IOAN BORZA

GHID PENTRU ÎNTOCMIREA

PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

EDITURA "POLITEHNICA"
TIMIŞOARA, 2002

–1–
 PREFAŢĂ

Principala activitate ce trebuie parcursă de studenţi, în etapa finală de

pregătire şi formare a lor ca specialişti utili economiei de piaţă şi capabili să
contribuie eficient, încă de la absolvire, la afirmarea în activitatea de proiectare, de
execuţie şi exploatare a instalaţiilor pentru construcţii, este aceea de elaborare a
proiectului de diplomă şi de susţinere a acestuia, în cadrul examenului de finalizare
a studiilor.
În această perioadă – fără frecventarea de cursuri, seminarii sau laboratoare
şi fără note de curs sau manuale referitoare la această activitate – sub îndrumarea
unui conducător ştiinţific care direcţionează desfăşurarea activităţii pe baza
cunoştinţelor asimilate în timpul studiilor şi a literaturii de specialitate se
împleteşte procesul de formare în continuare a studentului (absolventului) cu
procesul de elaborare a unui proiect sau lucrare de cercetare (experimentare)
ştiinţifică utilă economiei de piaţă.
Pentru a asigura o uniformitate mai avansată în structurarea, elaborarea şi
redactarea proiectelor de diplomă şi o repartizare corespunzătoare a volumului de
pagini pe diferitele capitole, precum şi pentru a preîntâmpina apariţia de proiecte
care să abunde în descrieri din literatură, fără relaţii şi calcule, sau cu o
problematică necorespunzătoare manifestări care pot să apară în lipsa unei
concepţii unitare (cauzată de numărul mare de conducători ştiinţifici) şi să
influenţeze negativ obiectivitatea comparării şi aprecierii diferitelor proiecte ca şi a
gradului de pregătire profesională a absolvenţilor – se impune cu necesitate
existenţa unui material care să călăuzească activitatea de întocmire a proiectelor
respective.
Pornind de la aceste deziderate şi folosind experienţa didactică în
învăţământul superior tehnic, de îndrumare a proiectelor de diplomă, de
coordonare a activităţii de îndrumare şi elaborare a proiectelor de diplomă, ca şi
aceea de participare în comisiile examenelor de diplomă, s-a elaborat prezenta
lucrare.
Începând cu scopul urmărit de proiectul de diplomă, se prezintă modul de
stabilire şi repartizare a temelor, conţinutul temelor, activitatea de îndrumare a
studenţilor şi structura pe care trebuie să o aibă un proiect de diplomă; după
acestea se înfăţişează aspecte privind documentarea, elaborarea, redactarea şi
susţinerea examenului de finalizare a studiilor.
Bogata varietate a temelor, însoţită de multitudinea mare a metodicilor de
rezolvare şi de complexitatea problemelor ce se cer a fi rezolvate, împiedică
realizarea unui ghid care să furnizeze toate amănuntele necesare elaborării
proiectului de diplomă. Din acest motiv, ghidul de faţă îşi propune jalonarea
principalelor aspecte legate de proiectul de diplomă şi de elaborarea lui. În acest
sens, utilizarea ghidului va trebui făcută diferenţiat pentru fiecare proiect,
impunându-se o selectare, ordonare şi completare, în funcţie de specificul lucrării
şi a problematicii ce va trebui dezvoltată.
Autorul îşi exprimă speranţa că, prin această lucrare, vine în sprijinul

–2–
studenţilor (absolvenţilor), în utilizarea mai eficientă a timpului afectat acestei
activităţi şi a cunoştinţelor dobândite în facultate, stimulează interesul studenţilor
pentru o mai bună cunoaştere a realizărilor în domeniul temei abordate, pentru
alegerea unor soluţii optime din punct de vedere al costului, al consumului de
materiale şi energie şi contribuie la dezvoltarea aptitudinilor de cercetător şi
proiectant ale viitorilor absolvenţi.
Prezentul ghid se adresează îndeosebi studenţilor de la profilul instalaţii
pentru construcţii, dar el poate fi folosit şi de studenţii din profilul construcţii şi
studenţii din învăţământul superior tehnic. De asemenea, el mai poate fi utilizat
parţial la elaborarea unor proiecte sau lucrări de cercetare ştiinţifică de către
ingineri aflaţi la începutul activităţii, precum şi la elaborarea referatelor de
dizertaţie şi de doctorat, la elaborarea comunicărilor la simpozioane şi cercuri
ştiinţifice, articole etc.
În domeniul instalaţiilor pentru construcţii viitorii absolvenţi nu vor putea
face faţă cerinţelor actuale fără o solidă pregătire ştiinţifică, teoretică şi practică.
Cu cât învăţământul va fi mai strâns legat de viaţă, cu atât mai eficient şi mai rapid
se vor integra în activitatea productivă noile promoţii de specialişti.
În elaborarea lucrării, s-a ţinut seama de o serie de propuneri, sugestii şi
încurajări, rezultate din discuţiile cu cadrele didactice din facultate şi cu specialişti
din afara Facultăţii de Construcţii şi Arhitectură cu experienţă mai mare în
îndrumarea absolvenţilor şi în conducerea proiectelor de diplomă, cărora autorii le
adresează sincere mulţumiri. Fiind o primă lucrare de acest gen în specializarea de
instalaţii, autorul ţine să mulţumească şi tuturor acelora care, prin sugestiile şi
observaţiile lor, vor contribui la îmbunătăţirea materialului, în eventualitatea unei
reeditări.

