carburanti si lubrifianti a
depozitelor diversilor consumatori3 depozite situate uneori /n zone inaccesibile transportului feroviar
sau naval@ necesitatea aprovizionarii statiilor de distributie a carburantilor si lubrifiantilor@ dezvoltarea si
e#tinderea transportului public de calatori3 urban si interurban@ cresterea masiva a transportului rutier
de marfuri si materiale@ asigurarea combustibililor si lubrifiantilor necesari efectuarii lucrarilor agricole@
utilizarea combustibililor lichizi sau a gazului petrol lichefiat :AB;3 pentru /ncalzirea locuintelor si
prepararea hranei3 de catre consumatori casnici care nu pot fi racordati la retteaua nationala de
distributie a gazelor naturale@ diversificarea sortimentelor de combustibili3 carburanti si lubrifianti si
solicitarea acestora de catre beneficiari /n cantitati mici!
"upa anul %&&& s) a constatat o tendinta de renuntare la transportul produselor petroliere
prin conducte de la rafinarii spre marile centre urbane de consum /n favoarea transportului
feroviar si rutier! "e asemenea ma.oritatea depozitelor mari au fost /nchise3 iar depozitele
consumatorilor si statiilor de distributie a carburantilor si lubrifiantilor sunt aprovizionate cu autocisterne
sau cu vagoane cisterna!
Autocisternele agregat de interventie3 numite si vidan.e sunt mi.loace de transport rutier pentru
produse petroliere utilizate pentru transportul de la sonde la depozitele centrale ale schelelor de
productie al titeiului e#tras din zacaminte noi3 /n perioada probelor de productie3 la primele
sonde care au pus /n evidenta acumulari de hidrocarburi3 urmCnd ca decizia de construire a unei
conducte /ntre parcul de separatoare al noului santier si depozitul central al schelei sa fie luata
numai dupa ce eficienta economica a acesteia este dovedita prin debitele de titei produse! "e
asemenea colectarea titeiului se face cu autocisterne pe durata construirii3 reparari sau /nlocuirii
conductelor de amestec3 sau a conductelor de transport dintre parcuri si depozite!
Masini si utila.e pentru transportul hidrocarburilor
1!2! Utila.e pentru transportul rutier al produselor petroliere lichide si lichefiate
Mi.loacele cele mai uzuale pentru transportul auto a produselor petroliere si a titeiului sunt
autocisterna si autotrenul cisterna! entru ca produsele petroliere sa poata fi transportate cu
autocisterne ele trebuie sa /ndeplineasca anumite conditii3 cum ar fi6 vCscozitatea lor sa nu
depaseasca '& D? la temperatura de 0& DC@ sa nu fie corozive daca sunt transportate /n cisterne din
otel! $Cscozitatea /n grade ?ngler :D?; este un coeficient de vCscozitate conventionala3 utilizat
pentru caracterizarea proprietatilor de vCscozitate a unor lichide cu vCscozitati mai mari decCt a apei3
/n special a produselor petroliere! $Cscozitatea unui lichid /n grade ?ngler se defineste ca fiind
raportul dintre timpul t de scurgere din vCscozimetru a unui volum de %&& cm( de lichid la o
anumita temperatura si timpul t & de scurgere a aceluiasi volum de apa distilata la temperatura
de %& DC! "intre produsele petroliere care respecta aceste conditii3 fac parte6 benzinele3
motorina3 combustibilul usor3 petrolul lampant3 combustibilul pentru turboreactoare3 uleiurile
minerale3 pacura3 bitumul cald! entru acest din urma produs trebuiesc luate masuri speciale de
/ncalzire si izolare termica a cisternei! entru transportul gazului petrolier lichefiat :AB; ambalat /n
butelii se utilizeaza autocamioane specializate3 prevazute cu rafturi suprapuse pe % sau ( rCnduri
:stela.e;! 9n cazul /n care AB)ul este transportat sub forma de vrac3 transportul se face cu
autocisterne speciale care sunt constructiv similare cu cisternele feroviare destinate pentru
acelasi produs!
I! Autocisterna
Autocisterna este constituita din urmatoarele par i principale6 autosasiu3 cisterna propriuzisa3
sistem de antrenare a pompei3 instalatie de vehiculare a marfii3 echipamente SI si accesorii! entru
a putea fi carosat3 de catre firmele specializate3 ca autocisterna3 autosasiul trebuie sa fie pregatit
astfel6 cu pompa autoabsorbanta antrenata de motorul autovehicolului3 prin intermediul prizei de
putere montata la iesirea din cutia de viteze@ se iau masuri de prevenire a riscului de incendiu pe
circuitul de evacuare a gazelor arse@ /n acest sens3 toba de esapament finala :se mai numeste si
amortizor zgomot; este prevazuta cu dispozitiv antiscCntei si montata /n partea din fata a
sasiului :sub bara de protectie frontala; si orientata /n .os@ /n cazul unor motoare de ultima generatie
toba de esapament este mai voluminoasa datorita catalizatorului si este montata /n spatele
cabinei autocisternei3 central sau lateral stCnga3 fiind prevazuta cu un sistem de retinere a
scCnteilor@ Masini si utila.e pentru transportul hidrocarburilor se echipeaza3
/n mod obligatoriu3 cu sistem de de prevenire a blocarii rotilor :A!E!S!;@ se echipeaza cu suporti
pentru echipamente !S!I! si prize de legare la pamCnt! Cisterna este confec ionata din tabla de
otel carbon sau otel ino#idabil3 alia.e usoare sau rasini epo#idice armate cu fibre de sticla! Cel
mai adesea3 pentru transportul produselor petroliere lichide se folosesc cisterne din otel carbon
placate la e#terior cu tabla din otel ino#idabil3 cu sectiunea longitudinala de forma eliptica3 /nchise la
capete cu doua capace bombate! eretii cisternei sunt formati din virole :conform "!?!F!3 virola 7
cilindru format din foi de tabla nituite sau sudate3 care intra /n constructia unui rezervor3 a unei
cladiri3 etc! ) din fr! $irole; de tabla cu grosime de * G = mm asamblate prin sudura electrica!
entru a se putea transporta simultan produse diferite3 cisterna este divizata cu a.utorul unor pereti
transversali etansi /n ( !!! * compartimente! Fiecare compartiment este prevazut cu6
H gura de vizitare si umplere3 /nchisa cu un capac etans@
H orificiu de golire3 situat /n partea din spate3 care este mai coborCta3 si dotat cu robinet de
siguranta cu /nchidere rapida3 actionat pneumatic@
H reper de nivel ma#im3 plasat /n vecinatatea gurii de umplere pentru a fi usor de observat@
H racord la conducta de recuperare a vaporilor si o supapa pneumatica de /nchidere rapida a
acestei conducte6
Ba cisternele de constructie mai veche3 /n interiorul compartimentelor erau fi#ati pereti
transversali care sa limiteze amplitudinea miscarilor suprafetei libere a lichidului transportat /n
timpul deplasarii vehiculului :pereti de spargere a valurilor;! 9n cazul cisternelor mai moderne
acesti pereti nu mai e#ista3 pentru o simplificare a constructiei si curatarii recipientului!
Accesul la cisterna se face pe o scara verticala aflata /n partea din spate :sau lateral stCnga; a a
utovehiculului3 scara ce se continua cu u o pasarela de acces la gurile de vizitare si de umplere3
conductele de recuperare a vaporilor si supapelor de /nchidere rapida a acestor conducte /n
cazul rasturnarii autovehiculului! asarela este prevazuta cu o balustrada ai carei montanti sunt
articulati pe bara orizontala3 permitCnd plierea ei la nivelul pasarelei /n timpul deplasarii
autovehiculului! e marginile parti superioare ale cisternei se afla doua canale de evacuare a
apei pluviale siIsau a scurgerilor de produs petrolier aparute /n timpul /ncarcarii! Aceste canale
se continua cu tevile montante ale scarii prin care aceste scurgeri sunt diri.ate /n spatele
autovehiculului! "eoarece cisterna este un vas calibrat3 pe peretele sau e#terior este fi#ata o placuta
de calibrare pe care sunt /nscrise capacitatea fiecarui compartiment :in litri; pCna la reperul
indicator de nivel ma#im! "e asemenea3 fiecare compartiment al cisternei are inscrip ionat codul
Rembler al produsului transportat cu litere negre pe fond portocali :de e#emplu (( I '%&% pentru
motorina si (( I '%&( pentru benzina;! e partile laterale ale cisternei sunt fi#ate doua tuburi
metalice prevazute cu capace3 /n care sunt pastrate furtunurile de golire! Sustinerea cisternei se
realizeaza prin intermediul a doua lon.eroane solidarizate /ntre ele cu a.utorul unor bare
transversale si fi#ate prin sudura electrica la baza acesteia! Begatura demontabila dintre cisterna si
sasiu este realizata prin intermediul unor suporti prevazuti cu tampoane de cauciuc si asamblati
prin suruburi! Cisterna este montata pe sasiu putin /nclinata spre spate /n vederea golirii
gravitationale complete a compartimentelor! Sistemul de antrenare a pompei este compus din priza
de putere a cutiei de viteze a autovehiculului si o transmisie cardanica!
Instalatia de vehiculare a marfii este compusa din6 pompa autoabsorbanta@ conducte de golire@
robinete si furtunuri!
Intrarea lichidului /n pompa se face prin conducta de absorbtie prevazuta cu un filtru
grosier3 iar iesirea prin conducta de refulare dotata cu un robinet de sectionare!
Conductele de golire ale compartimentelor fac legatura /ntre orificiile de la baza acestora si
rampa de robinete dispusa /n spatele cisternei sau /n partea laterala stCnga a acesteia3 /ntr)o cutie
metalica! 9n aceasta cutie se afla capetele conductelor de golire3 fiecare dotata cu cCte un
robinet de manevra si un racord pentru furtun3 prote.at si /nchis etans cu un capac prevazut cu
garnitura de cauciuc3 sistemul pneumatic de actionare a robinetelor de siguranta de la baza
compartimentelor :format dintr) o conducta distribuitoare de aer3 filtru3 robinet de sectionare si
robinet de actionare pentru fiecare robinet de siguranta ;3 precum si racordurile conductelor de
aspiratie si de refulare ale pompei!
Aolirea compartimentelor se realizeaza3 de regula3 gravitational3 prin cuplarea unui furtun
la racordul compartimentului si la racordul rezervorului de depozitare /ngropat3 urmata de
deschiderea robinetelor de siguranta si de manevra! Furtunurile au lungimi de 8 m si sunt
prevazute la capete cu racorduri de *, /n vederea cuplarii la instalatia de /ncarcare J
descarcare moderne3 sau racorduri de %, pentru instalatiile mai vechi! e timpul deplasarii
autocisternei3 furtunurile sunt asezate /n tuburile metalice
aflate de o parte si de alta a cisternei!
?chipamentul !S!I! cuprinde doua stingatoare cu praf si CO% fi#ate pe partile laterale ale
cisternei3 doua lazi cu nisip dispuse /n partea din spate a sasiului3 lopata tCrnacop3 trusa A"R
:compusa din casca3 lanterna3 banda pentru izolarea perimetrului etc; si doua prize pentru legarea
la pamCnt! Ba prizele de legare la pamCnt se racordeaza cabluri prin intermediul unor cleme tip
crocodil care asigura aceluiasi potential electric /n cisterna si /n rezervor pe timpul operatilor de
/ncarcare J descarcare!
Bada de scule de pe autosasiu adaposteste sculele necesare realizarii /ntretinerii sau
a micilor reparatii3 accesorii si piese de schimb de mare uzura!
Cu a.utorul echipamentelor de pe autocisterna se pot efectua urmatoarele opera ii6 /ncarcarea
cisternei din rezervoarele unui depozit! Aceasta opera ie se poate face prin absorbtie cu pompa
autocisternei3 lichidul trecCnd prin filtrul acesteia3 sau cu pompele rampei de /ncarcare3 prin
intermediul gurilor de vizitare ale cisternei@ golirea cisternei cu pompa proprie sau prin cadere libera
:golire gravita ionala;@ transvazarea produselor /ntre diferite recipient cu a.utorul pompei autocisternei!
9n RomCnia se produc :la S!C! Automecanica S!A! Medias; urmatoarele tipuri de
autocisterne6
)'8 CC ) autovehicul cisterna pentru transport produse petroliere

Aceata autocisterna pentru transport combustibil3 este realizata /n conformitate cu normelor
A"R clasa III! Autocisterna este destinata transportului produselor petroliere lichide cu densitatea
ma#! de &3=* KgIdm( si vCscozitatea ma#! de '& D? e#ceptCnd lichidele care corodeaza materialul
cisternelor3 OB!**!*L! Aradul de umplere ma#im admis /n cisterna este de >*M! Indicele de
capacitate :semnul de nivel ma#!; este montat la nivelul care corespunde acestui grad de
umplere! Autocisterna este e#ecutata conform normelor A"R:R-TR!%;3 5A 08= privind limitarea
emisiilor de compusi organici volatili din terminale si statii de benzina si conditiile tehnice
impuse de RAR3 fiind omologata ca vehicul cu Carte de identitate RAR si autoriza ie
IROC5IM! Capacitatea efectiva a cisternei este de > *00 dmc si este echipata cu sistem de
umplere ecologica!
)%* CC ) autocisterna pentru transport lichide petroliere
Aceata autocisterna pentru transport combustibil3 este realizata /n conformitate cu normelor
A"R clasa III! Autocisterna este destinata transportului produselor petroliere lichide cu densitatea
ma#! de &3>* KgIdm( si vCscozitatea ma#! de '& D? e#ceptCnd lichidele care corodeaza materialul
cisternelor3 OB!**!*L! Transportul lichidelor cu densitate mai mare de &3>* KgIdm( se face
micsorCnd cantitatea de lichid transportat3 astfel incCt greutatea utila sa nu depaseasca '(!0&&
da-! 9n cazul transportului produselor petroliere cu densitatea mai mare de &3>* KgIdmc se vor
utiliza % compartimente6 ' si ( la capacitatea disponibila! Capacitatea efectiva a cisternei este de
'0!&&& dm( !i este echipata cu sistem de umplere ecologica!
Autocisterna pentru transport titei :petrol brut; si fluide de fora. tip %8!CFF
Aceata autocisterna este un vehicul destinat transportului de fora.3 a produselor petroliere
si a altor produse necesare operatiunilor speciale din industria petroliera3 care au densitatea
ma#! de '3'% gIcm( si vCscovitatea ma#ima de '* D ?! Cu acest tip de autocisterna3 nu se
transporta lichide care corodeaza materialul din care este confectionata cisterna si instalatia de
golire!9n cazul /n care se transporta lichide cu densitatea mai mare de '3'% KgIdm(3 cantitatea
transportata se va diminua prin umplerea pCna la conducta preaplin! Cisterna este
monocompartimentata de sectiune cilindrica3 din tabla de * mm OB!**!*K si /ntarita cu centuri de
profil NU,! Cisterna este prevazuta cu doua spargatoarede val! "e asemenea pentru accesul si
aerisirea cazanului s)a prevazut un capac de vizitare orb cu o flansa prinsa /n suruburi! Eaza cisternei
formata din longeroane si suporti asezati /n ordine descrescCnda si care prind cisterna /ntr)o
pozitie /nclinata cu ( grade pentru a usura golirea cisternei!
e lCnga aceste autocisterne3 se mai utilizeaza la transportul produselor petroliere si
semiremorci cisterne3 cum ar fi6
$emiremorca pentru transport ic%ide petroiere de 3& &&& tip $LP 8'
Semiremorca cisterna este destinata transportului de lichide petroliere cu densitatea ma#!
de &3> KgIdm( si vascozitatea ma#! de '& D? e#ceptCnd lichidele care corodeaza materialul
cisternelor3 respective OB!**!*K! Semiremorca este e#ecutata conform normelor A"R :R-TR %; si
conditiilor tehnice impuse de RAR3 fiind omologata ca vehicul cu Carte de identitate RAR si
autorizatie IROC5IM! Semiremorcile se vor tracta cu autotractoare dotate conform normelor
A"R : instala ie de frCnare cu doua conducte3 uscator de aer si sistem AES3 instalatie electrica
prote.ata conform I 803 prescCntei3 etc;!
$emiremorca pentru transport ic%ide petroiere de 22 &&& tip $LP 2(
Aceasta semiremorca cisterna este destinata transportului de lichide petroliere cu densitatea
ma#! de '3&& KgIdmc si vCscozitatea ma#3 de '& D ? e#ceptCnd lichidele care corodeaza
materialul cisternei3 respective OB!**!*K folosind /n tranzac ii comerciale la masurarea volumelor
livrate sau primite! Transportul lichidelor cu densitate mai mare de '3&& KgIdm( se face /n
detrimentul cantita ii fluidului /n sensul micsorarii acestuia3 astfel /ncCt greutatea utila sa nu
depaseasca %%!&&& da-! 9n cisterna pot fi transportate simultan lichide diferite cu conditia
respectarii /ncarcaturii utile ma#ime de %%!&&& da-! 9n cazul transportului de lichide petroliere
diferite /n fiecare compartiment3 atunci se monteaza placi avertizoare pentru substante
periculoase pe partile laterale ale fiecarui compartiment!