Timişoara, iunie 2001

Autorul

–3–
 CUPRINS

PREFAŢĂ......................................................................................................... 00
1. SCOPUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ................................................... 00
2. STABILIREA TEMELOR............................................................................00
3. ÎNDRUMAREA PROIECTULUI.................................................................00
4. DOMENIUL TEMELOR..............................................................................00
5. CONŢINUTUL PROIECTULUI.................................................................. 00
5.1. Cuprinsul..........................................................................................00
5.2. Introducerea..................................................................................... 00
5.3. Lista simbolurilor folosite................................................................00
5.4. Analiza critică (tehnico-economică) a soluţiilor
existente şi justificarea soluţiei preconizate.................................... 00
5.5. Calculul tehnic şi proiectul de execuţie........................................... 00
5.6. Tehnologia de realizare....................................................................00
5.7. Realizarea practică a studiului experimental................................... 00
5.8. Calculul economic........................................................................... 00
5.9. Măsuri de protecţia muncii, tehnica securităţii
şi de prevenirea şi stingerea incendiilor...........................................00
5.10. Cartea tehnică a produsului sau referatul lucrării.......................... 00
5.11. Concluzii finale.............................................................................. 00
5.12. Partea grafică (desenată)................................................................ 00
5.13. Lista bibliografică.......................................................................... 00
6. DOCUMENTAREA..................................................................................... 00
7. ELABORAREA............................................................................................ 00
8. REDACTAREA............................................................................................ 00
9. SUSŢINEREA.............................................................................................. 00
10. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.................................................................. 00

–4–
 1. SCOPUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ

1.1. Proiectul de diplomă urmăreşte verificarea nivelului de pregătire şi a

capacităţii de documentare, analiză, sistematizare, sintetizare, utilizare şi
prezentare a cunoştinţelor din sfera specializării absolventului, formate în decursul
studiilor.
1.2. Proiectul de diplomă trebuie să pună în evidenţă posibilităţile
absolventului de rezolvare şi prezentare a unor probleme teoretice şi practice
privind conceperea, cercetarea şi proiectarea unor produse şi procese de producţie
din specialitatea de sisteme, moderne de instalaţii pentru construcţii, de alegere a
soluţiilor optime din punct de vedere al economicităţii şi rentabilităţii, precum şi
măsura în care utilizează soluţii noi, moderne de mecanizare, electrificare,
automatizare şi computerizate cu aplicare în economia reală.
1.3. Proiectul de diplomă reprezintă puntea de legătură între activitatea de
pregătire din facultate şi activitatea de proiectare ce va trebui desfăşurată după
absolvirea studiilor şi în acelaşi timp, primul pas din activitatea de proiectare făcut
sub îndrumarea departamentului (catedrei), care contribuie la perfecţionarea
pregătirii şi la dezvoltarea aptitudinilor de creator în domeniul specializării
absolventului.
1.4. Proiectul de diplomă trebuie să încorporeze o muncă utilă atât
departamentului (catedrei) cât şi economiei reale, rezolvând pe bază de contract
sau convenţie probleme de proiectare necesare economiei reale sau probleme de
autodotare a laboratoarelor.
1.5. Proiectul de diplomă fiind pentru cei mai mulţi studenţi cea dintâi
lucrare de mare amploare, pentru rezolvarea lui absolventul are nevoie de o
orientare corespunzătoare şi de un "ghid metodologic", care să-i dirijeze căutările
şi să constituie în acelaşi timp un program pe etape a itinerarului de parcurs.
1.6. Proiectului de diplomă îi revine un rol esenţial, el putând marca primul
pas spre specializare într-un anumit domeniu şi poate reprezenta primul act de
încadrare în producţie, materializat prin rezolvarea unei probleme tehnico-
ştiinţifice care interesează unitatea de producţie vizată.

–5–
 2. STABILIREA TEMELOR

2.1. La stabilirea temelor proiectelor de diplomă se va ţine seama de

cerinţele economiei reale, precum şi de dezvoltarea a ştiinţei, tehnicii şi culturii.
2.2. O primă sursă pentru temele proiectelor de diplomă o constituie
lucrările de cercetare ştiinţifică ale departamentului (catedrei), din care se pot
separa anumite părţi ce pot fi rezolvate de studenţi prin proiectele de diplomă în
cadrul activităţii de proiectare.
2.3. În fiecare an, prin contact direct sau prin intermediul corespondenţei de
la unităţile de proiectare şi inginerie tehnologică de specialitate, de la firmele
constructoare de maşini, instalaţii, aparatură, echipamente de instalaţii pentru
construcţii, echipamente de automatizare şi echipamente de calcul şi de la toate
unităţile care deţin sisteme de acţionări electrice, sisteme de utilizarea energiei,
sisteme de automatizare sau procese ce se impun a fi automatizate, sisteme de
calcul sau procese ce impun utilizarea calculatoarelor şi diferite alte echipamente
electrice şi electronice şi care formează o a doua sursă pentru temele proiectelor de
diplomă – se colectează teme de proiectare, care pot fi rezolvate pe bază de
contract sau convenţie de către colectivul de studenţi şi cadre didactice în cadrul
activităţii de finalizare a studiilor şi pot constitui în acelaşi timp, teme de proiecte
de diplomă pentru absolvenţi.
2.4. Necesitatea de dotare a laboratoarelor cu aparatură şi instalaţii ce nu pot
fi oferite de unităţile de specialitate şi nici nu pot fi importate se pot rezolva prin
proiectele de diplomă ale studenţilor, punând în evidenţă a treia sursă pentru
temele proiectelor de diplomă.
2.5. Temele sosite sunt supuse unei prelucrări prin care se selectează, se
ordonează şi dacă este cazul, se completează sau se reformulează, ţinând seama de
volumul şi conţinutul tehnico-ştiinţific de specialitate care trebuie să fie în
concordanţă cu nivelul de pregătire al absolvenţilor şi cu timpul afectat pentru
activitatea de proiectare.
2.6. Indiferent de conţinutul şi specificul temei, formularea acesteia trebuie
să fie foarte clară şi concisă, să sintetizeze prin titlu esenţa problemelor ce se cer
rezolvate şi să fie cu adresă exactă la obiectivul luat în studiu.
2.7. Temele proiectelor de diplomă se vor stabili astfel încât să permită
realizări practice ale instalaţiilor şi studii experimentale pe exemplare similare
existente.
Tema proiectului de diplomă trebuie astfel aleasă încât să permită
studentului, pe de o parte, integrarea în activitatea unităţii unde efectuează practica
prin participarea nemijlocită în procesul de producţie şi pe de altă parte, efectuarea
cercetărilor şi studiilor necesare elaborării lucrării.
2.8. Temele proiectelor de diplomă astfel stabilite şi discutate în şedinţă de
departament (catedră) şi propuse spre aprobare Consiliului Facultăţii la începutul
fiecărui an universitar, asigurându-se o repartizare judicioasă a acestora pe
departamente (catedre).
2.9. Temele aprobate se afişează la departamente (catedre) în semestrul VIII,

–6–
pentru a fi cunoscute de studenţi, înainte de începerea activităţii de practică.
2.10. Alegerea temei pentru proiectul de diplomă este o problemă deosebit
de importantă. La alegerea temei, absolventul trebuie să ţină seama de: intuiţia,
înclinaţiile profesionale proprii şi de gradul de pregătire, domeniul în care doreşte
să se specializeze, subdomeniul în care doreşte să-şi desfăşoare activitatea în viitor.
2.11. După 15...20 zile de la data afişării temelor, departamentul (catedra)
împreună cu şefii disciplinelor profilatoare şi studenţii anului de la specializarea
respectivă trec la alegerea şi repartizarea temelor pentru fiecare student ţinând
seama de opţiunea studentului, de preocupările anterioare, de pregătirea
studentului, de gradul de dificultate al temei şi de caracterul preponderent (teoretic
sau practic) al temei.
2.12. Repartizarea temelor proiectelor de diplomă se va face la începutul
semestrului VIII (din penultimul an de studii) pentru cursurile de ingineri.
2.13. Eventualele schimbări de teme se pot face la cererea bine motivată a
studentului şi cu aprobarea conducerii facultăţii, dar nu mai târziu de sfârşitului
semestrului IX (din ultimul an de studii).