II! Autotrenul cisterna
-ecesitatea transportului rutier a unor volume relativ mari de produse petroliere lichide /n
conditii de eficienta economica3 a impus cresterea capacita ii cisternelor utilizate la transportul auto
al acestor produse! 9n acest conte#t a aparut autotrenul cisterna3 care poate avea o capacitate
de '8!&&& !!! *&!&&& litri si poate fi /mpartit /n 0 !!! > compartimente3 ceea ce permite transportarea
simultana a unor capacitati /nsemnate de produse petroliere diferite! Autotrenul cisterna se compune
din urmatoarele elemente principale6
- Autotractor independent :cap tractor;3 pe doua sau trei a#e de rulare3 care poate sa fie dotat cu
pompa si sistemul de antrenare al acesteia3 adica priza de putere de la iesirea din cutia de viteze si
o transmisie cardanica@
- Semiremorca cu cisterna autoportanta si /n acest caz3 ca si la autocisternele prezentate
anterior3 cisterna propriuzisa este confectionata din tabla de otel sau alia. usor3 asamblata prin
sudura3 avCnd aceeasi forma ca si la autocisterna@ diferenta principala o constituie lungimea
lungimea mult mai mare a cisternei care este divizata /n 0 !!! > compartimente dotate /n mod
similar cu cele de la autocisterna@
- Eoghiul semiremorcii3 are doua sau trei a#e de rulare3 este construit din otel si constituie un
ansamblu independent3 cu rol de sustinere a semiremorcii3 de rulare3 frCnare si amortizare a
socurilor@
- Instalatia de frCnare3 este compusa din frCna de serviciu3 frCna de parcare si frCna de avarie@
- Instalatia electrica a semiremorcii include circuitele de iluminare3 semnalizare si pozitionare pe
timp de noapte@
- ?chipamentele !S!I! sunt similare cu cele montate pe autocisterne@
- Instalatia de vehiculare a produselor transportate este similara cu cea de pe autocisterne3
singura diferenta fiind faptul ca pompa este montata pe autotractor3 iar restul instalatiei se
afla pe semiremorca@
- "ispozitivul de sustinere a partii fata a semiremorcii3 constituit din trenul de spri.in si
angrena.ul de actionare manuala a acestuia@
- Bazi de scule3 pentru depozitarea sculelor si accesoriilor necesare semiremorcii!
Cele mai des utilizate autotrenuri cisterna au urmatoarele caracteristici6 capacitatea ma#ima de
%=!&&& litri3 8 compartimente egale3 sarcina utila %0 tone3 masa totala rulanta *& tone3 iar motorul are
*'& C!
?#ista si autocisterne de foarte mare capacitate3 utilizate pentru alimentarea cu carburant a
avioanelor pe aeroporturi3 acestea avCnd dimensiuni si capacitati superioare3 fara a li se impune
restrictii de gabarit si greutate pe a#ele de rulare3 deoarece ele nu circula pe sosele! Asemenea
autotrenuri cisterna pot a.unge pCna la o capacitate de =& tone3 avCnd un debit de pompare de 0
toneImin!
1!3! )e#ui de e*poatare a autocisterneor
Se poate ca diferitele produse petroliere sa fie transportate /n mod succesiv /n aceleasi
compartimente ale unei autocisterne numai /ntr) o anumita succesiune3 produsele mai grele luCnd
locul celor mai volatile3 cu conditia ca cisterna sa aiba peretii interiori uscati si sa fie aerisita /n
prealabil! 9ncarcarea autocisternelor cu diverse produse petroliere /ntr) o alta ordine decCt cea
prezentata anterior3 trebuie precedata de spalarea compartimentelor3 dupa ce acestea au fost golite
si de lichidul rezidual! Spalarea consta /n introducerea de abur saturat /n compartimentul cisternei timp
de apro#imativ o ora3 pCna /n momentul /n care apa condensata3 evacuata prin stuturile de golire este
curata! "aca se constata ca aceasta metoda nu este suficienta3 este necesar ca /n compartimentul ce
trebuie curatat sa se introduca pCna la %I( din capacitatea sa3 o solutie de 'M -aO5 :hidro#id de
sodiu;3 apoi vehiculul sa fie supus unor deplasari si opriri bruste pentru agitarea solutiei! "upa ce
se evacueaza aceasta lesie3 compartimentul trebuie foarte bine spalat cu apa calda! entru a se
asigura o securitate a transportului3 nu se recomanda o /ncarcare partiala a compartimentelor
cisternei!
9n cele ce urmeaza sunt prezentati algoritmi ce trebuiesc respectati la operatiunile de
/ncarcare J descarcare a cisternelor3 precum si la operatiile de transvazare a produselor petroliere cu
pompa autocisternei!
'! 9ncarcarea autocisternei cu instalatia proprie a furnizorului6
a; pozitionarea vehiculului pe rampa de /ncarcare si asigurarea acestuia /mpotriva deplasarii
accidentale cu frCna de parcare si prin pozitionarea de cale la roti@
b; conectarea cablurilor de legare la pamCnt@
c; verificarea /nchiderii robinetelor de pe conducta de golire a compartimentului ce urmeaza a fi
/ncarcat@
d; deschiderea capacului gurii de vizitare@
e; introducerea tevii telescopice a instalatiei de pe rampa furnizorului /n gura de umplere@
f; umplerea compartimentului pCna la reperul de nivel ma#im@
g; /nchiderea si sigilarea capacului gurii de vizitare@
h; sigilarea capacului protector de pe conducta de golire@
i; luarea calelor de la roti3 eliberarea frCnei de parcare si scoaterea vehiculului de pe rampa de
/ncarcare!
%! 9ncarcarea autocisternei cu pompa proprie6
a; pozitionarea vehiculului pe rampa de /ncarcare si asigurarea acestuia /mpotriva deplasarii
accidentale cu frCna de parcare si prin pozitionarea de cale la roti@
b; conectarea cablurilor de legare la pamCnt@
c; racordarea unui furtun la conducta de absorbtie si la sursa furnizorului@
d; montarea unui furtun la conducta de refulare a pompei si la racordul conductei de golire a
compartimentului care urmeaza a fi umplut@
e; conectarea prin intermediul unui furtun a conductei recuperatoare de vapori a cisternei cu
instalatia furnizorului@
f; deschiderea robinetului de pe conducta recuperatoare de vapori@
g; deschiderea robinetelor de siguranta si de manevra de pe conducta de golire a
compartimentului ce urmeaza a fi /ncarcat@
h; cuplarea pompei si mentinerea turatiei motorului la valoarea prescrisa pentru pompare@
i; decuplarea pompei si /nchiderea robinetelor de pe conducta de golire3 dupa ce nivelul
produsului /ncarcat a a.uns pCna la indicatorul de nivel ma#im al compartimentului@
.; sigilarea capacului gurii de umplere si a capacului protector de pe conducta de golire@
K; luarea calelor de la roti3 eliberarea frCnei de parcare si scoaterea vehiculului de pe rampa de
/ncarcare!
(! Aolirea gravitationala a autocisternei6
a; pozitionarea vehiculului pe rampa de /ncarcare si asigurarea acestuia /mpotriva deplasarii
accidentale cu frCna de parcare si prin pozitionarea de cale la roti@
b; conectarea cablurilor de legare la pamCnt@
c; racordarea unui furtun la conducta de golire a compartimentului si conducta de umplere a
rezervorului statiei de livrare@
d; conectarea prin intermediul unui furtun a conductei recuperatoare de vapori a cisternei la
conducta similara a rezervorului@
e; deschiderea robinetelor de pe conductele de golire si recuperatoare de vapori@
f; golirea completa a compartimentului3 verificarea facCndu) se pe cale vizuala prin deschiderea
capacului gurii de umplere@
g; /nchiderea robinetelor si a capacului gurii de umplere@
h; decuplarea furtunurilor si asezarea lor /n tuburile aflate pe lateralele cisternei@
i; luarea calelor de la roti3 eliberarea frCnei de parcare si scoaterea vehiculului de pe rampa de
/ncarcare!
*! Aolirea autocisterne cu pompa proprie6
a; pozitionarea vehiculului pe rampa de /ncarcare si asigurarea acestuia /mpotriva deplasarii
accidentale cu frCna de parcare si prin pozitionarea de cale la roti@
b; conectarea cablurilor de legare la pamCnt@
c; verificarea integritatii sigiliilor@
d; conectarea prin intermediul unui furtun a conductei recuperatoare de vapori a cisternei la
conducta similara a rezervorului@
e; racordarea unui furtun la conducta de refulare a pompei si la instalatia de primire a
beneficiarului@
f; cuplarea unui furtun la conducta de absorbtie a pompei si la racordul conductei de golire a
compartimentului ce urmeaza a fi descarcat@
g; deschiderea robinetelor conductei de golire a compartimentului si a conductei de vapori@
h; cuplarea pompei si mentinerea turatiei motorului la valoarea prescrisa pentru pompare@
i; decuplarea pompei dupa golirea completa a compartimentului si /nchiderea robinetelor de pe
conducta de golire precum si de decuplarea furtunurilor@
.; luarea calelor de la roti3 eliberarea frCnei de parcare si scoaterea vehiculului de pe rampa de
/ncarcare!
0! Transvazarea produselor petroliere /ntre rezervoare cu pompa autocisternei6
a; racordarea unui furtun la conducta de absorbtie a pompei si la rezervorul sursa@
b; racordarea unui furtun la conducta de refulare a pompei si la rezervorul destinatie@
c; se deschid robinetele de pe conductele de umplere J golire atCt la rezervorul sursa3 cCt si la
rezervorul destinatie@
d; cuplarea pompei si mentinerea turatiei motorului la valoarea prescrisa pentru pompare@
e; dupa terminarea transvazarii se /nchid robinetele3 se decupleaza furtunurile si se elimina
lichidul din pompa prin intermediul stutului inferior al acesteia!
rin intermediul acestui ultim algoritm :procedeu;3 se poate efectua si transvaza si produsele
dintr)un compartiment /n altul al autocisternelor sau autotrenurilor cisterna!
Autocisternele mai necesita pe lCnga aceste operatii enumerate anterior si anumite operatii de
verificare si /ntretinere3 cum ar fi6
A! $erificarea autocisternelor /nainte de plecarea /n cursa trebuie sa aiba /n vedere urmatoarele
aspecte6
) starea de curatenie a compartimentelor goale@
) deblocarea frCnei de parcare a boghiului semiremorcii3 ridicarea la limita superioara a trenului de
spri.in si starea cuplarii pivotului la saua autotractorului :la autotrenurile cisterna;@
) /nchiderea robinetelor de golire si a capacelor gurilor de vizitare3
) etanseitatea acestora si a capacelor de protectie de pe conductele de golire@
) starea tehnica a furtunurilor@
) e#istenta si buna functionare a echipamentelor !S!I!
E! 9ntretinerea curenta a autosasiurilor si autotractoarelor3 se efectueaza de regula /n fiecare zi si
consta din6
'! verificarea cuplului de strCngere a piulitelor .antelor si a presiunii din anvelope@
%! verificarea instalatiei de frCnare a autovehiculului@
(! verificarea instalatiei electrice :iluminare si semnalizare; a autovehiculului@
*! verificarea functionarii pompei3 a trenului de spri.in si a frCnei de parcare :la autotrenurile
cisterna;@
C! 9ntretinerea periodica a autosasiurilor si autotractoarelor3 consta din6
) curatarea cosului filtrant si a filtrului pompei3 /nlocuindu)se daca este cazul elementele filtrante
deteriorate@
)verificarea si /nlocuirea garniturilor de etansare defecte@
)verificarea organelor de asamblare si a starii /mbinarilor sudate ale cisternei@
)curatirea compartimentelor3 conductelor3 furtunurilor precum si a celorlalte accesorii!
1!4! Transportu produseor petroiere +n containere con,ectionate din materiae pastice
rodusele petroliere lichide si cele chimice pot fi transportate si depozitate /n recipiente
confectionate din materiale plastice! Utilizarea acestor recipiente conduce la reducerea
cheltuielilor de e#ecutie3 transport3 monta. ) demonta. si e#ploatare! e lCnga aceste avanta.e3
materialele plastice utilizate au o mare rezistenta la solicitarile mecanice si chimice la care sunt
supuse pe durata transportului si depozitarii produselor petroliere lichide! Acest fel de recipiente
pot fi utilizate si ca depozite stationare pentru diverse produse petroliere /n locurile greu accesibile
unei aprovizionari ritmice! rincipalele avanta.e ale acestor containere confectionate din materiale
plastice3 sunt6
)greutate de circa * ori mai redusa decCt a recipientelor similare din o el@
)posibilitatea de a fi pliate :/n cazul celor fle#ibile; ocupCnd astfel loc foarte putin@
)cheltuieli de transport si instalare mai reduse@
)rezistenta la coroziune3 atCt interioara cauzata de lichidul transportat3 cCt si e#terioara
produsa de factorii atmosferici3 substantele organice3 bacterii din sol etc@
)durata de viata mai mare3 cel putin %& !!! %0 ani@
)eliminarea riscului de /nlocuire neasteptata si a cheltuielilor cu aceasta@
)reducerea riscului de poluare accidentala a mediului ambiant!
Containerele utilizate /n acest domeniu pot fi fle#ibile3 sau rigide!
Containerele fle#ibile3 stationare sau transportabile sunt confectionate dintr)o esatura de
nOlon sau neopren acoperita pe ambele parti cu cauciuc sintetic :a carui compozitie este
aleasa /n functie de natura lichidului ce urmeaza a fi depozitat sau transportat; si consolidate /n
interior cu cabluri de otel sau cu fibra de sticla la containerele de capacitate mica!
Containerele etanse transportabile utilizate pentru produsele chimice si petroliere lichide au
capacitati de %&& !!! %&!&&& litri si lungimi de pCna la '' m3 iar containerele)tanc stationare au
capacitati de %!&&& !!! *&&!&&& litrii! Un astfel de container) tanc poate sa /nlocuiasca un /ntreg
depozit de butoaie de tabla3 ocupCnd totodata un spatiu mai redus si eliminCnd astfel problema
manipularii si stocarii a sute de butoaie de tabla!
Containerele fle#ibile transportabile sunt usor de montat pe platforma unui autocamion3
fara a fi nevoie de personal calificat3 iar dupa ce au fost golite pot fi pliate cu usurinta ocupCnd un
spatiu foarte mic! "e e#emplu un container fle#ibil cu capacitatea de 0!&&& litrii are dimensiuni de % #
(3% # ' Pm # m # mQ cCnd este plin si de &3= # &3> # &30 Pm # m # mQ cCnd este gol si cCntareste
apro#imativ >& Kg! Transportul rutier al produselor petroliere lichide /ntr) un astfel de container
de capacitate mare :%&!&&& litrii; montat pe semiremorca unui autotractor3 este mai eficient
decCt transportul /ntr) o cisterna clasica3 deoarece dupa golire containerul este pliat iar spatiul
astfel ramas liber poate fi folosit pentru transportul altor materiale3 eliminCndu) se astfel
problema curselor /n gol :fara /ncarcatura;!
Containerele rigide3 sunt confectionate din rasini sintetice armate cu fibre de sticla si pot fi
folosite atCt pentru depozitarea produselor petroliere cCt si pentru transportul acestora3 astfel
autocisternele de interventie3 utilizate /n schelele petroliere pentru transportul titeiului3 apei3
fluidelor de fora. etc3 sunt dotate cu astfel de containere! "e regula peretele unei astfel de cisterne
este confectionat din patru straturi3 succesiunea acestora dinspre interior spre e#terior fiind6 o
/mpletitura de fibre si rasina :'&M sticla;3 un strat de fibre taiate si rasina :%0 !!! %=M sticla;3 un strat
de fibre /nfasurate /n rasina :<0M sticla;3 respectiv o /mpletitura de fibra si rasina similara
primului strat! Straturile cu un continut ridicat de rasina sunt rezistente la actiunea agentilor chimici3
iar cele cu fibre mai multe confera o rezistenta mecanica ridicata containerului! Acumularea de
electricitate statica /n timpul umplerii)golirii acestor recipiente poate fi /nlaturata astfel6
)o montarea de dispozitive antielectrostatice pe aceste containere@
)o fi#area pe peretele interior al containerului a unei retele de fire conductoare3
)racordate la un cablu de legare la pamCnt@
)o montarea unui tub metalic pentru /ncarcarea containerului3 tub ce patrunde /n interiorul
acestuia si este legat la pamCnt!
1!5! )ampe pentru +ncarcarea si descarcarea autocisterneor
?fectuarea rapida si /n conditii de siguranta ma#ima a operatiunilor de /ncarcare J descarcare a
autocisternelor pentru produse petroliere lichide3 impune construirea si amena.area de rampe
speciale atCt /n rafinarii cCt si /n depozitele mari! O astfel de rampa cuprinde terenul cu constructiile
si instalatiile necesare efectuarii /n conditii de siguranta ma#ima si /ntr)un timp minim3 a
operatiunilor de /ncarcare J descarcare a produselor petroliere /n si din autocisterne!
Rampele pot fi clasificate dupa mai multe criterii3 astfel6
'! dupa volumul operatilor predominante3 rampele pot fi6
a! rampe de /ncarcare3 aflate /n rafinarii si /n depozitele de comercializare@
b! rampe de descarcare3 aflate /n unitatile consumatoare@ aceste rampe sunt simple din punct de
vedere constructiv si al dotarilor3 deoarece cantitatile de produse manipulate sunt relativ mici si
/n sortimente reduse3 primirea lor are loc la intervale de timp mari3 iar operatiile de descarcare nu
implica utilizarea unor instalatii speciale!
Ba unele depozite ale marilor consumatori3 rampele pot fi utilizate atCt pentru descarcare
:primirea produselor de la rafinarii sau din depozite; cCt si pentru /ncarcarea autocisternelor din
depozitele proprii3 /n vederea alimentarii diferitelor puncte de consum!
%! dupa sortimentele de produse vehiculate3 rampele :sau liniile de /ncarcare; pot fi
destinate pentru6
a! /ncarcarea de produse albe :benzine3 Rhite)spirt3 i ei lampant3 motorine;@
b! /ncarcarea uleiurilor minerale@
c! /ncarcarea produselor negre :combustibil lichid usor ptr! focare si pacura;!
(! dupa capacitatea depozitului si volumul produselor livrate3 rampele se pot grupa astfel6
a! rampe simple :cu o estacada si mai multe dispozitive de /ncarcare;@
b! rampe duble :cu doua estacade3 prevazute fiecare cu mai multe dispozitive de /ncarcare;@
AvCnd /n vedere faptul ca autocisternele sunt utilizate pentru transportul produselor
petroliere de la rafinarii si depozite la consumatori3 adica de la un numar redus de puncte de /ncarcare
spre un numar foarte mare de puncte de descarcare3 /n continuare vor fi prezentate elementele
componente ale unei rampe de /ncarcare! Acestea sunt6
H Rampa propriu)zisa 3 care este situata /n incinta rafinariei sau depozitului3 /n apropierea
rezervoarelor din care se /ncarca produsele petroliere! "istanta fata de rezervoare se stabileste /n
faza de proiectare /n functie de factori ca6 posibilitatile de acces al autocisternelor3 utilizarea rationala a
spatiilor din depozite3 a traseelor conductelor si rampelor de robinete a acestora3 normele !S!I!
Suprafata si numarul liniilor de /ncarcare ale unei rampe sunt determinate de volumul produselor
petroliere livrate3 de gama sortimentelor3 precum si de capacitatea de transport a autocisternelor!
H latformele pe care se afla instalatiile de /ncarcare sunt construite din beton rezistent
la actiunea intemperiilor3 a produselor petroliere si la solicitarile produse de autocisterne! "e)a
lungul platformelor se afla canale betonate3 prin care trec conductele pentru produse3 rampele de
robinete pentru diri.area produselor la diverse puncte de /ncarcare3 conductele de agent termic si
de apa! "e asemenea3 platformele sunt prevazute cu canale colectoare din beton sau conducte
metalice prin care eventualele scurgeri de produse petroliere sunt diri.ate catre rezervoarele de
captare si decantare! 9n .urul gurilor de colectare suprafe e platformei este realizata /n panta3
pentru a permite evacuarea rapida a lichidelor deversate accidental /n timpul operatiilor de
/ncarcare! 9n vederea respectarii flu#ului tehnologic de /ncarcare simultana a mai multor
autocisterne3 pastrarii ordinii si disciplinei3 precum si pentru /ndeplinirea normelor !S!I!3
platformele trebuie prevazute cu6 marca.e vizibile pentru accesul si oprirea autocisternelor3 locuri de
/ncarcare si de iesire3 indicatoare de avertizare sau interdic ie privind fumatul3 efectuarea de
manevre3 reparatii ale autovehiculelor etc!
H Instalatia de /ncarcare a autocisternelor cuprinde3 /n principal3 reteaua de conducte
pentru produsele petroliere cu rampa de robinete aferenta3 separatoarele de aer si apa3
conductele de umplere3 debitmetrele3 furtunurile fle#ibile de umplere cu dispozitivele de ancorare!
Unele componente ale instalatiei de alimentare sunt montate pe o estacada prevazuta cu scari si
podete de acces! "imensiunile acestei estacade difera /n functie de numarul punctelor sau a
liniilor de /ncarcare! ?stacada este confectionata din beton sau din materiale metalice3 este
acoperita cu o copertina si are la baza o bordura si o balustrada de prindere! Fiecare punct de
/ncarcare a autocisternelor trebuie prevazut cu mi.loace de prevenire si stingere a incendiilor!
H Statia de pompare si instalatiile de preparare si utilizare a agentului termic nu difera din
punct de vedere constructiv si functional3 de cele care intra /n componenta rampelor pentru
/ncarcarea si descarcarea vagoanelor cisterna !
H Cladirile ane#e cuprind6 cabina de paza si control de la poarta rampei3 atelierul pentru
revizia si repararea autocisternelor3 bo#e pentru mi.loacele !S!I!3 birouri pentru personalul
anga.at3 magazii pentru depozitarea de probe 3 grup social etc!
9ncarcarea propriu) zisa a autocisternelor se poate face /n doua moduri6 cu a.utorul unei conducte
verticale@ printr) un dispozitiv de /ncarcare dupa volum! 9ncarcatorul vertical pentru autocisterne are o
constructie foarte simpla si este usor de utilizat! ozitia partii turnate a conductei verticale
reprezinta starea de repaus a /ncarcatorului! 9n aceasta pozitie conducta se fi#eaza cu un lant
special!
2! Pre-entarea constructi./,unc0iona1 a principaeor tipuri de re-er.oare ciindrice
ori-ontae!
Rezervoarele cilindrice orizontale3 de diferite tipuri 4i capacit21i de depozitare3 au o larg2
r2spCndire /n aproape toate sectoarele de activitate3 ele servind3 /n mod obi4nuit3 pentru
depozitarea sub presiune sau sub vacuum a lichidelor volatile 4i foarete volatile 4i a gazelor
lichefiate!
"e4i3 pentru aceea4i capacitate nominal2 de depozitare3 rezervoarele cilindrice orizontale
sunt mai grele decCt cele cilindrice verticale3 sferice 4i sferoidale3 totu4i3 ele sunt adeseori
preferate pentru dimensiunile gabaritice mici3 deoarece prezint2 urm2toarele avanta.e principale6
- au o form2 constructiv2 simpl2@
- se pot fabrica /n serie3 /n uzine specializate@
- se pot transporta gata montate la locul de amplasare@
- permit o cre4tere considerabil2 a suprapresiunii interioare 4i a vacuumului3 fa12 de
rezervoarele cilindrice verticale3 ceea ce conduce la lichidarea complet2 a pierdelor prin
vaporizare a lichidelor volatile@
- se instaleaz2 u4or la loca1ia respectiv2!
Ca dezavanta.e ale rezervoarelor cilindrice orizontale se men1ionaz2 urm2toarele6
- necesitatea instal2rii unor reazeme :suporturi; speciale@
- capaciatea de depozitare este relativ mic23 fa12 de suprafa1a relativ mare a platformei
de monta. 4i de deservire!
Rezervoarele cilindrice orizontale pot fi montate suprateran3 semi/ngropat sau /ngropat :fig!
'!';!
2i#! 1!1 REZERVOARE CILINDRICE ORIZONTALE.
Un rezervor cilindric orizontal :fig! '!%;3 /n cazul general3 se compune din patru p2r1i
principale 4i anume6
- rezervorul cilindric orizontal propriu)zis3 compus din6 manta3 funduri :capace;3 racord de
/nc2rcare3 racord de golire3 gur2 de vizitare3 racord pentru manometru3 racord pentru
supap2 de siguran123 sistem de sus1inere3 racorduri pentru indicatoare de nivel etc!@
- echipamentul obligatoriu3 constituit din6 supap2 de siguran123 manometru3 indicator de
nivel3 plac2 de timbru@
- echipamentul interior3 impus de scopul tehnologic@
- construc1iile de deservire3 necesar pentru crearea condi1iilor optime de e#poatare 4i
/ntre1inere a rezervorului@ se compun din pode1e3 sc2ri3 dispozitive de ridicare etc!
2i#! 1!2 ?lementele componente ale unui rezervor cilindric orizontal6
') mantaua@ %) fundurile@ () racordul de /nc2rcare@ *) racordul de golire@ 0) gura de vizitare@
8) racordul pentru manometru@ <) racordul pentru supapa de siguran12@ =) racordurile
pentru indicatorul de nivel@ >) sistemul se sus1inere :suporturi;@ '&) supapa de siguran12@
'') manometru@ '%)indicatorul de nivel@ '() plac2 de timbru!
Mantaua cilindic2 a rezervoarelor cilindrice orizontale este realizat23 /n general3 din virlole3
sudate cap la cap! $irolele cilindrice sunt realizate prin v2l1uire3 dintr)un num2r minim de table3
l21imile tablelor trebuind s2 corespund2 l21imilor standardizate de tabl2 :cu e#cep1ia virolei de
/nchidere;!
Fundurile rezervoarelor cilindrice orizontale sunt e#ercitate3 /n general3 prin ambutisare
:presare; la cald3 putCnd avea diverse forme geometrice :fig! '!(;! ?le pot fi confec1ionate dintr)o
singur2 bucat2 de tabl2 :atunci cCnd diametrul desf24uratei acestuia se /ncadreaz2 /n l21imea de
tabl2 standardizat2; sau din dou2 ori mai multe buc21i! Ba diametre mari de funduri se recurge la
cnfec1ionarea acestora din segmen1i 4i o calot2 sferic2 :rozet2 central2; :fig! '!*;!
2i#! 1!3! Tipuri de funduri bombate6 a; elipsoidale :sau eliptice;
b; sferice cu racordare :mCner de co4;
2i#! 1!4! Fundul semisferic e#ecutat din mai multe buc21i
Suporturile pentru rezervoarele cilindrice orizontale! "in punct de vedere constructiv3
suporturile de tip 4a3 folosite la rezemarea rezervoarelor cilindrice orizontale sunt6
- de tip -
'
J destinate rezervoarelor cilindrice orizontale cu "n 8&&!!!'&&&
:fig! '!0a;@
- de tip -
%
J destinat rezervoarelor cilindrice orizontale cu "n ''&&!!!%&&&
:fig! '!0b;@
- de tip -
(
J destinate a fi folosite pentru rezervoarelor cilindrice orizontale cu
"n %%&&!!!(%&& :fig! '!0c;!
Fiecare tip de suport 4a este confec1ionat /n dou2 variante constructive 4i anume ca
suportul 4a fi#e :fig! '!0a 4i '!0b; 4i ca suporturi 4a mobile :fig! '!0c;!
"imensiunile suporturilor de tip 4a sunt date /n STAS '&='<)=%3 nu m2rul suporturilor
stabilindu)se /n func1ie de sarcina total2 de /nc2rcare!
2i#! 1!5! Suporturile de tip 4a pentru rezervoarele cilindrice orizontale6
a) de tip - '@ b) de tip - %@ c) de tip - (!
3. Ae#erea pe criterii te%nico/economice a materiaeor3 determinarea caracteristicior
mecanice3 eastice 4i ,i-ice ae acestora3 sta5iirea coe,icientuui de re-isten01 a
+m5in1rior sudate 4i cacuu re-isten0eor admisi5ie
3.1. 6ateriae utii-ate in constructia utia7uui petroier
Materialele utilizate /n construc1ia utila.ului petrolier trebuie s2 satisfac2 anumite cerin1e
tehnice 4i economice! rincipalii indicatori tehnico)economici folosi1i la alegerea materialelor sunt6
) indicatorul tehnico)economic de rezisten1a3 acesta impune alegerea unui material care s2
prezinte o rezistent2 ridicat2 /n condi1iile unui cost cat mai mic@
) indicatorul tehnico)economic de coroziune3 acesta reprezint2 costul unit21ii de volum de
material corodat /ntr)un interval de timp! In acest caz se impune ca materialul sa prezinte o bun2
rezistenta la coroziune@
) indicatorul eficacit21ii economice a utiliz2rii unor materiale bimetalice3 aceasta impune
elaborarea unor tehnologii de ob1inere 4i de /mbinare a bimetalului conducCnd /n acest fel la o
cre4tere a costului instala1iei!
-ota1iile folosite /n acest capitol sunt6
c