–7–
 3. ÎNDRUMAREA PROIECTULUI

3.1. După alegerea temei de proiect, departamentul (catedra) desemnează

pentru fiecare temă un coordonator ştiinţific care, în funcţie de specificul temei,
este un cadru didactic (profesor, conferenţiar, şef de lucrări sau asistent doctor) sau
un inginer specialist din proiectare sau producţie şi care se aprobă de conducerea
facultăţii.
3.2. Conducătorul ştiinţific stabileşte problemele principale pe care trebuie
să le rezolve proiectul, căile de rezolvare, instrumentele de investigare şi gradul de
profunzime, în concordanţă cu pregătirea studentului, cu dezvoltarea ştiinţei,
tehnicii şi culturii, cu solicitările beneficiarului şi cu exigenţele economiei reale.
3.3. Conducătorul ştiinţific, cu ocazia primelor întâlniri cu studentul,
completează în două exemplare anexa nr. 1 cu formularul temei, care se avizează
de departament (catedră) şi se aprobă de conducerea facultăţii. Exemplarul de bază
se înmânează studentului, iar copia se opreşte la departament (catedră).
3.4. Conducătorul ştiinţific, pe baza unui plan, îndrumă documentarea şi
elaborarea proiectului, acordă consultaţii studentului, controlează stadiul lucrării şi
informează periodic departamentul (catedra) asupra modului cum studentul îşi
desfăşoară activitatea şi asupra stadiului proiectului, afectând acestei activităţi cel
puţin 15...20 ore pentru fiecare proiect.
3.5. Paralel cu redactarea proiectului, conducătorul ştiinţific verifică
proiectul şi întocmeşte un referat, care trebuie să conţină o temeinică şi obiectivă
analiză a proiectului, cu sublinierea aspectelor pozitive şi negative, menţionând
modul cum răspunde sau nu la tema dată, corectitudinea rezolvării temei, nivelul
ştiinţific şi tehnic de rezolvare, pregătirea teoretică şi practică a absolventului,
aptitudinile autorului de a alege şi de a concepe soluţii optime, utilitatea şi
aplicabilitatea lucrării etc., propunând în final admiterea sau respingerea
proiectului.
3.6. Referatul conducătorului se avizează de directorul de departament (şeful
de catedră).
3.7. În cazul în care conducătorul ştiinţific propune respingerea proiectului,
acesta urmează a fi verificat de încă un recenzent desemnat de directorul de
departament (şeful catedrei), după care, directorul de departament (şeful de
catedră), conducătorul ştiinţific şi recenzentul hotărăsc admiterea sau respingerea
proiectului menţionând aceasta într-un proces verbal.
3.8. Proiectele împreună cu referatele avizate pentru susţinere se depun la
secretariatul departamentului (catedrei) cu cel puţin 10 zile înainte de începerea
examenului de finalizare a studiilor.
3.9. Referatul, întocmit de conducătorul ştiinţific, va fi adus la cunoştinţa
absolventului înainte de susţinerea proiectului de diplomă prin secretarul comisiei
de examen.

–8–
 Anexa nr. 1

Universitatea "Politehnica" din Timişoara

Facultatea de Construcţii şi Arhitectură Aprobat la data _________
Departamentul ___________________
Catedra _________________________ Director Departament,
(Şeful catedrei,)

TEMA

Proiectul de diplomă repartizat studentului

_____________________________

1. Enunţul temei ..........................................................................................................

.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
2. Date iniţiale pentru proiect .....................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
3. Date suplimentare conform anexei 2.
4. Conţinutul proiectului (enumerarea problemelor ce urmează a fi tratate) ..............
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
5. Material grafic obligatoriu ......................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
6. Consultaţii (indicarea părţilor din proiect pentru care este necesară consultarea
specialiştilor din alte unităţi) ......................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
7. Termenul de predare a proiectului ..........................................................................
8. Data eliberării temei ...............................................................................................
9. Conducător ştiinţific ..................................... Semnătura .......................................