- limita de curgere co!e"ioal#$ care re%re&it# e'ortul uitar er core(%u&#tor (ec"iuii ii"iale ale e%ru!etei %etru care lugirea
(%eci'ic# remaet# %la(tic# e atige !aloarea %re(cri(# de )$*+, -N.mm
*
/
r


) rezisten1a la rupere care reprezint2 raportul dintre sarcina ma#im2 F
ma#
suportat2 de
c2tre epruvet2 4i aria Ao a sec1iunii transversale ini1iale a epruvetei@P-Imm
%
Q
LCU ) rezilien1a materialului care se define4te ca fiind raportul dintre lucrul mecanic necesar
ruperii dintr)o singur2 lovitur2 a unei epruvete de /ncovoiere3 4i aria sec1iunii transversale ini1iale a
epruvetei /n dreptul crest2turii! Forma geometric2 a crest2turii este +US@PTIcm
%
/
0V - eergia de ru%ere e(te eergia co(umat# la ru%erea e%ru!etei cu cre(t#tura 1 'orm# de V, -2/
34 - duritate 4rieil care e(te ra%ortul ditre (arcia de 1cercare 5 6i aria am%retei ('erice l#(at# de 7ila %eetratoare de diametru D %e
%ie(a de 1cercat,
Deoarece re&er!orul ce urmea&# a 'i %roiectat e(te de(tiat de%o&it#rii %ro%aului lic8e'iat la tem%eraturi (c#&ute$ (e !or alege o"elurile
de ti% R.
9aterialele (e !or alege 1 'uc"ie de mediul te8ologic 6i tem%eratura de calcul. I ace(t (e( (e aleg o"eluri (la7 aliate de u& geeral
de(tiate %etru tem%eraturi am7iate 6i (c#&ute.
6ateriaee aese sunt:
) pentru tablele virolelor 4i fundurilor: P355 "L/1 SR ?- '&&%=)(@
) pentru 4tu1urile racordurilor se utilizeaz2 1evi laminate6 P265 "L :R EN 1)*16-;,
- %etru orgae de a(am7lare 6i 'la6e (e utili&ea&# o"eluri 'or<ate= P355 N :R EN 1)***-;,
) pentru nervuri3 gusee suporturi tip 4a se utilizeaz2i: $275 8293 SR ?- '&&%0UA 'I'>>*
Caracteristicile mecanice pentru $275 8293 (ut %re&etate 1 ta7elul 1$ iar com%o&i"ia c8imic# e(te %re&etat#
1 ta7elul *.
Ta7elul 1.
Marca
o1elului
Arosimea
tPmmQ
Caracteri(tici mecaice
mi C
R
-9>a/
m
R
-9>a/
mi
A $+
mi
KV
-2/
?doire
0& =& %&
&
0380
)
S
)
@)
)
18)
S%<0T%A(
%3&V%30
%<0
*(&
0=&
)
'0
)
:)
)
*) CA
*B
- -
C*$DE3$) 16
3$)E16
;1)
D6)
*)
C16E;) *6D
C;)E63 *DD 1@
C63E8) *;D
18
C8)E1)) *3D
Tabelul %!
Marca
o1elului
Arosimea
tPmmQ
Compozi1ia chimic2 M
C Mn Si S Al
S%(0T%A( %3&!!!'&& ma# &3'= ma# '30 ) &3&(0 &3&(0 )
Caracteristicile mecanice pentru P355"L1 din SR ?- '&&%=)(I>8 sunt prezentate /n
tabelul (3 iar compozi1ia chimic2 /n tabelul *!
Tabelul 3.
Marca
o1elului
Arosimea
tPmmQ
Caracteristici mecanice
mi C
R
-9>a/
m
R
-9%a/
mi
A $+
mi
KV
-2/
?doire
0& =& %&& 0380
)
S
)
@)
)
18)
>3DDNL1
F16
3DD
;@)-63)
- - - ** - - -
C16E3D
C3DED) 3;D
CD)EB) 3*D
CB)E1)) 31D ;B)-61)
C1))E1D) *@D ;D)-61)
Tabelul *!
Marca
o1elului
Compozi1ia chimic2 M
C
ma
#
Mn
Si
ma#
S
Al
min
Cr
ma#
Mo
ma#
-i
ma
#
Cu
ma#
-b
ma#
Ti
ma#
$
ma#
-
ma
#
(00-B'
&
3
'
=
&3>&
'3<&
&30&
&
3
&
(
&
&
3
&
%
&
&
3
&
%
&
&3( &3&= &30 &3( &3&0 &3&( &3'
&
3
&
%
&
Caracteristicile mecanice pentru P355" sunt prezentate /n tabelul 03 iar compozi1ia chimic2
/n tabelul 8!
Tabelul 0!
Marca
o1elului
Arosimea
tPmmQ
Caracteristici mecanice
mi C
R
-9>a/
m
R
-9>a/
mi
A $+
mi
KV
-2/
(00 -
W'8
(00
*>&)8(&
%% )
X'8V(0
X(0V0& (*0
X0&V<& (%0
X<&V'&& ('0 *<&)8'&
X'&&V'0& %>0 *0&)8'&
Tabelul 8!
Marca
o1elului
Compozi1ia chimic2 M
C
ma
#
Mn
Si
ma#
S
Al
min
Cr
ma#
Mo
ma#
-i
ma
#
Cu
ma#
-b
ma#
Ti
ma#
$
ma#
-
ma
#
(00-
&
3
'
=
&3>&
'3<&
&30&
&
3
&
(
&
&
3
&
%
&
&
3
&
%
&
&3( &3&= &30 &3( &3&0 &3&( &3'
&
3
&
%
&
Caracteristicile mecanice pentru P265 "L din SR ?- '&&%=)(I>8 sunt prezentate /n tabelul
<3 iar compozi1ia chimic2 /n tabelul =!
Tabelul <
Marca
o1elului
Arosimea
tPmmQ
Caracteristici mecanice
mi C
R
-9>a/
m
R
-9>a/
mi
A $+
mi
KV
-2/
%80 -B
W'8
min
%00
**&)0*& %' )
X'8V(0
X(0V0&
X0&V<&
X<&V'&&
X'&&V'0&
Tabelul =
Marca
o1elului
Compozi1ia chimic2 M
C
ma
#
Mn
Si
ma#
S
Al
min
Cr
ma#
Mo
ma#
-i
ma
#
Cu
ma#
-b
ma#
Ti
ma#
$
ma#
-
ma
#
%80 -B
&
3
%
(
min
&3*0
&!'0
)
&!(0
&
3
&
(
0
&
3
&
(
0
&
3
&
%
&
&3( &3&= &30 &3( &3&0 &3&( &3'
&
3
&
%
&
3!2! Cacuu re-isten0eor admisi5ie
Conform prescrip1iilor I!S!C!I!R! C*J%&&(3 rezisten1a admisibil2 a materialului la
temperatura de %&YC6