Student, Tema a fost primită pentru îndeplinire

_________________________ Data ___________________

–9–
 4. DOMENIUL TEMELOR

– SPECIALIZAREA INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII –

4.1. Materiale electrotehnice conductoare, rezistive, magnetice şi izolante

folosite la realizarea căilor de curent, contactelor şi circuitelor magnetice din
domeniul aparatelor şi echipamentelor electrice; tehnologia de realizare şi
prelucrare a materialelor electrotehnice; măsurarea parametrilor şi performanţelor.
4.2. Cabluri electrotehnice, cabluri criogenice, rezistoare, bobine de
reactanţă şi filtrare; condensatoare; fenomene; tehnologie şi standuri de încercare;
fiabilitate.
4.3. Aparate de comutaţie, aparate de măsură, aparate de protecţie şi aparate
de comandă şi reglare; fenomene din aparatele electrice; măsurarea parametrilor şi
performanţelor, standuri de încercare; sisteme de testare şi diagnosticare automată;
utilizarea calculatoarelor în studiul aparatelor electrice; fiabilitatea aparatelor
electrice.
4.4. Transformatoare electrice, criotransformatoare, transformatoare
speciale, amplificatoare magnetice şi electromagneţi; fenomene din
transformatoare, amplificatoare magnetice şi electromagneţi; măsurarea
parametrilor şi performantelor, standuri de încercări; sisteme de testare şi
diagnosticare automată; utilizarea calculatoarelor în studiul transformatoarelor,
amplificatoarelor magnetice şi electromagneţilor.
4.5. Maşini electrice de curent continuu şi de curent alternativ; maşini
electrice speciale şi micromaşini; criomaşini; măsurarea parametrilor şi
performanţelor, standuri de încercări; sisteme de testare şi diagnosticare automată;
utilizarea calculatoarelor în studiul maşinilor electrice; fiabilitatea maşinilor
electrice.
4.6. Sisteme de acţionări electrice, tracţiune şi propulsie electrică, sisteme de
transmisie electrică a puterii mecanice; servomecanisme şi servosisteme;
convertoare statice pentru acţionări electrice; automatizarea sistemelor de acţionare
electrică; fenomene din sistemele de acţionare electrică; măsurarea parametrilor şi
performanţelor, standuri de încercare; sisteme de testare şi diagnosticare automată;
optimizarea sistemelor de acţionare electrică; utilizarea calculatoarelor în studiul,
proiectarea şi conducerea sistemelor de acţionare electrică; fiabilitatea sistemelor
de acţionare electrică.
4.7. Materiale optice folosite în tehnica iluminatului, aparate şi corpuri de
iluminat, surse electrice de iluminat, echipamente electrice de iluminat, instalaţii şi
sisteme de iluminat; echipamente, instalaţii şi sisteme de încălzit electric cu radiaţii
infraroşii, cu rezistenţă, cu inducţie şi cu arc electric; echipamente, instalaţii şi
sisteme de sudare şi tăiere electrică; electrotehnologii neconvenţionale; fenomene
din sistemele de iluminat şi sistemele electrotermice; măsurarea parametrilor şi
performanţelor, standuri de încercare; modernizarea, automatizarea şi utilizarea
calculatoarelor în sistemele de iluminat, încălzit, sudat şi tăiat electric; fiabilitatea
sistemelor electrotermice.

– 10 –
 4.8. Echipamente, instalaţii şi sisteme de distribuţie a energiei electrice;
staţii şi posturi de transformare; stocarea, recuperarea şi gospodărirea energiei
electrice; echipamente, instalaţii şi sisteme de îmbunătăţirea factorului de putere;
circuite secundare de măsurare şi protecţie; automatizarea sistemelor de distribuţie;
echipamente pentru utilizarea energiei electrice în medii cu pericol de explozie;
surse neconvenţionale de producere şi stocare a energiei electrice; fiabilitatea
sistemelor de distribuţie.
4.9. Sisteme de alimentare şi distribuţie energetice (energie electrică,
combustibil, energie termică, abur industrial, aer comprimat, apă industrială,
acetilenă, oxigen etc.); sisteme pentru stocarea, recuperarea şi gospodărirea
energiei; sisteme pentru îmbunătăţirea factorului de putere; electrificarea
proceselor industriale; utilizarea energiei electrice în medii cu pericol de explozii.
4.10. Sisteme de conversie electromecanică a energiei; sisteme de acţionări
electromecanice şi sisteme de transmisia electrică a puterii mecanice;
servomecanisme şi servosisteme.
Staţii de pompe, ventilatoare şi compresoare.
Tracţiune electrică uzinală, urbană, rutieră şi feroviară; propulsia
electrică a navelor; instalaţii electrice pe vehicule; maşini şi instalaţii de stivuire,
reluare, încărcare, ridicare şi transport (împingătoare, extractoare, macarale,
ascensoare, elevatoare, transportoare, poduri rulante etc.); sisteme şi instalaţii
pentru dirijarea şi semnalizarea traficului rutier, feroviar, naval şi aerian;
simulatoare pentru autoinstruire şi testare în domeniul conducerii vehiculelor.
Utilajul electromecanic al instalaţiilor de tratamente termice; maşini
unelte de prelucrare prin aşchiere; maşini unelte de prelucrare prin electroeroziune.
4.11. Sisteme de conversie electrooptică a energiei; instalaţii şi sisteme de
iluminat electric.
4.12. Sisteme de conversie electrotermică a energiei; cuptoare electrice cu
radiaţii infraroşii, cu rezistenţă, cu inducţie şi cu arc electric; instalaţii de sudare şi
tăiere electrică; instalaţii frigorifice; sisteme de climatizare.
4.13. Sisteme de conversie electrochimică a energie; pile şi acumulatoare de
energie electrică; instalaţii şi sisteme galvanotehnice (galvanoplastie,
galvanostegie).
4.14. Echipamente şi sisteme de electroflitre; sisteme de vopsire în câmp
electrostatic.
4.15. Măsurarea şi telemăsurarea parametrilor proceselor; identificarea şi
estimarea proceselor; automatizarea şi optimizarea sistemelor electromecanice;
utilizarea calculatoarelor în proiectarea, analiza şi conducerea sistemelor
electromecanice; fiabilitatea sistemelor electromecanice.
4.16. Linii tehnologice, ateliere, secţii şi unităţi de producţie.
4.17. Semnale deterministe şi aleatoare, detectarea semnalelor, analiza
semnalelor, filtrarea semnalelor, prelucrarea semnalelor; modularea şi demodularea
semnalelor, transmisia semnalelor.
4.18. Algoritme, algoritme adaptive, algoritme stocastice, algoritme
instruibile, algoritme adaptiv-instruibile, deterministe şi stocastice, algoritme de
proiectare, de optimizare şi de conducere automată; analiza şi proiectarea

– 11 –
algoritmelor.
4.19. Traductoare, aparate de măsurare, aparate de vizualizare şi înregistrare;
sisteme de măsurare; sisteme de achiziţii de date.
4.20. Procese industriale; identificarea şi estimarea proceselor şi sistemelor
modelarea şi simularea proceselor şi sistemelor.
4.21. Sisteme, dinamica sistemelor, analiza şi sinteza sistemelor.
4.22. Regulatoare automate; acordarea regulatoarelor.
4.23. Sisteme de reglare automată; sisteme adaptive şi autoadaptive; sisteme
optimale; sisteme instruibile, sisteme de predicţie; sisteme cibernetice.
4.24. Automatizări complexe; simulatoare pentru autoinstruire şi testare;
computerizarea sistemelor de conducere automată; utilizarea calculatoarelor în
proiectarea şi studiul sistemelor automate.
4.25. Sisteme de teletransmitere a datelor şi informaţiilor, sisteme de
telecomunicaţii, telemăsurare, telesemnalizare, telecomandă şi telereglare.
4.26. Evaluarea performanţelor; complete specializate şi sisteme pentru
analiza funcţională, testarea şi diagnosticarea automată a sistemelor; fiabilitatea
sistemelor.
4.27. Convertoare analog-numerice şi numeric-analogice; cuplare şi
interfeţe.
4.28. Calculatoare analogice, numerice şi hibride; procesoare şi
microprocesoare; microsisteme cu microprocesoare; calculatoare şi
microprocesoare specializate.
4.29. Evaluarea performanţelor; sisteme pentru analiza funcţională, testarea
şi diagnosticarea sistemelor de calcul; fiabilitatea sistemelor de calcul.
4.30. Utilizarea calculatoarelor în diferite domenii de activitate.
4.31. ...
Sisteme automate de achiziţie a datelor, conducere şi
supraveghere a proceselor (Sisteme SCADA - Supervisory Control and Data
Acquisition)
Sisteme SCADA centralizate şi ierarhizate
Sisteme SCADA distribuite şi ierarhizate

Atenţie! Domeniul pe care îl propun eu trebuie analizat prin comparaţie cu 4.25.

– 12 –
 5. CONŢINUTUL PROIECTULUI

5.1. CUPRINSUL

5.1.1. Cuprinsul va trebui să permită cunoaşterea rapidă a problemelor

conţinute şi rezolvate în cadrul proiectului, precum şi regăsirea unui anumit titlu
din proiect.
5.1.2. Capitolele, paragrafele şi punctele din proiect se vor trece în mod
succesiv, având pe linie numărul de ordine, titlul capitolului sau paragrafului şi
pagina la care se găseşte.
5.1.3. La sfârşitul cuprinsului se vor indica titlurile planşelor desenate,
materialele ilustrative sau sintetice utilizate (de exemplu 20 figuri, 10 tabele, 150
ecuaţii etc.).