,
_

c
c
r
r
a
c c
*)
*)
, mi

@ P
*
. mm N Q
unde6
r

J este rezisten1a la rupere@


*)
c

J limita tehnic2 de curgere la %&YC@


r
c
J coeficientul de siguran12 fa12 de rezisten1a la rupere3
; $ *
r
c
@
c
c
J coeficientul de siguran12 fa12 de limita tehnic2 de curgere3
D $ 1
c
c
!
entru $275 82933 rezisten1a admisibil2 este6
( ) 166 $ 1B@ 33 $ 183 , 166 $ 1B@ mi
D $ 1
*BD
,
; $ *
;3)
mi
*)

,
_


*
. mm N @
;3)
r


*
. mm N @
*BD
*)


*
. mm N @
entru P355"L13 rezisten1a admisibil2 este6
( ) 16 $ *); 66 $ *36 , 16 $ *); mi
D $ 1
3DD
,
; $ *
;@)
mi
*)

,
_


*
. mm N @
;@)
r


*
. mm N @
3DD
*)


*
. mm N @
entru P355"3 rezisten1a admisibil2 este6
( ) 16 $ *); 66 $ *36 , 16 $ *); mi
D $ 1
3DD
,
; $ *
;@)
mi
*)

,
_


*
. mm N @
;@)
r


*
. mm N @
3DD
*)


*
. mm N @
entru P265 "L3 rezisten1a admisibil2 este6
( ) 1B) 1B) , 33 $ 183 mi
D $ 1
*DD
,
; $ *
;;)
mi
*)

,
_


*
. mm N @
;;)
r


*
. mm N @
*DD
*)


*
. mm N @
3!3! Cacuu ci,rei de caitate a +m5in1rior sudate
Raportul dintre rezisten1a admisibil2
as

a materialului Gde adao(A al cu(#turii (udate 6i re&i(te"a admi(i7il#


as


a materialului de 7a&# (e ume6te coe'iciet de re&i(te"# al (udurii Gcoe'iciet de calitate al cu(#turii (udate (au ci'r# de calitateA$ (e otea&# cu
(im7olul geeral H 6i$ e!idet$ are urm#toarea eI%re(ie de calcul=
a a as
a
ase

) $ 1
Coe'icietul H de%ide de o (erie de 'actori$ ditre care (e me"ioea&# - ca 'iid mai im%orta"i - urm#torii= ti%ul co(tructi! al
1m7i#rii (udate$ (uda7ilitatea materialelor de 7a&#$ tratametul termic al cu(#turii (udate$ modul 6i mi<loacele de cotrol de'ecto(co%ic
edi(tructi! 'olo(ite$ caracteri(ticile 'i&ico - mecaice ale materialului (udurii etc.
Formula general2 pentru calculul coeficientului de rezisten12 al sudurii este urm2toarea6
; 3 * 1 )
k k k k
)

J este coeficientul teoretic de rezisten12 al /mbin2rilor sudate 4i depinde de geometria


rostului /mbin2rii sudate 4i de procedeul de sudare folosit@
1
k
J este factorul de corec1ie dependent de sudabilitate materialului de baz2@
*
k
J este factorul de corec1ie dependent de modul de efectuare al tratamentului termic de
detensionare dup2 sudare@
3
k
J este factorul de corec1ie dependent de e#aminarea defectoscopic2 nedistructiv2@
;
k
J este factorul de corec1ie dependent de modul de efectuare al /ncerc2rilor mecanice
constructive 4i a e#amin2rii aspectului sudurii!
entru $275 82936

+ + + + + +
)$18+ +C
1$D+ ) ) ) 1$D +Ni +:i +Cr +9

Arupa de o1eluri din punct de vedere al sudabilit21ii este Ia :simbol E;


)) $ 1
1
k
@
"eoarece nu se face detensionare prin tratament
@8 $ ) ... @; $ )
*
k
! Se adopt2
@; $ )
*
k
?#aminarea defectoscopic2 nedistrituctiv2 este par1ial2
@D $ )
3
k
@
9ncerc2rile mecanice sunt reduse3 dar se face e#aminarea aspectului
@D $ ) ... @) $ )
;
k
@
Se adopt2
@) $ )
;
k
@
Tipul sudurii6 sudur2 cu arc electric cap la cap /n $3 cu sudur2 de completare la r2d2cin23
respectiv sudur2 /n $ pe suport :plac2 de adaos3 eclis23 inel;


@) $ ) ... 8D $ )
)

@ se adopt2
8B $ )
)

!
6@ $ ) @) $ ) @D $ ) @; $ ) 1 8B $ )
; 3 * 1 ) 1
k k k k
!
entru P355"L16

+ + + + + +
)$18+ +C
+ * $ * )$D )$D )$3 @ $ ) +Ni +:i +Cr +9

Arupa de o1eluri din punct de vedere al sudabilit21ii este Ia :simbol E;


)) $ 1
1
k
@
"eoarece se face detensionare prin tratament se adopt2
)) $ 1
*
k
@
?#aminarea defectoscopic2 nedistrituctiv2 este complet2
1
3
k
@
9ncerc2rile mecanice se e#amineaza complet3 se adopt2
)) $ 1
;
k
@
Tipul sudurii6 sudur2 automat2 sub strat de flu# pe ambele fe1e sau pe o singur2 fa12 cu
completare la r2d2cin2 se adopt2
)) $ 1
)

!
1 1 1 1 1 1
; 3 * 1 ) *
k k k k
!
entru P355 "6

+ + + + + +
)$18+ +C
1$B+ )$D ) )$3 @ $ ) +Ni +:i +Cr +9

Arupa de o1eluri din punct de vedere al sudabilit21ii este Ib :simbol B;


@ $ )
1
k
@
"eoarece se face detensionare prin tratament3 se adopt2
)) $ 1
*
k
?#aminarea defectoscopic2 nedistrituctiv2 este total2
)) $ 1
3
k
@
9ncerc2rile mecanice sunt complete 4i se e#ecut2 /n totalitate3 se adopt2
)) $ 1
;
k
@
Tipul sudurii6 sudur2 autumat2 sub strat de flu# pe ambele fe1e sau pe o dingur2 fa123 cu
sudur2 de completare la r2d2cin23 se adopt2
)) $ 1
)

!
@ $ ) 1 1 1 @ $ ) 1
; 3 * 1 ) 3
k k k k
!
entru P265 "L6

+ + +
)$*3+ +C
+ 6 $ ) +Ni +:i +Cr +9

Arupa de o1eluri din punct de vedere al sudabilit21ii este Ia :simbol E;


1
1
k
@
"eoarece se face detensionare prin tratament3 se adopt2
)) $ 1
*
k
?#aminarea defectoscopic2 nedistrituctiv2 este total2
)) $ 1
3
k
@
9ncerc2rile mecanice sunt complete 4i se e#ecut2 /n totalitate3 se adopt2
)) $ 1
;
k
@
Tipul sudurii6 sudur2 autumat2 sub strat de flu# pe ambele fe1e sau pe o dingur2 fa123 cu
sudur2 de completare la r2d2cin23 se adopt2
)) $ 1
)

!
1 1 1 1 1 1
; 3 * 1 ) 3
k k k k
!
3!4! Cacuu re-isten0eor admisi5ie ae sudurior
a sud a

$ :
entru $275 82936
6* $ 1*3 166 $ 1B@ 6@ $ )
1 $ $

a m sud a


*
. mm N @
entru P355 "L16
16 $ *); 16 $ *); 1
* $ $

a s sud a


*
. mm N @
entru P355 "6
B; $ 183 16 $ *); @ $ )
3 $ $

a f sud a


*
. mm N @
entru P265 "L6
1B) 1B) 1
3 $ $

a f sud a


*
. mm N @
4! $ta5iirea #raduui de umpere 4i a randamentuui de umpere a re-er.oruui
"epozitarea propanului se face la temperaturile6
t
min
7 )(&
&
C@
t
ma#
7 U%&
&
C@Z
-ota1ile folosite sunt6
[ J densitatea butanului@ PKgIm
(
Q
\ J gradul de umplere@ \ 7 &30' PKgfIlQ
*)
p

J greutatea specifica a butanului la temperatura de %&


&
C@
; *)
1) DB $ )
p

P-Im
(
Q
*)
a

J greutatea specifica a apei la temperatura de %&


&
C@
; *)
1)
a

P-Im
(
Q
$
p
J volumul produsului la %&
&
C@ Pm
(
Q
V V
a

*)
J volumul rezervorului la temperatura de %&
&
C@ PIm
(
Q
$
v
J volumul de vapori@ Pm
(
Q
] J randamentul de umplere@
$olumul rezervorului este $7'8& m
(
@
1D $ 1;3 D1 $ ) 16)
1) DB $ )
1)
;
;
*)
*)
*)
*)
*) *)
*) *)

a
p
a
p
a a
p p
V V
V
V
m
(
@
"eci volumul vaporilor este6
$
v
7$ J $
p
7 '8& J '*(!'0 7 '83=0 m
(
@
Randamentul de umplere6
8@ $ )
16)
1D $ 1;3

V
V
p

5! Cacuu de dimensionare 4i .eri,icare pentru principaee eemente supuse ac0iunii
presiunii interioare
5!1! $ta5irea dimensiunior de #a5arit
"imensiunile constructive 4i de gabarit ale recipientului3 sunt prezentate /n figura ce urmeaz26
$ 7 $
cil
U $
elip
( ) ( )
@3 $ 1D@ 8 $ )
3
* $ 3 D $ ) ;
8* $ 18
;
* $ 3
3
D $ ) ;
;
* *
* *

1
1
]
1

+

H
D
L
D
V
i
c
i
m
(
@
( ) ( )
8* $ 18
* $ 3
;
8 $ )
3
* $ 3 D $ ) ;
16)
;
3
D $ ) ;
*
*
*
*

1
]
1

1
1
]
1

i
i
c
D
H
D
V L
m@
5 7 &3%0 ^ "
i
7 &3%0 ^ (3% 7 &3= m
5!2! (imensionarea ,unduui eipsoida
Arosimea de proiectare a fundului elipsoidal se calculeaza cu relatia6
S
f
_ S
nec
7 S
r
U C
'
U C
r'
U C
r%
7 83%=U(U'30U'3% 7 ''3>= mm@
/n care6
C
r%
J reprezint2 adaosul de grosime ce 1ine seama de sub1ierea tablei /n procesul de
ambutisare@
C
r'
J reprezint2 adaosul de grosime ce 1ine comt de abaterea negativ2 de la grosimea tablelor6

( ) D $ 1 A 3 *8 $ 6 G
1))
18
18
1 )
)
1
+ + C S C
r r
@
S
STAS
7 S
r
U C
'
U C
r'
7 83%= U ( U '38 7 '&3== S
STAS
7 '% mm@
C
r%
7 &3' ^ S
STAS
7&3' ^ '% 7'3% mm@
S
r
J grosimea de rezistem12 a fundului elipsoidal6
*8 $ 6 1
8 $ ) 16 $ *); 1 *
36)) 8 $ )
*

V
p
D p
S
c
t
a
i c
r

mm@
unde6 $ J coeficientul de form2 al fundului elipsoidal 4i se calculeaz2 cu formula6
1 A ; * G
6
1
A * G
6
1
*
+ +
e
k V
@
unde6 K
e
J coeficient de elipticitate3 care se calculeaz2 cu rela1ia6

*
8 $ ) *
* $ 3
*

H
D
k
i
e
@
unde6 5 J /n2l1imea p2r1ii bombate a fundului elipsoidal3
5 7 &3%0 ^ "
i
7 &3%0 ^ (3% 7 &3= m@
S
f
7''3>=

S
STAS
7'% mm
"iametrul desf24urat al fundului se calculeaz2 cu rela1ia6
66 $ 3 )B $ B 3*)) ** $ 1 3*)) B8D $ ) 13 $ 1 B8D $ ) 13 $ 1
* *
+ + h D n D D
i i df
m@
/n care6
h J /n2l1imea p2r1ii cilindrice a fundului elipsoidal@
n J coeficient care se calculeaz2 cu rela1ia6
** $ 1
1 * *
1 * *
l
1 * * *
1
1
1
1
l
1 *
1
1
*
* *
* * *
* *
* *


+ +


+

+ +


+
e e
e e
e e
k k
k k
k k
m
Obs! Atunci cCnd fundul se /ncadreaz2 /n l21imea standardizat2 de tabl23 fundul se realizeaz2
dintr)o singur2 bucat2 :` 7 ';@ dac2 "
df
X l2timea standardizat2 de tabl23 fundul se realizeaz2 din
% sau mai multe buc21i :` 7 %;
5!3! (imensionarea mantaei!
Arosimea de proiectare a mantalei cilimdrului se calculeaz2 cu rela1ia6
S
f
_ S
nec
7 S
r
U C
'
U C
r'
7 83%= U ( U '38 7 '&3== mm@
unde6 S
r
J grosimea de rezistem12 a mantalei@
C
'
7 ( mm J adaos de grozime pentru coroziune@
C
r'
J reprezint2 adaosul de grosime ce 1ine comt de abaterea negativ2 de la grosimea
tablelor@ C
r'
7 '38 mm@
*8 $ 6
8 $ ) 16 $ *); 1 *
36)) 8 $ )
*

c
t
a
i c
r
p
D p
S

mm@
/n care6 p
c
J presiunea de calcul@
"
i
J diametrul interior al mantalei@
` J coeficient de siguran12 a /mbin2rii sudate@

t
a

) tensiunea admisibil2 a materialului din care este confec1ionat2 mantaua la t


&
@
"in STAS se alege o tabl2 cu grosimea6 S 7 S
STAS
_ S
nec
avCnd6
S 7 '% mm@
B 7 0!!!'% mm@ l 7 %&&& mm!
5!4! ;eri,icarea de re-isten01 care se impune mantaei 4i ,unduui eipsoida
Pentru .eri,icarea +n condi0ii de re#im:
c
m
t
a
c
p
D
S
p
J
J
K
*
@
unde6
K
c
p
J presiunea admisibil2@
p
c
J presiunea de calcul@ p
c
7 &3= Ma
` J coeficientul de /mbinare sudat2@ ` 7 '@
S
a
J grosimea de perete a mantalei sau a fundului3 /n condi1ii de corodare6
S
a
7 S
m
J C
'
7 '% J ( 7 > mm!
J
m
D
/ diametrul mediu /n condi1ii de corodare6
3*1D 3 1* 3*))
1
J
+ + + + C S D D
m
entru verificarea mantalei /n condi1ii de regim6
S
a
7 S
m
J C
'
7 '% J ( 7 > mm

3*1D 3 1* 3*))
1
J
+ + + + C S D D
m
mm@
8 $ ) 1; $ 1
3*1D
@ 1@ $ *); 1 * *
K
J
J
K
>


c c c
m
t
a
c
p p p
D
S
p

Ma@
entru verificarea fundului elipsoidal /n condi1ii de regim6
S
a
7 S
m
J C
'
7 '% J ( 7 > mm

3*1D 3 1* 3*))
1
J
+ + + + C S D D
m
mm@
8 $ ) 1; $ 1
3*1D
@ 1@ $ *); 1 * *
K
J
J
K
>


c c c
m
t
a
c
p p p
D
S
p

Ma@
Pentru .eri,icarea +n re#im IP<:
Stabilirea presiunii de /ncercare hidraulic26 orice recipient care se e#ploateaz2 sub presiune3
dup2 e#ecu1ia lui /n uzin2 se impune o /ncercare de presiune hidraulic2 :I!!5!; realizat2 la
temperatura de %&
&
C
resiunea de prob2 hidraulic2 se determin2 cu rela1ia
1 8 $ ) *D $ 1 , , mi *D $ 1
$
*)
$
$
*)
$
$
*)
$

'


t
fl a
fl a
t
r a
r a
t
mf a
mf a
c ph
p p

Ma
D $ 31@ 3DD @ $ ) 1 11 $ 18@
@ 1 *
3*1D 1
*
<

S
D p
m ph IPH
t

16 $ *);
$ $

t
f m a

-Imm
%
@
1B)
$

t
r a

-Imm
%
@
1 , , mi
$
*)
$
$
*)
$
$
*)
$

'

t
fl a
fl a
t
r a
r a
t
mf a
mf a

$erificarea mantalei /n condi1i de I5!