5.2. INTRODUCEREA

5.2.1. Această introducere urmăreşte evidenţierea importanţei temei,

justifică abordarea ei, explică la ce se referă tema şi informează pe cititor cu ce s-a
rezolvat în acest domeniu şi cu ce conţine proiectul, subliniind ceea ce este
caracteristic în această lucrare.
5.2.2. Încadrarea tematicii proiectului în preocupările din ţară şi din
străinătate; explicarea temei.
5.2.3. Punerea în evidenţă şi sublinierea importanţei domeniului temei;
punerea în evidenţă şi sublinierea actualităţii şi oportunităţii rezolvării problemelor
din sfera temei; aplicabilitatea rezultatelor ce se pot obţine şi influenţelor asupra
domeniilor conexe.
5.2.4. Scurt istoric şi evoluţia domeniului temei proiectului până la stadiul
actual. Bilanţul realizărilor din acest domeniu şi problemele mari care se impun a fi
rezolvate, respectiv necesitatea lucrării alese.
5.2.5. Ce îşi propune pentru rezolvare tema proiectului din mulţimea
problemelor semnalate mai sus şi scurt rezumat al proiectului cu sublinierea a ceea
ce este caracteristic sau mai important, respectiv contribuţia reală şi originală a
autorului.
5.2.6. Trecerea în revistă a instituţiilor, colectivelor şi persoanelor faţă de
care se îndreaptă atenţia şi recunoştinţa autorului pentru sugestiile, indicaţiile sau
materialele bibliografice primite pentru tema abordată.

5.3. LISTA SIMBOLURILOR FOLOSITE

5.3.1. Lista simbolurilor folosite va permite reducerea volumului lucrării

prin eliminarea repetării explicaţiilor fără a introduce dificultăţi de înţelegere a
lucrării.

– 13 –
 5.3.2. Simbolurile tuturor mărimilor cu care ce operează în proiect se
recomandă să fie trecute în ordine alfabetică împreună cu explicaţiile
corespunzătoare, după alfabetul latin şi apoi după alfabetul grec.

– 14 –
 5.4. ANALIZA CRITICĂ (TEHNICO-ECONOMICĂ)
A SOLUŢIILOR EXISTENTE ŞI JUSTIFICAREA
SOLUŢIEI PRECONIZATE

5.4.1. Toată această parte va fi o sinteză pe baza literaturii existente şi a

realizărilor existente, trecută prin filtrul autorului, având ca scop să pună în temă
pe cititor cu ce se va prezenta în proiect (lucrare) şi să argumenteze soluţia
preconizată precum şi modul de rezolvare, atestând gradul de informare şi
cunoaştere a realizărilor pozitive, precum şi a aspectelor negative în domeniul
temei precum şi capacitatea de selectare, prelucrare şi sinteză a unui material de
către autor.
5.4.2. Prezentarea pe scurt a aparatului, instalaţiei sau sistemului cu
principiul de construcţie şi principiul de funcţionare scoţând în evidenţă ceea ce
este caracteristic, important sau influenţează în mod esenţial proiectul (lucrarea).
5.4.3. Cerinţele ce se impun pentru obiectul proiectului având în vedere
nivelul tehnicii mondiale, optimizarea dintr-un anumit punct de vedere şi
posibilităţile de realizare.
5.4.4. Domeniul de lucru (funcţionare) şi limitele sale în cazul unui aparat
sau sistem şi domeniul de utilizare în cazul unei metode sau algoritm.
5.4.5. Prezentarea şi analiza critică (tehnico-economică) a soluţiilor sau
metodelor existente concluzionând cu esenţialul, avantajele şi dezavantajele, care
să constituie argumente pentru soluţia preconizată.
5.4.6. Perspectivele de viitor în ţară şi în străinătate ale obiectului lucrării
după ce s-a studiat literatura de specialitate cu referire la subiectul abordat (tratate,
lucrări de sinteză, reviste de specialitate etc.).

5.5. CALCULUL TEHNIC ŞI PROIECTUL DE EXECUŢIE

5.5.1. Această parte – cea mai dezvoltată din proiect – va trebui să pună în
evidenţă posibilităţile absolventului de a folosi cunoştinţele dobândite în timpul
studiilor şi literatura de specialitate în rezolvarea unor probleme de concepere, de
proiectare a unor algoritme, produse, procese, instalaţii sau sisteme din sfera
specializării sale.
5.5.2. În decursul redactării acestei părţi de o deosebită importanţă este
consultarea de către absolvent a coordonatorului ştiinţific al lucrării pentru ca să
aibă asentimentul său deplin în ceea ce priveşte ordonarea şi succesiunea logică a
etapelor, modul de tratare, cât şi extinderea adecvată fiecărei probleme în parte.
5.5.3. Rezultatele obţinute se vor prezenta şi sub forma unor materiale
ilustrative, sub formă de grafice, nomograme, tabele şi figuri. Pentru uniformitate
se recomandă să se adopte uzanţa generală cuprinzând sub denumirea de figuri tot
ceea ce nu este tabel. Deci toate graficele, schiţele sau desenele, inclusiv
fotografiile fac parte din aceeaşi categorie – "figuri" – şi se vor numerota succesiv
pe măsura introducerii lor în redactare şi continuativ în toată lucrarea nu pe părţi
sau capitole.