D $ 31@ 3DD 1 @ $ )
*
<

t
c
m ph IPH
t
S
D p

-Imm
%
D $ 31@ 61 $ 1B8
@ 1 *
3*1D 1
*
<

S
D p
m ph IPH
t

-Imm
%
$erificarea fundului elipsoidal /n condi1i de I5!
D $ 31@ 3DD 1 @ $ )
*
<

t
c
m ph IPH
t
S
D p

-Imm
%
D $ 31@ 61 $ 1B8
@ 1 *
3*1D 1
*
<

S
D p
m ph IPH
t

-Imm
%
5!5! (imensionarea tu5urior racordurior 4i .eri,icarea rea0iior de re-isten01 pentru
condi0i de re#im 4i I!P!<!
5!5!1! (imensionarea racorduui de umpere: (n
1
=15& mm
3B $ 3 3
8 $ ) 1B) 1 *
1D@ 8 $ )
*
1
$
$ 1
+
+

+
+

c
p
d p
S
c
t
r a
e c
nec R

mm@
Conform STAS *&*I')=< se adopt2 d
e
7'0> mm@
Conform STAS *&*I')=< se adopt2 S
R' STAS
78 mm
1;B 6 * 1D@ *
$ 1

STAS R e i
S d d
mm@
$erificarea racordului /n condi1ii de regim!
c
m
t
r a
R a
p
d
s
p

$
1 $
*
1
@
1B)
$

t
r a

-Imm
%
@
3 3 6
1 1

c s s
R
mm@
1D6 3 6 1;B
1 1
+ + + +

c s d d
R i m
mm@
8 $ ) D3 $ 6
1D6
3 1B) 1 *
1 $
>

c R a
p p
Ma!
$erificarea racordului /n condi1ii de I!!5!
*)
@ $ )
*
c
t
c
m ph IPH
t
s
d p

<

1D3 1B) 1 @ $ ) *6
3 1 *
1D6 1
<

IPH
t

-Imm
%
@
1D3 *6 <
IPH
t

-Imm
%
!
5!5!2! (imensionarea racorduui de #oire: (n
2
=2&& mm
D1 $ 3 3
8 $ ) 1B) 1 *
*1@ 8 $ )
*
1
$
$ 1
+
+

+
+

c
p
d p
S
c
t
r a
e c
nec R

mm@
Conform STAS *&*I')=< se adopt2 d
e
7%&& mm@
Conform STAS *&*I')=< se adopt2 S
R' STAS
78 mm@
188 6 * *)) *
$ 1

STAS R e i
S d d
mm@
$erificarea racordului /n condi1ii de regim!
c
m
t
r a
R a
p
d
s
p

$
1 $
*
1
@
1B)
$

t
r a

-Imm
%
@
3 3 6
1 1

c s s
R
mm@
*16 3 6 *)B
1 1
+ + + +

c s d d
R i m
mm@
8 $ ) B* $ ;
*16
3 1B) 1 *
1 $
>

c R a
p p
Ma!
$erificarea racordului /n condi1ii de I!!5!
*)
@ $ )
*
c
t
c
m ph IPH
t
s
d p

<

1D3 1B) 1 @ $ ) 36
3 1 *
*16 1
<

IPH
t

-Imm
%
@
1D3 36 <
IPH
t

-Imm
%
!
5!5!3! (imensionarea racorduui #urii de .i-itare: (n
3
=6&& mm
;* $ ; 3
8 $ ) 1B) 1 *
6)8 8 $ )
*
1
$
$ 1
+
+

+
+

c
p
d p
S
c
t
r a
e c
nec R

mm@
Conform STAS *&*I')=< se adopt2 d
e
78&& mm@
Conform STAS *&*I')=< se adopt2 S
R' STAS
7'* mm@
DB* 1; * 6)) *
$ 1

STAS R e i
S d d
mm@
$erificarea racordului /n condi1ii de regim!
c
m
t
r a
R a
p
d
s
p

$
1 $
*
1
@
1B)
$

t
r a

-Imm
%
@
11 3 1;
1 1

c s s
R
mm@
D8@ 3 1; DB*
1 1
+ + + +

c s d d
R i m
mm@
8 $ ) 3; $ 6
D8@
11 1B) 1 *
1 $
>

c R a
p p
Ma!
$erificarea racordului /n condi1ii de I!!5!
*)
@ $ )
*
c
t
c
m ph IPH
t
s
d p

<

1D3 1B) 1 @ $ ) BB $ *6
11 1 *
D8@ 1
<

IPH
t

-Imm
%
@
1D3 BB $ *6 <
IPH
t

-Imm
%
!
6! Particuarit10ie ,a5rica0iei re-er.oareor 4i structura
proceseor te%noo#ice
articularit21ile fabrica1iei acestor aparate tehnologice sunt generate de
forma 4i dimensiunile componentelor3 caracterul produc1iei3 tipul semifabricatelor3
ponderea unor opera1ii tehnologice3 tipul utila.elor de produc1ie3 rolul acestora etc!
CCteva particularit21i sun prezentate /n continuare!
'! Componentele rezervoarelor sunt /n mod uzual recipiente sub presiune cu
gabarite mari 4i forme preponderent cilindrice!
%! Fabricarea se realizeaz2 /n condi1iile unei produc1ii individuale sau chiar de unicat@
pe baze statistice s)a stabilit c2 numai 0G'&M din produsele uni /ntreprinderi se fabric2 /n mod
continuu3 0&M nu se repet2 niciodat23 iar celelalte se repet2 la intervale de %G* ani sau
/ntCmpl2tor pentru /nl2turarea efectelor unor accidente tehnice!
(! Semifabricatele laminate :table3 1evi3 profile; au ponderea cea mai /nsemnat2
:aproape =0M; /n realizarea elementelor rezervoarelor! Celelalte tipuri de semifabricate
:turnate3 for.ate3 matri1ate3 prelucrate mecanic; se folosesc /n procent de *G8M fiecare!
*! In procesul de fabrica1ie se folosesc atCt utila.e sta1ionare grele :prese 3val1uri3
strunguri carusel3 raboteze; cCt 4i unele utila.e mobile tipice :surse de curent pentru sudare3
ma4ini de polizat3 ma4ini de g2urit etc!;
0! Instala1iile 4i utila.ele de ridicat :poduri rulante3 macarale; /ndeplinesc
4i func1ii de fabrica1ie pentru sus1inerea 4i ghidarea semifabricatelor la unele
opera1ii :/ndreptare3 v2l1uire3 sudare;!
8! Opera1ia principal2 a /ntregii fabrica1ii este sudarea :manual2 cu electrozi
/nveli1i3 sub strat de flu#3 /n atmosfer2 protectoare etc!;3 procedeu caracterizat prin
productivitate sc2zut23 chiar /n cazul variantelor automatizate sau robotizate3 ceea ce
influen1eaz2 productivitatea /ntregii fabrica1ii!
entru cre4terea productivit21ii se iau m2suri cum ar fi6
)asigurarea interschimbabilit21ii3 standardizarea 4i tipizarea elementelor
componente :flan4e3 talere pentru coloane; 4i a unor subansamble@
)tipizarea proceselor tehnologice dup2 asem2narea constructiv2 4i
tehnologic23 diferen1ierea acestora realizCndu)se dup2 dimensiunile elementului
fabricat@
)luarea /n considera1ie a deforma1iilor la sudare 4i realizarea monta.ului /nainte de
sudare /n pozi1ii ale elementelor astfel /ncCt dup2 sudare s2 capete pozi1ia
corect23 reducCndu)se ponderea opera1iilor de /ndreptare@
)mecanizarea3 automatizarea sau chiar robotizarea unor opera1i
tehnologice@
)fabricarea elementelor 4i subansamblelor tipizate :garnituri3 flan4e3 1evi cu
aripioare; /n sectoare specializate3 ceea ce permite organizarea unei
produc1ii de serie!
Aspectele prezentate mai /nainte conduc la urm2toarea structur2 general2
a proceselor tehnologice de fabricarea rezervoarelor6
)preucr1ri pre#1titoare :cur21irea semifabricatelor3 /ndreptare3 trasare debitare3
preg2tirea marginilor;@
)preucr1ri prin de,ormare :curbarea tablelor3 profilelor 4i 1evilor3 ambutisare3
presare etc!;@
)monta7u +n .ederea sud1rii:
)asam5area prin sudare:
)tratamente termice post/sudare:
)asam5area ,ina1:
)controu ,ina de caitate!
In cadrul acestor procese e#ist2 4i opera1ii de prelucrare mecanic2 prin
a4chiere3 fie ca opera1ii preg2titoare cum ar fi prelucrarea marginilor /n vederea
sud2rii3 fie /n cadrul unor procese tehnologice de ob1inere a unor piese ce intr2 /n
componen1a utila.ului!
6!1 Intersc%im5a5iitatea +n construc0ia re-er.oareor
roblema interschimbabilit21ii /n cazul aparaturii petrochimice 4i de rafin2rii are dou2
nivele de abordare6
)interschimbabilitatea interioar care se refer2 la respectarea prescrip1iilor dimensionale
intermediare ce se realizeaz2 /n cursul procesului tehnologic@
)interschimbabilitatea exterioar care se refer2 la dimensiunile finale de leg2tur23 importante
pentru monta.ul 4i e#ploatarea utila.ului!
Comple#itatea problemei 4i insuficien1a datelor statistice nu a permis elaborarea unui
sistem de toleran1e 4i a.usta.e reglementat prin standarde interna1ionale a4a cum este
sistemul ISO pentru piesele ob1inute prin prelucrare mecanic2! ?#ist2 totu4i cCteva principii
generale pe baza c2rora se stabile4te dac2 dimensiunea de baz2 a unui element este diametrul
interior sau diametrul e#terior !
Se alege diametrul interior ca dimensiune de baz /n cazul elementelor de tip coloan2 sau
schimb2toare de c2ldur2 care con1in la interior alte componente@ /n aceast2 situa1ie indiferent de
grosimea peretelui dimensiunile componentelor care e monteaz2 /n interior nu se schimb2!
Se alege diametrul exterior ca dimensiune de baz /n cazul conductelor 4i al recipientelor
cu "b 0&& mm care pot fi realizate 4i din 1eav2@ indiferent de grosimea peretelui dimensiunile
aleza.elor flan4elor sau al altor elemente care se monteaz2 la e#terior este acela4i pentru o
dimensiune de baz23 indiferent de
grosimea peretelui!
Stabilirea dimensiunii de baza " a J
diametrul interior@ b J diametrul e#terior
"in punct de vedere al preciziei3 la stabilirea toleran1elor 4i a pozi1iei cCmpurilor de
toleran12 se 1ine seama de faptul c2 /n construc1ia rezervoarelor se folosesc atCt elemente din
semifabricate deformate plastic sau turnate cCt 4i piese prelucrate mecanic! "e4i /n mod
frecvent toleran1ele ating valori de ordinul milimetrilor3 specificitatea proceselor de asamblare
prin sudare 4i dimensiunile mari genereaz2 dificult21i /n respectarea limitelor impuse!
In cazul /mbin2rilor cap la cap :/mbinarea cea mai frecvent2; toleran1a T este
dependent2 de grosimea s a componentelor3 iar abaterile sunt simetrice@ uzual se
prescrie6
A
i
7 c&3's@ A
s
7 &3's3 deci T 7 &3% s
In practic2 se verific2 denivelarea d cu a.utorul unui 4ablon3 a4a cum
sugereaz2 schi1a din figura <!% a@ respectarea toleran1ei conform rela1iei
implic26 d W &3's! Ba grosimi mari3 este posibil ca valorile d W &3's ale denivel2rii
s2 conduc2 la valori care afecteaz2 sec1iunea /mbin2rii sudate@ "in considerente
de asigurare a rezisten1ei mecanice3 valorile ma#ime se limiteaz2 la d
max
7 (
mm la sudurile longitudinale 4i d
ma#
7 0 mm la sudurile circulare!
Abaterile /mbin2rilor cap la cap6
a J verificarea cu a.utorul 4ablonului@ b J reducerea sec1iunii utile a /mbin2rii datorit2
denivel2rii
In cazul recipientelor de diametru mare se prescriu abateri 4i la forma circular2 a
virolelor! Abaterea trebuie s2 nu dep24easc2 &3&'D la virolele rigide :raportul sID X &3&';3 iar la
virolele nerigide :raportul sID b &3&'; abaterea de la forma circular2 se limiteaz2 la &3&'0D!
"ac2 o virol2 se realizeaz2 din mai multe table3 sau corpul recipientului :mantaua;
necesit2 mai multe virole3 pentru respectarea prescrip1iilor dimensionale se
introduc elemente de compensare ale c2ror dimensiuni se stabilesc prin m2surarea
dimensiunilor efective ob1inute la asamblare!
Asamblarea prin sudare impune ca la /mbin2rile diferitelor elemente tip arbore cu
elemente tip aleza. din construc1ia rezervoarelor s2 se utilizeze numai a7usta7ee cu 7oc! "in
punct de vedere al procedeului prin care au fost ob1inute piesele ce formeaz2 a.usta.ul pot fi
urm2toarele situa1ii6
)ambele piese realizate prin sudare@
)piesa tip aleza. sudat23 piesa tip arbore laminat2 :1eav2;@
)piesa tip aleza. sudat23 piesa tip arbore prelucrat2 prin a4chiere :placa tubular2 montat2
/n corpul schimb2torului de c2ldur2;@
)piesa tip aleza. prelucrat2 prin a4chiere3 piesa tip arbore laminat2 :1evile fi#ate /n
placa tubular2;!
"eoarece abaterile sunt simetrice /n ma.oritatea cazurilor3 rezult2 c2 piesele
care formeaz2 un a.usta. /n aceste condi1ii nu pot avea aceea4i dimensiune nominal2!
CunoscCnd dimensiunea unei componente 4i .ocul minim se poate calcula valoarea
dimensiunii nominale a celeilalte componente pe baza schi1ei 4i rela1iilor prezentate!
Toleran1ele asambl2rilor cu .oc 4i dimensiunile nominale ale componentelor
6!2 $emi,a5ricate 4i adaosuri de preucrare
In construc1ia rezervoarelor se folosesc cu prec2dere table3 1evi 4i profile laminate!
Alegerea tipului 4i dimensiunilor semifabricatelor se face dup2 criterii tehnico)economice /n
func1ie de forma 4i dimensiunile aparatului3 condi1iile tehnice de e#ecu1ie3 sortimentele
disponibile 4i costul acestora! Se urm2re4te pe de o parte reducerea sortimentelor de
laminate3 iar pe de alt2 parte reducerea cantit21ii de de4euri rezultate!
Aama sortimental2 a tablelor cuprinde table cu grosime s b '0& mm3 l21ime l 7 '=&&G*&&&
mm 4i lungime L 7 *G'% m! Ba table este important2 toleran1a la grosimea s3 deoarece
abaterile la lungime sau l21ime nu influen1eaz2 precizia reperelor ce se ob1in prin debitare din
semifabricatul laminat! "ac2 debitarea se face prin procedee termice iar marginile se supun
ulterior prelucr2rii mecanice se prev2d adaosuri de prelucrare ce 1in seama de
imperfec1iunile t2ieturii 4i de stratul de metal afectat termic! Adaosul total simetric %A
n
se
calculeaz2 cu rela1ia6
%A
n
7 T U %:Rz U m U p;3
unde T este toleran1a total2 la dimensiunea respectiv2 a
semifabricatului3 Rz c rugozitatea suprafe1ei dup2 t2iere3 m J stratul de
metal afectat termic3 p J abaterea de la planeitate a t2ieturii!
eevile utilizate /n construc1ia rezervoarelor sunt /n mod uzual 1evi
laminate3 dar se folosesc 4i 1evi sudate pe generatoare! Toleran1ele se prescriu la
diametrul e#terior al 1evii3 iar la grosimea peretelui3 se prescriu abateri sub
form2 de procent din grosimea nominal2!

6!3 Opera0ii pre#1titoare
6!3!1 (econser.area 4i cur10area semi,a5ricateor
In timpul fabric2rii3 transportului 4i depozit2rii semifabricatele se acoper2 cu o#izi3 rugin2
uleiuri3 impurit21i mecanice! Unor produse mai sensibile la ac1iunea factorilor e#terni li se
aplic2 dup2 fabricare opera1ii de conservare care constau /n mod obi4nuit din acoperirea cu
diverse substan1e de protec1ie!
"eoarece aceste substan1e nemetalice care pot a.unge /n cus2tura /mbin2rilor
sudate influen1eaz2 /n negativ calitatea acestora3 este necesar2 /nl2turarea lor /nainte de
introducerea materialelor /n procesul tehnologic!
Opera0iie de deconser.are 4i cur21are trebuie s2 asigure /nl2turarea
impurit21ilor cel pu1in pe por1iunile din .urul rosturilor pentru sudare pe l21imi de
peste %&G0& mm! rincipalele metode de deconservare sunt6
)/ndep2rtarea mecanic2 a unsorii sau foliilor cu a.utorul unor r2zuitoare@ ) suflare
cu abur@
)sp2lare cu ap2 cald2@
)4tergerea cu produse te#tile 4i solven1i@
)suflare cu aer comprimat!
Cur10area se realizeaz26
) mecanic cu a.utorul discurilor abrazive3 perii metalice sablare cu alice@
)termic prin /nc2lzire cu flac2r2 o#iacetilenic2 la t X '0&
o
C astfel c2rugina se
deshidrateaz23 materialele organice ard3 iar o#izii 4i impurit21ile mecanice se desprind
4i se /ndep2rteaz2 u4or la r2cire datorit2 contrac1iei diferit2 de a metalului@
)chimic prin pulverizare sau cufundare /n solu1ii de acizi sau baze care produc
decaparea suprafe1elor ce trebuie apoi sp2late abundent cu ap2 pentru neutralizare@
condi1iile de lucru sunt mai grele3 iar procedeele sunt poluante pentru mediu!
8!(!% >ndreptarea semi,a5ricateor
"atorit2 rigidit21ii sc2zute /n timpul manipul2rii 4i transportului tablele 4i profilele utilizate
ca semifabricate pentru rezervoare se deformeaz2 necontrolat3 ceea ce impune introducerea
opera1iilor de /ndreptare! Utilizarea semifabricatelor deformate genereaz2 abateri de form2 care
pot afecta stabilitatea mecanic2 /n e#ploatare a produselor respective!
Cantitatea de semifabricate ce trebuie supus2 /ndrept2rii cre4te cu reducerea
grosimii s dup2 cum urmeaz26
Arosimea s a
tablei
s X '% mm
8 b s b '%
mm % b s b 8
mm s b %
mm
Cantitatea de semifabricate /ndreptat2
'&M 0&M
>&M '&&M
9ndreptarea se realizeaz2 prin /ncovoierea semifabricatului /n sens contrar abaterii de la
forma ini1ial23 astfel /ncCt local s2 se dep24easc2 limita de curgere a materialului3 iar dup2
/ncetarea ac1iunii solicit2rii e#terioare3 materialul s2 revin2 elastic la forma plan2! $aloare
momentului /ncovoietor ce trebuie aplicat depinde de curbura ini1ial2 K
&
7 'IR
&
4i de
caracteristicile mecanice ale materialului! ndreptarea pe prese. Se realizeaz2 prin deformarea /n
sens invers abaterii pe prese la care este posibil2 modificarea distan1ei dintre reazemele pe
care se a4eaz2 semifabricatul! Metoda se aplic2 /n special la profile deoarece
productivitatea 4i precizia sunt sc2zute 4i e#ist2 riscul ca /n zonele de contact ale
semifabricatului cu elementele presei s2 apar2 striviri ale stratului superficial!
9ndreptarea profilelor pe prese
ndreptarea pe maini cu role. Se realizeaz2 prin deformarea elasto)plastic2 a
materialului la trecerea sa printre dou2 rCnduri de role dispuse /n zig)zag! Mic4orarea
puternic2 a curburii are loc la trecerea printreprimele trei role unde se ealizeaz2 preg2tirea
/ndrept2rii printr)un ciclu complet de curbare revenire cu deforma1ii uniforme! In continuare
rolele sunt astfel dispuse /ncCt amplitudinea deform2rii descre4te pentru ca la ie4ire tabla s2
fie plan2!
9ndreptarea tablelor pe ma4ini cu role
Ma4inile de /ndreptat cu role au 0G'< role cu diametrul D 7 :&3>G&3>0;t3 unde t este
pasul de dispunere a rolelor! $iteza de /ndreptare este v 7 &3'G'30 mIs3 /n func1ie de
grosimea s a tablelor ce se /ndreapt2!
Calitatea bun2 a /ndrept2rii se datoreaz2 /n special for1elor de /ntindere ce apar la
trecerea tablei printre role!
entru /ndreptarea profilelor se folosesc ma4ini cu trei role inferioare care sunt antrenate
4i patru role superioare dintre care dou2 sunt de ghidare! rofilul rolelor trebuie s2 corespund2
profilului semifabricatului /ndreptat

6!3!3 Trasarea semi,a5ricateor
Trasarea are drept scop materializarea conturului piesei finite saudesf24uratei
acesteia pe semifabricat! In func1ie de forma 4i dimensiunile pieselorse /ntocme4te o schi12 de
amplasare numit2 plan de decupare! entru ob1inereaunor planuri de decupare care conduc la
un consum minim de material /n prezentse utilizeaz2 programe de calculator specializate!
In func1ie de volumul produc1ie metodele de trasare sunt6
)trasarea pe baza planelor de decupare elaborate de serviciul tehnologic al unit21ii productive@
metoda se aplic2 /n cazul desf24uratelor complicate sau al produc1iei de serie@
)trasarea pe baza desenului de e#ecu1ie al piesei@ /n acest caz /ntClnit /nproduc1ia individual2
este necesar s2 se determine /n atelierul de trasa. forma 4i dimensiunile desf24uratelor 4i s2
se decid2 asupra amplas2rii acestora pe semifabricatul tabl2!
Forma 4i dimensiunile desf24uratelor se determin2 pe baza egalit21ii dintre aria
elementului de aparatur2 :virol2 sau fund; 4i aria semifabricatului3 utilizCnd principii 4i rela1ii
geometrice! In calculul desf24uratelor se consider2 dimensiunile elementelor de aparatur2
corespunz2toare suprafe1elor :sau fibrelor; medii3 care trec prin centrul de greutate al sec1iunii!
"imensiunile de trasa. L
t
se stabilesc ad2ugCnd3 dac2 este cazul3 la dimensiunile L
p
corespunz2toare ale desf24uratelor adaosurile de prelucrare a marginilor %A
n
:vezi rela1ia :<!%;; 6
L
t
7 L
p
U % A
n
Trasa.ul se efectueaz2 fie folosind mi.loace de m2surare universale3 fie utilizCnd
piese model sau 4abloane din tabl2 cu grosimea de '3&G'3( mm! Opera1ia /ncepe cu
plasarea semnelor pentru bazele constructive :a#e de simetrie3 centrele aleza.elor; dup2
care se traseaz2 conturul desf24uratei sau piesei respective!
Tehnica trasa.ului este cea clasic26 acoperirea cu vopsea alb23 trasarea
conturului3 punctarea 4i trasarea reperelor de control care r2mCn dup2 decupare! recizia
trasa.ului este de &3'G&30 mm 4i depinde de calificarea operatorului 4i de dimensiunile
pieselor!
?ste o opera1ie neproductiv2 care este eliminat2 din procesele tehnologice moderne
prin utilizarea ma4inilor de debitare automate cu comand2 numeric2!
8!*T1ierea ?decuparea@ semi,a5ricateor
T2ierea semifabricatelor se poate realiza prin6 forfecare produs2 de deformarea
plastic2 la rece /n sec1iunea de t2iere3 prin achiere 4i prin metode termice!
6!4!1T1ierea prin ,or,ecare a ta5eor
Se realizeaz2 prin deformarea materialului /n sec1iunea de t2iere 4i forfecarea
acestuia! Se folosesc foarfece cu cuite drepte3 care pot fi de tip !nchis :ghilotina; sau de tip
deschis 4i foarfece cu cuite disc.
Foarfecele de tip ghilotin2 permit t2ierea tablelor cu grosimi s 7 'G8& mm@ cu1itele pot
avea lungimi de pCn2 la (&&& mm3 iar distan1a de la marginea tablei la t2ietur2 h 7
'&&G<&& mm!
Cu1itul superior este /nclinat cu unghiul f 7 %
o
G8
o
:fig! <!8 b; /n func1ie de grosimea
tablei3 iar .ocul /ntre cu1ite este " 7 &3'G'mm! Cu1itele pot avea dou2 muchii de t2iere :fig! <!8
c; sau patru muchii de t2iere 3caz /n care traversa superioar2 se /nclin2!
T2ierea la foarfecele ghilotin26
a J schema foarfecii@ b J pozi1ia cu1itelor@ c J cu1it cu dou2
muchii de t2iere@ d J cu1it cu patru muchii@ e J /nclinarea traversei
superioare
"ebitarea la ghilotin2 asigur2 o calitate bun2 a suprafe1ei3 iar dac2
marginile urmeaz2 s2 se prelucreze mecanic3 adaosul necesar este A
n
7 &3%0s! Foarfecele de tip
deschis sunt mai simple :3 au cu1itele mai scurte
:pCn2 la <0& mm;3 gabarit 4i putere de %G* ori mai mici decCt ghilotinele!
Se folosesc la t2ierea tablelor f2r2 limitarea l21imii 4i lungimii acestora3
dup2 o linie dreapt2 sau frCnt2 conve#2!
Foarfece de tip deschis
Foarfecele cu cu1ite disc pot avea dou2 cu1ite cu a#e orizontale3 un cu1it cu a#a orizontal2
4i unul cu a#a /nclinat2 3 dou2 cu1ite cu a#e /nclinate 4i pot t2ia table cu grosimi pCn2 la %0 mm!
Foarfecele cu a#e /nclinate pot realiza t2ieturi curbe cu raza de pCn2 la %&&& mm fi#Cnd
semifabricatul /ntr)un dispozitiv special
T2ierea curb2 la foarfece disc6
a c cu a#e orizontale@ b J unul cu a#a orizontal2 unul cu a#a
/nclinat2@ c J ambele cu a#e /nclinate@ d J t2ierea
circular2
8!*!%T1ierea pro,ieor 4i a 0e.ior
T2ierea profilelor se realizeaz2 pe foarfece ghilotin2 speciale ale c2ror cu1ite sunt
profilate corespunz2tor sec1iunii semifabricatului ce se debiteaz2! Aceste utila.e sunt
prev2zute cu dispozitive ce permit reglarea lungimii debitate astfel c2 se e#clude opera1ia de
trasare!
T2ierea 1evilor prin deformare plastic2 la rece se realizeaz2 uzual cu a.utorul unor
dispozitive dotate cu cu1ite disc@ acestea pot avea un singur cu1it3 1eava /ntr)un cadru care
le asigur2 solidarizarea 4i posibilitatea de rotire /n .urul a#ei 1evii
!
T2ierea 1evilor6
a J dispozitiv cu un cu1it@ b J dispozitiv cu trei cu1ite
T2ierea 1evilor 4i profilelor se poate realiza 4i cu a.utorul discurilor abrazive sau cu
a.utorul fer2straielor circulare3 care trebuie s2 aib2 diametrul corelat cu dimensiunea sec1iunii
profilului sau 1evii!
8!*!(T1ierea prin metode termice a ta5eor
Cele mai r2spCndite metode de t2iere termic2 sunt6 t2ierea :debitarea; cu gaze3
debitarea o#ielectric2 :o#iarc;3 debitarea cu arc)aer 4i debitarea cu plasm2
Tierea cu #aze! Se realizeaz2 prin /nc2lzirea local2 a materialului pCn2 la o temperatur2
ridicat2 4i o#idarea lui /ntr)un curent de o#igen ! "rept gaze combustibile se folosesc6
acetilen23 metan3 propan amestec de propan)butan!
Cea mai r2spCndit2 este t2ierea o#iacetilenic2 care permite t2ierea
semifabricatelor cu grosimi s 7 '30G'&&& mm3 /n diferite medii3 /n condi1iile unei productivit21i
ridicate3 utilizCnd aparatur2 4i dispozitive relativ ieftine3 universale 4i u4or de transportat!
Ba semifabricatele din o1eluri /nalt aliate cu elemente greu o#idabile :Cr3 -i; t2ierea
o#iacetilenic2 este greu de realizat deoarece conductibilitatea lor termic2 este mai redus23
se formeaz2 pelicule a greu fuzibile3 iar o#izii sunt aderen1i 4i nu pot fi /ndep2rta1i din zona
t2ieturii! roblema se rezolv2 /n unele cazuri prin utilizarea unor flu#uri o#idante cu rol de
fondan1i3 care prin ardereintensific2 o#idarea3 arderea 4i t2ierea materialului!
"atorit2 /nc2lzirii puternice locale3 structura materialului este afectat2 pe o adCncime m a
c2rei m2rime depinde de tipul o1elului3 de grosimea s a materialului 4i de viteza de o#idare@ /n
cazul o1elurilor carbon sudabile :utilizate /n construc1ia UR; m2rimea m a stratului de metal
defect se poate determina cu rela1ia6
m 7 &38%0 U &3&(s
Calitatea suprafe1ei t2ieturii se reglementeaz2 prin standarde3 fiind prev2zute
clase de calitate diferen1iate prin planeitatea p a t2ieturii3 adCncimea rizurilor Rz3 deren1a
bavurii 4i rotun.irea muchiei!
Adaosul de prelucrare mecanic2 necesar /ndep2rt2rii efectelor t2ierii
o#iacetilenice sau o#igaz se determin2 cu rela1ii de forma A
n
7 A U $%s3 unde A 4i $ sunt
constante dependente de material 4i de metoda de t2iere@ de e#emplu3 pentru t2ierea
manual2 A
n
/n mm este6
& /n cazul o1elurilor carbon6 A
n
7 * U &3&( s @
& /n cazul o1elurilor aliate 6 A
n
7 8 U &3&8 s
entru cre4terea productivit21ii 4i preciziei debit2rii se folosesc ma4ini automate
de debitat la care conducerea capului de t2iere pe contur se realizeaz2 cu a.utorul unor
sisteme de comand2 numeric23 ce /nlocuiesc sistemele de copiere mecanice3 magnetice
sau optice!
Tierea oxielectric. In acest caz /nc2lzirea 4i topirea materialului se produce
sub ac1iunea arcului electric3 care avCnd temperatura mai mare decCt flac2ra
o#iacetilenic2 tope4te mai u4or materialul@ .etul de o#igen trimis /n zona arcului produce
o#idarea 4i /ndep2rtarea materialului!
Se aplic2 mai pu1in deoarece calitatea t2ieturii este mai slab23 zona
influen1at2 termic este mai mare iar debitarea pe contur este mai incomod2 decCt la
t2ierea o#iacetilenic2! ?ste folosit /n special la t2ierea sub ap2 unde d2 rezultate mai bune
decCt t2ierea o#iacetilenic2!
Tierea cu "et de plasm. ?ste un procedeu de mare productivitate ce asigur2 o
calitate superioar2 muchiei t2ieturii! Materialul topit este /ndep2rtat datorit2 energiei
cinetice a .etului de plasm23 efectul termic al procesului de t2iere asupra materialului fiind
sc2zut!
Se aplic2 /n special la t2ierea o1elurilor /nalt aliate 4i a alia.elor neferoase! Ba t2ierea
o1elurilor anticorosive 4i a alia.elor de aluminiu gazul plasmagen este un amestec de azot
4i hidrogen3 iar la t2ierea celorlalte alia.e neferoase este un amestec de argon 4i hidrogen!
T2ierea se poate realiza manual sau automatizat!
8!0 Preucrarea mar#inior +n .ederea sud1rii
relucrarea marginilor se aplic2 /n scopul ob1inerii formei 4i preciziei
semifabricatelor3 /n special pentru ob1inerea formei 4i precizie rosturilor
/mbin2rilor sudate!
rocedeele folosite la preg2tirea marginilor /n vederea sud2rii sunt6
prelucrarea cu surse termice 4i prelucrarea prin a4chiere!
'relucrarea cu surse termice se realizeaz2 prin tehnologiile aplicate la
t2iere3 uneori chiar simultan cu procesul de debitare In cazul rosturilor F3 g3 L3 $ num2rul de
treceri la prelucrare este egal cu num2rul de plane necesare form2rii suprafe1elor rostului! "e
obicei3 opera1ia se realizeaz2 /ntr)o singur2 trecere3 utilizCnd un num2r de arz2toare egal cu
num2rul de plane necesar form2rii suprafe1ei rostului3 arz2toarele legate /n bloc
deplasCndu)se simultan!
Scheme de prelucrare a marginilor
relucrarea marginilor prin a4chiere se realizeaz2 pe ma4ini de rabotat sau
strunguri carusel :/n cazul contururilor circulare; dac2 este necesar s2 se
/ndep2rteze stratul de metal afectat termic la t2iere!
Ma4inile de rabotat marginile tablelor au ambele curse active 4i folosesc
pentru fi#area tablelor dispozitive pneumatice!
6!6 Opera0ii de +ndoire a ta5eor3 pro,ieor 4i 0e.ior
rin /ndoire se asigur2 forma tablelor3 profilelor 4i 1evilor laminate utilizate /n construc1ia
rezervoarelor! entru stabilirea tehnologiei de /ndoire este necesar s2 se determine gradul de
deformare ma#im 6
h 7
&30s
'&& 7
0&s
PMQ
9ndoirea se realizeaz2 la rece pentru grosimi s 7 'G'&& mm@ dac2 nu sedep24e4te
gradul critic de deformare h
cr
:gradul de deformare care conduce la formarea gr2un1ilor cu
dimensiuni mari dup2 recoacere; nu este necesar2 aplicarea tratamentelor de recoacere de
recristalizare dup2 deformare@ pentru grade de deformare mai mari dup2 /ndoire se aplic2
tratamente termice de recoacere!
6!7 Indoirea ?cur5area@ ta5eor
9ndoirea tablelor pentru elemente de UR se realizeaz2 /n special pe ma4ini de curbat cu
cilindri rotativi :ma4ini de v2l1uit;! rocesul de curbare const2 din deformarea /n domeniul
elasto)plastic a tablei simultan cu deplasarea sa printre cilindrii afla1i /n mi4care de rota1ie@
/ndoirea se realizeaz2 prin ap2sarea cilindrului :cilindrilor; de presare3 iar deplasarea tablei printre
cilindri datorit2 for1elor de frecare care se produc /ntre suprafa1a tablei 4i suprafa1a cilindrilor
ac1iona1i :fig! <!'%;!
Schema deform2rii prin /ndoire Schema curb2rii pe ma4ini de
v2l1uit
Ma4inile de v2l1uit pot avea %3 ( sau * cilindri avCnd posibilit21i de reglare a pozi1ie
reciproce ! Fiecare ma4in2 este caracterizat2 de grosimea 4i l21imea ma#im2 a tablei 4i de
raza minim2 de curbare@ /n general3 diametrul minim al tablei v2l1uite este D
min
7 '3( d
sup
:d
sup
J diametrul cilindrului superior;!
Ma4inile trebuie dotate cu6
)sisteme de alimentare 4i orientare a tablelor@
)dispozitive de m2surare3 indicare 4i control al dimensiunilor 4i pozi1iei
val1urilor 4i tablei@
R R
) elemente de sus1inere a tablei /n vederea evit2rii pierderii stabilit21ii
acesteia /n timpul curb2rii!
Schemele ma4inilor de /ndoit cu %3 ( sau * val1uri 4i posibilit21ile lor de reglare
e ma4inile de v2l1uit se pot realiza urm2toarele opera1ii6
)v2l1uirea elementelor cilindrice 4i conice @
)/ndoirea capetelor /n vederea elimin2rii por1iunilor drepte ale capetelor virolelor
)calibrarea /n vederea elimin2rii abaterilor de form2 ale virolelor cilindrice sau conice!
Tehnologia v2l1uirii depinde de tipul ma4inii! Opera1ia /ncepe cu /ndoirea capetelor
folosindu)se pl2ci suport sau pene! In cazul tablelor de grosimi mari capetele se
/ndoaie /n cadrul unor opera1ii separate pe
prese!
$irola cu capete drepte 9ndoirea capetelor
9ndoirea conic2 se realizeaz2 prin pozi1ionarea val1ului superior sau a
unuia din cele laterale /nclinat fa12 de val1ul inferior cu unghiul f ozi1ia corect2 a
tablei se realizeaz2 prin corectarea avansului manual la tablele
sub1iri sau cu dispozitive speciale la table groase!
9ndoirea virolelor conice
Curbarea tablelor pe ma4ini de v2l1uit se face 4i la cald3 caz /n care se folosesc val1uri
din o1eluri refractare! Temperaturile optime pentru /ndoirea la cald se stabilesc la fel ca la
opera1iile de for.are!
Trebuie aplicate opera1ii de prote.are a suprafe1elor /mpotriva o#id2rii!
Acestea constau din acoperirea cu paste pe baz2 de cret2 4i clorur2 de amoniu!
"urata disponibil2 pentru opera1ia de /ndoire la cald depinde de temperatura
ini1ial2 4i de dimensiunile D # s ale virolei!
Ba opera1ia de curbare a tablelor pot apare abateri de form2 generate de6
) introducerea gre4it2 a tablei
) /ndoirea dup2 o raz2 mai mic2
) abaterea de la paralelism a val1urilor /n plan vertical
) /ncovoierea elastic2 a val1urilor datorit2 rigidit21ii reduse a sistemului
tehnologic
Abateri de form2 ce apar la v2l1uire
6!8 >ndoirea 0e.ior
Aspecte #enerae
Opera1ia de /ndoire a 1evilor este necesar2 /n vederea realiz2rii elementelor de racordare
la schimbarea traseului conductelor sau pentru e#ecutarea unor piese!
eevile se clasific2 dup2 coeficientul ( 7 sID
m
:unde s este grosimea
peretelui 1evii iar D
m
este diametrul mediu;6
)1evi cu perete sub1ire pentru ( W &3&8@
)1evi cu perete gros pentru ( X &3&8!
In cazul /ndoirii 1evilor la raze mici de curbur2 apare pericolul pierderii
stabilit21ii la /ndoire :cutarea sau turtirea 1evii; ! entru evitarea acestui fenomen
/ndoirea trebuie e#ecutat2 pe suport :dorn;! "ecizia utiliz2rii dornului se ia pe
baza valorilor coeficientului ( 4i razei relative de curbur2 r 7 RID
m
unde R
este raza de curbare
Schema /ndoirii 1evilor
Raza de /ndoire R la rece a 1evilor din o1el carbon3 astfel /ncCt s2 nu se
ating2 valoare critic2 a gradului de deformare :h
cr
7 %3&G%30M;3 trebuie s2
/ndeplineasc2 condi1ia
R _ :&30 U%&(;D
)
3
unde D
)
este diametrul nominal al 1evii@ /nlocuirea diametrului mediu
D
m
cu diametrul nominal D
)
:care este diametrul e#terior ; nu conduce la erori
mari3 /n schimb permite aplicarea rapid2 a rela1iei deoarece diametrul
nominal poate fi m2surat u4or 4i este dimensiunea din catalogul de produs al
1evilor!
"in punct de vedere al stabilit21ii3 e#perimental s)a stabilit c2 pentru
&3&( W ( b &3% 3 /ndoirea trebuie realizat2 pe suport sau dorn dac2 6
r W >3%0 &3% c (
9ndoirea 1evilor la care ( _ &3% se poate face la cald f2r2 dorn deoarece
stabilitatea sec1iunii este suficient2!

8!=!' 6etode de +ndoire a 0e.ior
In cazul /ndoirii la rece cCt 4i la cald3 /n produc1ia individual2 dac2 este
necesar2 /ndoirea pe suport3 se aplic2 umplerea 1evilor cu diferite materiale3 cum
ar fi de e#emplu nisipul de cuar1! Materialul de umplutur2 trebuie s2 fie compact
4i s2 nu con1in2 umezeal2 la /ndoirea la cald deoarece se produce cre4terea a
presiunii interioare prin vaporizarea apei sau /nc2lzirea aerului dintre particule!
Ba /ndoirea pe dorn se alege tipul dornului /n func1ie de m2rimile
dimensionale ( 4i r pe baza unor diagrame
Metoda cea mai r2spCndit2 de /ndoire a 1evilor se bazeaz2 pe /nf24urarea pe un
sector profilat3 cu folosirea dornului pentru evitarea turtirii! eeava care se curbeaz2 se
/nf24oar2 pe sectorul profilat 4i este ghidat2 de 4ablon@ dornul este men1inut continuu /n
dreptul sec1iunii /n care se realizeaz2 /ndoirea! "up2 /ndoirea la unghiul dorit3 se retrage
dornul iar sectorul 4i 4ablonul revin /n pozi1ia ini1ial2!
Ma4inile de acest tip pot /ndoi 1evi cu D
m
7 0&G%&& mm3 durata /ndoirii fiind de 'G
8 min!
"iagrama de alegere a
dornurilor
Schema ma4inii de /ndoit 1evi pe sector
profilat
Opera1ia de /ndoire a 1evilor se /ntClne4te /n special la realizarea
serpentinelor de diferite forme 4i dimensiuni :plane3 elicoidale3 spirale;!
O instala1ie pentru fabricarea serpentinelor este alc2tuit2 dintr)o ma4in2 pentru
sudat 1evile cap la cap prin presare 4i /nc2lzire electric23 un dispozitiv de
debavurat 4i ma4ina de /ndoit!
Serpentinele plane@ dup2fiecare /ndoire3 semifabricatul este /mpins cu pasul serpentinei
4i rotit cu '=&
o
3astfel c2 urm2toarea curb2 se realizeaz2 /n sens invers!
Instala1ie pentru e#ecutarea serpentinelor plane
2a5ricarea coturior
entru cre4terea productivit21ii 4i reducerea costurilor la opera1iile de
monta. ale conductelor se folosesc elemente prefabricate din 1evi :coturi3 teuri3reduc1ii;!
Coturile se pot e#ecuta prin dou2 tehnologii6
)prin tragere pe dorn@
)prin matri1are!
"orn curbat
rin tragere pe dorn se pot e#ecuta coturi la '=&
o
din 1evi cu D
m
b
'&&& mm! Opera1ia se realizeaz2 prin /mpingerea la cald a 1evii peste un
dorn curbat! "iametrul de intrare al dornului este egal cu diametrul
interior al 1evii3 iar cel de ie4ire este 2i#! egal cu diametrul interior al cotului!
Razele R* R
'
4i R
%
se stabilesc e#perimental!
"imensiunile semifabricatului se determin2 pe baza condi1iei de egalitate a
suprafe1elor interioare ale semifabricatului 4i cotului devine6
id
i
L 7 i
%
RD
i
entru lungimea L a semifabricatului s)a stabilit e#perimental rela1ia6
L 7 i:R &30D
i
;
Instala1ie pentru e#ecutarea coturilor prin tragere pe dorn
In figura este prezentat2 schema instala1iei de ob1inere a coturilor prin tragere pe dorn! $iteza
de realizare a cursei active la aceste ma4ini este v 7 &3(G'3* mImin3 /n func1ie de
diametrul cotului!
rin matriare curbele se realizeaz2 din semifabricate 1eav2 sau tabl2!
Matri1area din 1eav2 se realizeaz2 /n dou2 etape deoarece dup2 prima etap2 1eava
se ovalizeaz23 fiind necesar2 a doua etap2 de presare a curbei rotit2 cu >&
o
a4a cum
rezult2 din figura <!%* unde sunt prezentate schematizat cele dou2 etape!
In cazul coturilor din 1eav2 cu perete sub1ire se folosesc dopuri sau dornuri articulate
In cazul semifabricatului tabl23 dup2 4tan1are 4i ob1inerea formei dorite se e#ecut2 o
sudur2 longitudinal2! "eformarea se poate face la cald sau la rece! In mod uzual3 dup2
matri1are piesele se supun unui tratament termic de regenerare a structurii! rin acest
procedeu se pot ob1ine curbe de orice grosime de perete 4i raz2 de curbur2!
Matri1area coturilor din 1eav2 /n dou2 etape
Matri1area coturilor din 1eav2 cu perete sub1ire6 a J
folosind dopuri@ b J folosind suport :dorn; articulat
Fitinguri de alte forme :teuri3 reduc1ii etc; se e#ecut2 aplicCnd procedee
tehnologice cum ar fi6 turnare3 matri1are3 4tan1are din semifabricat 1eav23 4tan1are
din tabl2 4i sudare!

6!A Opera0ii de presare pentru reai-area re-er.oareor
rincipalele elemente de rezervoare care se realizeaz2 prin presare sunt fundurile
elipsoidale3 sferice 4i semisferice! Opera1ia se realizeaz2 la cald3 pe prese
hidraulice cu patru coloane sau pe prese rotative!
Intervalul de temperatur2 /n care trebuie men1inut semifabricatul pe durata
pres2rii se determin2 la fel ca la for.are sau matri1are!
For1a de presare se determin2 /n func1ie de rezisten1a la rupere la
temperatura minim2 de deformare 4i de dimensiunile fundului! In cazul e#ecut2rii la prese
hidraulice se alege metoda de presare /n func1ie
de raportul D
m
Is3 dup2 cum urmeaz26
) pentru D
m
Is b 8&3 presare la cald f2r2 imobilizare prealabil2@
) pentru 8& W D
m
Is W '=&3 presare la cald cu imobilizare prealabil2 a
semifabricatului cu a.utorul unui inel @
)pentru D
m
Is X '=&3 presare la cald cu imobilizare pe prese cu doi cilindri
opu4i6cilindrul superior ac1ioneaz2 poansonul3 iar cilindrul inferior ac1ioneaz2
contramatri1a ce profileaz2 partea central2 a fundului!
resarea f2r2 imobilizarea
semifabricatului
resarea cu imobilizarea
semifabricatului
resarea cu imobilizare 4i contra)matri12
?#ecutarea la prese rotative a fundurilor se aplic2 la fabricarea fundurilorde
dimensiuni 4i grosimi mari3 /n cazul unei varia1ii mari a tipodimensiunilor!
resele rotative au greutatea mai mic2 decCt cele hidraulice cu
p erforman1easem2n2toare 4i folosesc dispozitive cu caracter universal mai ieftine3 iar
timpii depreg2tire)/nchiere sunt de 0G8 ori mai scur1i3 ceea ce face ca metoda s2
fie aplicabil2 /n cazul produc1iei individuale!"eformarea la cald a unui fund pe o
pres2 rotativ2 se realizeaz2 /n trei etape6 a4ezarea semifabricatului 3 deformarea cu
a.utorul matri1elor 4i a rolei mobile3 calibrarea cu a.utorul rolelor
resarea pe presa rotativ2
Utilizarea pres2rii pe prese rotative prezint2 dezavanta.ul c2 manipularea
semifabricatelor calde este dificil23 fiind necesare instala1ii mecanizate speciale!
Indiferent de metoda prin care au fost ob1inute fundurile3 dup2 presare se prelucreaz2
marginile cu flac2ra o#iacetilenic2 sau pe strunguri carusel!

6!1& 6onta7u +nainte de sudare a reai-area re-er.oareor
6!1&!1Te%noo#ia monta7uui +nainte de sudare
Ba monta.ul /nainte de sudare se asambleaz2 semifabricatele care au fost
supuse /n prealabil opera1iilor preg2titoare3 opera1ilor de /ndoire3 presare etc!
Monta.ul const2 din6
)preg2tirea pieselor@
)orientarea lor folosind bazele de monta.@
)verificarea pozi1iilor reciproce a elementelor ce se asambleaz2 4i corectarea
acestor pozi1ii@
)fi#area pieselor@
)asamblarea prin sudare!
Calitatea opera1iilor preg2titoare determin2 volumul opera1iilor de
verificare 4i corectare a preciziei asambl2rilor 4i /n final3 calitatea asambl2rilor fi#e
realizate prin sudare 4i costul opera1iilor de monta.!
Opera1iile de sudare genereaz2 tensiuni 4i deforma1ii determinate de
ciclurile termice de /nc2lzire 4i r2cire3 dilata1ii 4i contrac1ii locale3 transform2ri de faze3
/n condi1iile unor leg2turi mai mult sau mai pu1in rigide din structurile sudate!
Acestea au efecte negative asupra calit21ii construc1iei3 respect2rii prescrip1iilor
dimensionale3 rezisten1ei 4i siguran1ei /n e#ploatare!
Toate aspectele prezentate impun ca la proiectarea succesiunii 4i
opera1iilor de monta.)sudare s2 se 1in2 seama de efectul tensiunilor 4i
deforma1iilor generate de asamblarea prin sudare3 urm2rindu)se reducerea lor la
minim 4i luarea /n considera1ie a modific2rilor dimensionale pe care le genereaz2!
Reducerea tensiunilor 4i deforma1iilor se realizeaz2 prin6
)stabilirea corect2 a succesiunii opera1iilor de monta. sudare@
)stabilirea corect2 a dimensiunilor /nainte de sudare@
)stabilirea corect2 a formei 4i dimensiunilor rosturilor de sudare@
)alegerea corect2 a procedeului de sudare@
)stabilirea corect2 a parametrilor regimului de sudare 4i respectarea lor@
)aplicarea unor tratamente termice de pre/nc2lzire 4i post)sudare3 dac2 este
cazul
Ob1inerea unor /mbin2ri sudate de calitate impune 4i cur21area imediat
/naintea sud2rii a marginilor pe o l21ime de cel pu1in %& mm de la muchia rostului!
Cur21area se face prin decapare cu paste pe baz2 de acizi3 care con1in 4i
inhibitori de coroziune3 sau termic a4a cum a fost ar2tat mai /nainte
Ba sudarea elementelor din construc1ia utila.ului petrochimic 4i de rafin2rii se
folosesc /mbin2ri cap la cap3 plasate astfel /ncCt s2 nu fie solicitate la
/ncovoiere! Se admit /mbin2ri de col1 numai /n anumite cazuri3 strict reglementate
prin prescrip1ii ISCIR!
Formele 4i dimensiunile rosturilor sunt reglementate prin standarde 4i se
stabilesc pe baza unor criterii constructiv)tehnologice!
"in punct de vedere tehnologic este important s2 se asigure pozi1ionarea 4i
prefi#area pieselor /n timpul monta.ului3 astfel /ncCt s2 se men1in2 dimensiunile 4i
forma rostului constante pe toat2 durata sud2rii! "e asemenea trebuie /ndeplinite
toate prescrip1iile privind rectilinitatea 4i perpendicularitatea a#elor elementelor
ce se asambleaz2 4i prevederile privind precizia dimensional2 prev2zute /n
desenele de e#ecu1ie3 condi1iile tehnice sau prescrip1iile normelor ISCIR!
6!1&!2 (ispo-iti.e utii-ate a opera0iie de monta7/sudare
recizia monta.ului se asigur2 cu a.utorul unor dispozitive speciale ce pot
fi grupate dup2 mai multe criterii6 dup2 destina1ie +de monta" 4i de monta"&
sudare;3 dup2 mobilitate :fixe 4i mobile;3 dup2 modul de antrenare :manuale
4i mecanizate;!
Dispozitive de monta" !nainte de sudare! "up2 v2l1uire virolele prezint2
/n multe cazuri abateri de la dimensiunile prescrise rosturilor@ corectarea acestor
abateri 4i men1inerea rostului se realizeaz2 cu a.utorul unor dispozitive dintre care cele
mai utilizate sunt6
)dispozitive pentru asigurarea rosturilor longitudinale ale virolelor6
cCteva tipuri reprezentative sunt prezentate /n figura
)dispozitive pentru corectarea diametrului interior sau a diametrului
e#terior al corpurilor cilindrice
)dispozitive cu pl2ci 4i pene pentru asigurarea pozi1iei corecte a
rosturilor
"ispozitive pentru asigurarea rosturilor longitudinale ale virolelor6
a c cu tiran1i fileta1i 4i ac1ionare manual2@ b J cu role 4i ac1ionare
mecanizat2@ c J cu role cu dubl2 centrare 4i ac1ionare mecanizat2
"ispozitive pentru corectarea diametrului 4i rigidizarea virolelor6
a J dispozitiv pentru corectarea diametrului interior@ b c
dispozitiv pentru centrarea marginilor 4i pentru rigidizarea
virolelor
Sistem de pl2ci 4i pene pentru asigurarea rosturilor la monta.6
' J urechi sudate pe virole@ % J pl2ci@ (3 *3 < J pene@ 0 J reazeme@ 8 J
distan1iere@
Dispozitive de monta"&sudare. Func1ia principal2 pe care trebuie s2 o
/ndeplineasc2 dispozitivele de monta.)sudare const2 /n asigurarea modific2rii
pozi1iei elementului astfel /ncCt /n permanen12 s2 se asigure cele mai bune
condi1ii de formare a cus2turii :realizarea sud2rii /n pozi1ia cea mai avanta.oas2!
Cel mai frecvent utilizate dispozitive de acest tip sunt6
) standuri cu role
) dispozitive cu platouri 4i bacuri
) dispozitive pentru manevrarea pieselor f2r2 simetrie de rota1ie@
sunt constituite dintr)un cadru /n care se fi#eaz2 piesa 4i care are
forma cilindric2 la e#terior3 astfel c2 poate fi a4ezat pe standul cu role
) dispozitive de pozi1ionare 4i rotire care au un platou cu bacuri ce
se poate roti /n .urul a#ei proprii 4i este fi#at la cap2tul unui bra1 rabatabil
?#ist2 4i instala1ii universale pentru e#ecutarea opera1iilor de monta
sudare a unor recipiente cilindrice! Instala1ia prezentat2 /n figura este
constituit2 din role de reazem3 ce spot deplasa longitudinal 4i fi#a /n pozi1ia dorit23
dispozitiv de centrat diametral3 instala1ie de ridicare pentru sus1inerea 4i
deplasarea automatului de sudare 4i pentru centrarea corpului recipientului cu
fundul acestuia /n vederea sud2rii3 pern2 mobil2 cu flu# pentru sus1inerea b2ii3
reazeme a#iale3 sisteme de fi#are a fundurilor!
"ispozitiv de pozi1ionare 4i rotire
Stand cu role6
a J schema de utilizare@ b J schema de ac1ionare a rolelor
"ispozitiv cu platouri 4i bacuri
"ispozitiv pentru
manevrarea pieselor f2r2
simetrie de rota1ie
Instala1ie universal2 pentru e#ecutarea opera1iilor de monta. sudare
la recipiente cilindrici
6!11 (ocumenta0ia te%noo#ic1
"ocumenta1ia tehnologic2 pentru monta. con1ine toate informa1iile
necesare aplic2rii prescrip1iilor tehnologice ar2tate anterior! Aradul de detaliere a
documenta1iei depinde de caracterul produc1iei3 cea mai complet2 fiind /n cazul
produc1iei de serie!
Aceast2 documenta1ie cuprinde6
) fi4e tehnologice d monta.@
)instruc1iuni pentru toate opera1iile de baz2@
)scheme de monta.!
e lCng2 asigurarea desf24ur2rii corespunz2toare a procesului de monta.)
sudare3 documenta1ia tehnologic2 st2 la 4i la baza determin2rii costurilor cu
manopera3 deoarece con1ine normele de timp 4i de personal
7 Bc%ipamentu de si#uran01 o5i#atoriu pentru ,unc0ionarea +n depin1
securitate te%nic1 a .aseor su5 presiune
7!1Bc%ipamentu de si#uranta!
rin dispozitive de siguranta se inteleg supape de siguranta si membrane de
rupere care se clasifica astfel 6
a@ supape de siguranta cu actionare directa 6
supape se siguranta cu arc@
supape se siguranta cu greutate a#iala@
supape se siguranta cu parghie si contra greutate@
5@ supape se siguranta cu actoinare indirecta 6
supape se siguranta pilotate@
supape se siguranta cu impuls@
c@ supape se siguranta cu actionare mi#ta 6
supape se siguranta directe cu arc si cu actoinare de la distanta@
supape se siguranta si incarcare suplimentara@
d@ membrane de rupere avand urmatoarele tipuri constructive 6
membrana bombata conventional tensionata@
membrana bombata cu santuri si rizuri@
membrana bombata invers@
membrana bombata invers cu santuri sau rizuri@
membrana multistat!
7!2(ispo-iti.e de si#uran01 contra dep14irii presiunii
Asemenea dispozitive servesc la protec1ia recipientelor sau a compartimentelor
de lucru ale acestora /mpotriva cee4terii presiunii de lucru peste valoarea presiunii
ma#im admisibile de lucru! Ba cre4terea lent2 sau brusc2 a presiunii din recipient3 peste
valoarea de reglare a dispozitivelor de siguran123 acestea din urm2 se deschid sau se
distrug automat3 eliberCnd un orificiu de evacuare!
Fiecare recipient sau compartiment sub presiune trebuie s2 fie prote.at cu cel
pu1in un dispozitiv de siguran12 contra cre4terii presiunii! -um2rul 4i capacitatea de
evacuare ale acestora trebuie astfel alese3 /ncCt s2 e#clud2 posibilitatea cre4terii
presiunii din recipient cu mai mult de '&M3 fa12 de presiunea ma#im2 admis2 de lucru!
"ispozitivele de siguran123 utilizate /n mod obi4nuit3 sunt6 supape de siguran12 4i
membranele de siguran12! Montarea dispozitivelor de siguran12 nu este obligatorie /n
cazul /n care este e#clus2 posibilitatea cre4terii presiunii3 din recipient sau din
compartimentele de lucru ale acestuia3 peste valoarea presiunii ma#im admisibile de
lucru!
Utilizarea supapelor de siguran12 :STAS '''*=)=&; este recomandat2 pentru
cazurile /n care presiunea cre4te lent3 ele avCnd o anumit2 iner1ie /n func1ionare 4i
oferind3 deci3 o protec1ie par1ial2!
entru cre4teri bru4te ale suprapresiunii3 /n spa1iile de lucru3 sunt utilizate
dispozitive de siguran12 cu elemente care se distrug ca6 membranele de rupere :fig!
>!'!;3 capsulele de rupere3 barele de rupere 4i barele de flambare!
"intre acestea3 specifice pentru recipientele sub presiune sunt membranele de
rupere! ?le sunt construite din materiale izotrope 4i omogene3 care)4i p2streaz2 /n timp
atCt careacteristicile mecanice3 cCt 4i stabilitatea la coroziune! entru realizarea
membranelor se realizeaz2 se utilizeaz2 materiale tehnice pure :nealiate;3 ca6 aluminiu3
cupru3 nichel3 argint3 aur3 platin23 paladiu3 titan3 alia.e neferoase :monel;3 o1el austenitic
stabilizat! "ac2 membranele sunt amplasate pe sisteme ce lucreaz2 la temperatur2
ridicat23 ele se prote.eaz2 contra temperaturii prin pl2ci de azbest prev2zute cu fante!
Membranele de rupere6 a J paln2@ b J bombat2@ 'J membran2@ % 4i ( J flan4ele@
* J 4uruburile de strCngere@ 0 J garniturile@ 8 4i < J inele de fi#are a membranei!
"ispozitivele de siguran12 trebuie s2 fie montate direct pe recipientul sau
compartimentul pe care)l prote.eaz23 pe cCt posibil la partea superioar2! "e asemenea3
/n locul /n care se amplaseaz2 dispozitivul de siguran12 trebuie s2 confere condi1ii de
deservire 4i verificare 4i3 /n acela4i timp 4i3 /n acela4i timp3 s2 fie prote.ate /m potriva
deterior2rilor posibile din e#terior! 9n cazul /n care natura fluidului de lucru sau solu1ia
constructiv2 a recipientului nu permite montarea dispozitivelor direct pe recipient3 ele se
vor monta pe racorduri speciale sau pe conducte de alimentare3 cu condi1ia c2 /ntre
dispozitivul de siguran12 4i recipient s2 nu e#iste organe de /nchidere3 iar diametrul
racordului sau al conductei de alimentare s2 fie cel pu1in egal cu diametrul /nterior al
scaunului ventilului dispozitivului!
"ac2 recipientul este destinat depozit2rii gazelor lichefiate :AB;3 pe acesta se
vor monta dou2 supape de siguran12 J una fiind /n func1iune cealalt2 de rezerv2! 9n
acest caz3 se admite montarea lor prin intermediul unui robinet de comutare3 dar care
s2 asigue /n mod obligatoriu una din supapele de siguran12 conectat2 la recipient!
"ispozitivele de siguran12 se prev2d cu conducte de evacuare a fluidului diri.ate
c2tre locuri care nu sunt periculoase pentru oameni sau pentru mediu /ncon.ur2tor!
"iametrul acestora va fi astfel ales3 /ncCt s2 nu fie posibil2 crearea unei contra presiuni
dup2 dispozitiv3 care ar avea drept efect mic4orarea capaciot21ii de evacuare a supapei!
"ac2 fluidele de lucru nu sunt periculoase3 atunci nu este obligatoriu prezen1a
conductelor de evacuare!
8 Instruc0iuni pri.ind +ntre0inerea 4i e*poatarea re-er.oruui ciindric ori-onta
proiectat3 "!T!$! 4i P!$!I!
Ba e#ecu1ie3 control3 manipulare 4i transport3 se vor respecta de c2tre e#ecutant
m2surile de protec1ia muncii 4i !S!I specifice opera1iilor e#ecutate /n conformitate cu6
- -orme de protec1ia muncii@
- -orme departamentale de protec1ia muncii@
- -orme de protec1ia muncii pentru construc1ii de ma4ini3 utila. greu 4i
electrotehnic2@
- -ormativ departamental IS3 partea I!
9n timpul monta.ului firma va lua toate m2surile de protec1ia muncii conform -TS3
legate de lucrul la /n2l1ime3 sudare /n general 4i /n spa1ii /nchise3 lucrul cu macaraua!
e baza legisla1iei 4i normativelor /n vigoare cu privire la protec1ia muncii 4i
prevenirea incendiilor e#ecutantul va elabora instruc1iuni proprii specifice pentru fiecare
punct de lucru ce vor fi aduse la cuno4tin12 prin instructa.e periodice!
Intreprinderile de1in2toare sunt obligate s2 numeasc2 personal propriu de
specialitate3 ingineri 4i tehnicieni de specialitate3 /n raport cu num2rul 4i comple#itatea
instala1iilor3 care va fi autorizat de I!S!C!I!R! 4i care r2spunde /mpreuna cu conducerea
intreprinderii de luarea masurilor pentru aplicarea prezentelor prescrip1ii tehnice!
ersonalul men1ionat3 denumit /n continuare organ propriu de supraveghere tehnic23 va
fi numit prin decizie dat2 de conducatorul intreprinderii!
Organele proprii de supraveghere tehnic2 au urmatoarele sarcini principale6
a; s2 cunoasca legisla1ia 4i prescrip1iile tehnice in vigoare3 care reglementeaza
func1ionarea /n condi1ii de siguran12 a recipientelor sub presiune@
b; s2 urmareasc2 elaborarea 4i dotarea fiec2rui loc de munc2 cu instruc1iuni
tehnice specifice3 privind e#ploatarea /n condi1ii normale3 precum 4i masurile ce trebuie
luate /n caz de avarii3 /ntreruperi 4i deregl2ri /n func1ionarea recipientelor /n care sunt
/nglobate@
c; s2 efectueze verific2rile 4i /ncerc2rile /n vederea autoriz2 func1ion2rii sau
periodic la scaden123 la recipientele pentru care3 /n conformitate cu prescrip1iile tehnice3
colec1ia I!S!C!I!R!3 aceast2 sarcin2 revine intreprinderii de1in2toare@
d; s2 /ntocmeasc2 planul anual de verific2ri 4i /ncerc2ri pentru autorizarea
func1ion2rii recipientelor nou montate 4i periodic3 la scaden123 a celor aflate /n
e#ploatare3 care /l inainteaza la I!S!C!I!R!) unitatea teritorial2 /n raza careia se afl2
instala1iile3 /n conformitate cu legisla1ia /n vigoare@
e; s2 urmareasc2 folosirea recipientelor /n condi1ii de siguran123 e#ecutarea
reviziilor curente3 repara1iilor 4i /ntre1inerii lor permanente3 conform normativelor legale
4i prezentelor prescrip1ii tehnice@
f; s2 urmareasc2 organizarea 4i s2 participe3 pe cCt posibil3 la instructa.ele
profesionale cu personalul de deservire a recipientelor@
g; s2 urmareasc2 preg2tirea recipientelor /n vederea efectu2ri de c2tre organele
I!S!C!I!R! a verific2rilor 4i /ncerc2rilor 4i s2 comunice I!S!C!I!R!) unitatea teritorial2
datele de efectuare a acestora@
h; s2 urmareasc2 anun1area la I!S!C!I!R! ) unitatea teritorial2 a avariilor 4i
accidentelor produse la recipiente 4i s2 participe la cercetarea acestora@
i; s2 colaboreze cu celelalte compartimente din /ntreprindere /n vederea aplic2
4i respect2 prevederilor prezentelor prescrip1ii tehnice@
.; s2 1in2 eviden1a recipientelor 4i s2 urm2reasc2 p2strarea corespunz2toare a
autoriza1iilor de func1ionare!
Ba oprirea din functiune a unui recipient se va avea in vedere ca3 in conditiile
e#istentei unei presiuni cel putin egale cu %&M din valoarea presiunii ma#ime admisibile
de lucru3 temperatura metalului elementelor aflate sub presiune sa nu fie scazuta decat
temperatura minima admisibila de lucru a recipientului!
Inainte de punerea in functiune3 interiorul recipientului se va goli de aer prin
deschiderea robinetelor de aerisire3 aburire sau prin suflare cu gaz neutru!
Ba curatirea recipientelor se vor folosi metode adecvate! entru a nu produce
crestaturi in peretii metalici ai recipientului se vor evita sculele cu muchii ascutite si
calite!
Recipientele stabile sub presiune sunt supuse verificarilor oficiale periodice3 care
constau din revizii interioare3 incercari sub presiune si revizii e#terioare!
Ba e#ecutie3 control3 manipulare si transport se vor respecta de catre e#ecutant
masurile de protectia muncii si SI specifice operatiilor e#ecutate in conformitate cu6
) -orme republicane de protectia muncii@
) -orme de protectia muncii pentru constructii de masini3 utila. greu si
electrotehnica3 MICh cap %0)%<3 %>3 ('3 (*3 (0
) -ormativ departamental SI3 MICh3 '><>3 partea I
In timpul monta.ului firma va lua toate masurile de protectia muncii conform -TS3
legate de lucrul la inaltime3 sudare in general si in spatii inchise!
e baza legislatiei in vigoare si normativelor in vigoare cu privire la protectia
muncii si prevenirea incendiilor e#ecutantul va elabora instructiuni proprii specifice
pentru fiecare punct de lucru ce vor fi aduse la cunostinta prin instructa.e periodice!
Inainte de darea in3 folosinta a noilor rezervoare sau a celor care au suferit
reparatii se vor controla urmatoarele6
) e#istenta si buna functionare a echipamentului rezervoarelor prevazute in
proiect3 pentru asigurarea prevenirii si combaterea incendiilor cu6 supape de respiratie3
opritoare de flacari3 punerile la pamant3 conducte de spuma3 echipamente de
incendiu3diguri de siguranta3 inchiderile hidraulice3 tec!
?ste interzisa folosirea rezervoarelor care nu sunt dotate cu toate armaturile
corespunzatoare produsului depozitat in conformitat cu stasul respective in vigoare!
Toate armaturile vor fi in perfecta stare de functionare!
Rezervoarele vor avea asigurata poibilitatea de golire a continutului in caz de
avarie sau de incendiu! Se interzice mentinerea blidelor pe conducta de golire a
produsului din rezervor in timpul e#ploatarii acestia
rimele operatii de incarcare a rezervoarelor noi sau reparate se vor
supraveghea cu atentie urmarindu)se daca apar pierderi de produse
In cazul cand la un rezervor a aparut o defectiune care nu poate fi remediate
atata timp cat rezervorul contine produse combustibile3 se vor lau masuri de pregatirea
rezervorului pentru lucru cu foc!
In cazul constatarii unor defectiuni in timpul e#ploatrii rezervorului3 se vor lua
masuri pentru remedierea lor :oprirea pomparii3 strangerea garniturilor3 inlocuirea
robinetelor3 etc!;! ?ste interzisa oprirea scurgerilor de lichide combustibile dintr)un
rezervor pe la suduri prin stergere!
Se va urmari cu atentie ca prosusul pompat in rezervor san u depaseasca limita
ma#ima de umplere a acestuia in scopul evitarii deversarilor de produse! -ivelul ma#im
admis va fi de &!% m sub intrarea in rezervor a deversorului de spuma pentru stingera
incendiilor!
Aolirea rezervorului de produse usoare se va face prin conducta de tragere3
procedandu)se la nevoie la ridicarea nivelului produsului de la fundul rezervorului prin
introducerea apeu in rezervor3 :cu e#ceptia rezervoarelor cu racordul de tragere pe
fundul rezervorului;!
Se interzice circulatia personalului de serviciu pe scarile si podetele
rezervoarelor cu incaltaminte cu tinte3 blanuri!
In cazul unui inceput de incendiu la gurile de vizitare3 la armature3 la diferitele
dispozitive3 la conductele rezervoarelor3 personalul de e#ploatare a rezervoarelor cu
lichide combustibile va opri incarcarea3 va izola rezervorul sau in conducta sau cauza3
va actiona in prima urgenta cu utila.e si aparate stingatoare din dotare si va anunta
formatia civila de pompieri a intreprinderii! Concmitent se vor raci rezervoarele si
instalatiile vecine care sunt e#puse cladurii radiate de focar!
entru stingerea incendiilor la rezervoarele cu produse lichide combustibile3
personalul de e#ploatare din schimb va proceda in prima urgenta astefel6
) se va da alarma pentru anunatarea formatiei civile de pompieri si a conducerii unitatii
folosind mi.loacele e#istetente!
) se vor scoate de sub tensiune instalatiile electrica
?chipele de pompieri de la locurile de munca vor actiona in prima faza cautand
sa lichideze inceputul de incendiu!
Concomitant se vor raci instrumentele vecine :rezervoare3 instalatii; si cele
incendiate!
Concomitent se vor lua masuri pentru protectia personalului anga.at in actionarea
de stingere a incendiului!
BIBLIOGRAFIE
1. ANTONE:CL$ N.N.$ LL9ANL$ V.$ Faricarea! repararea "i #ntre$inerea utila%ului chimic
"i petr&chimic$ Editura Didactic# 6i >edagogic#$ 4ucure6ti$ 1@81
*. CIOCMRDIA$ C.$ 4RNOARL$ A.$ 6.a.$ 'a(ele ela&r)rii pr&cesel&r tehn&l&*ice #n
c&nstruc$ia de ma"ini! Editura Didactic# 6i >edagogic#$ 4ucure6ti$ 1@83
3. NEAOL C. 6.a. Te8ologia Co(truc"iei de 9a6ii P Te8ologii de %relucrare$ Editura
9ATRIQ RO9$ 4ucure6ti$ *))*
;. >RLTEANL O.$ 6.a. $ Tehn&l&*ia faric)rii ma"inil&r$ Editura Didactic# 6i >edagogic#$
4ucure6ti$ 1@81
D. RAREEV D.$ ZEC3ERL O8.$ Te8ologia 'a7rica"iei a%araturii P i(tala"iilor (tatice P
%etroc8imice 6i de ra'i#rii$ Editura te8ic# 4ucure6ti$ 1@8*
6. RA:EEV$ D.$ O>REAN$ I.$ Tehn&l&*ia faric)rii "i repar)rii utila%ului tehn&l&*ic$ Editura
Didactic# 6i >edagogic#$ 4ucure6ti$1@83
B. LL9ANL V.$ Te8ologia 'a7ric#rii 6i re%ar#rii utila<ului %etrolier$ Editura ILEQ$ 4ucure6ti
*))*
8. VLA:E A.$ 6.a.$ Te8ologii de %relucrare %e ma6ii de daturat$ Editura Te8ic#$ 4ucure6ti$
1@@8
@. VLA:E$ A.$ 6.a. Tehn&l&*ia faric)rii pr&dusel&r mecanice$ !ol. I 6i II $ Editura 9ATRIQ
RO9$ 4ucure6ti$ *))*$ *))3
1). ZEC3ERL O8. DRAO3ICI O8.$ :tiita 6i igieria materialelor$ !ol. *$ Editura ILEQ 6i
Editura Li!er(it#"ii di >loie(ti$ *))*