– 15 –
 La fel se va proceda cu tabelele, indiferent de numărul şi mărimea lor.
Materialele ilustrative trebuie să fie întocmite corect. Astfel, în tabele trebuie
să se indice exact ce unităţi de măsură s-au folosit şi ce anume reprezintă cifrele
sau notaţiile din dreptul diferitelor coloane.
Figurile trebuie să corespundă exigenţelor matematice de redare grafică.
5.5.4. Prezentarea şi comentarea rezultatelor se va limita la scoaterea în
evidenţă a diferenţelor dintre variantele experimentate sau studiate, la semnificaţia
unor astfel de diferenţe, la explicarea diferenţelor, la sublinierea avantajelor
variantelor sau soluţiilor adoptate. Explicaţiile, argumentaţiile şi deciziile se vor
prezenta într-un stil ingineresc caracterizat prin precizie ştiinţifică şi conciziune, cu
referiri detaliate doar asupra părţilor originale ale lucrării.
5.5.5. Date iniţiale: dimensiunile anvelopei, parametrii mediului exterior şi
ai mediului interior, condiţii de lucru, sursele de utilităţi şi condiţiile din zonă,
tensiune nominală, curent nominal, frecvenţă nominală, clasă de izolaţie,
temperatură nominală, forţă nominală, cuplu nominal, viteză nominală,
sensibilitate, precizie, domeniu de lucru, capacitate de lucru, putere nominală,
pierderi nominale, grad de protecţie, serviciu tip etc.
5.5.6. Principiul de funcţionare şi principiul de construcţie.
5.5.7 Adoptarea geometriei şi determinarea dimensiunilor geometrice.
5.5.8. Identificarea procesului, determinarea parametrilor procesului,
descrierea matematică a procesului, diagramele de sarcină (forţă, cuplu, curent,
putere, factor de putere) şi calculul mărimilor echivalente.
5.5.9. Conceperea structurii, proiectarea structurală, calculul de alegere şi
verificare a elementelor componente.
5.5.10. Calculul mecanic: dimensionarea cinematică, calculul forţelor,
calculul cuplurilor, calculul deplasărilor, calculul vitezelor, calculul acceleraţiilor,
dimensionarea diferitelor organe de maşini şi mecanisme, calculul de rezistenţă şi
rigiditate mecanică în transport, montare şi funcţionare în regim nominal şi de
avarie, calculul oscilaţiilor şi al vibraţiilor etc.
5.5.11. Calculul de izolaţiei: rigidităţile dielectrice, rezistenţele minime de
izolaţie, distanţe de izolaţie, alegerea materialelor izolatoare şi a izolatoarelor,
configuraţia şi calculul câmpului electric, solicitări dielectrice la tensiuni de
frecvenţă industrială şi la impuls etc.
5.5.12. Calculul contactelor (neamovibile, amovibile, principale, auxiliare şi
de rupere): numărul locurilor de rupere pe fază, materiale folosite, geometria
pieselor de contact, căldura specifică, masa pieselor de contact, presiunea de
contact, rezistenţa de contact, viteza de rupere, mediul de stingere, distanţa de
deschidere, timpul de deschidere, tipul de suflaj, camerele de stingere,
caracteristica voltampermetrică a arcului, capacitatea de rupere, puterea de rupere
etc.
5.5.13. Calculul înfăşurărilor: inductivitatea, tipul de înfăşurare, forma
geometrică, dimensiunile geometrice ale înfăşurării (lungimea, lăţimea, diametrul
exterior, diametrul interior, diametrul mediu), forma geometrică a conductorului,
secţiunea conductorului, diametrul/latura secţiunii, numărul de circuite în paralel
pe fază, numărul de secţiuni, numărul de straturi, numărul de spire pe crestătură,

– 16 –
numărul de spire pe strat, numărul de spire total, distanţele între axele spirelor,
modul de dispunere a fazelor, coeficienţii de formă ai înfăşurărilor, dimensiunile
carcaselor, lungimile conductoarelor, masa conductoarelor, rezistenţele electrice
ale înfăşurărilor etc.
5.5.14. Calculul magnetic: geometria circuitului magnetic, materiale folosite,
caracteristica de magnetizare, permeabilităţile magnetice, configuraţia şi calculul
câmpului magnetic, intensităţile câmpului magnetic, inducţiile magnetice,
permeanţele magnetice, impedanţele magnetice, solenaţiile, tensiunile magnetice,
fluxurile utile şi de scăpări, defazaje, scheme echivalente, forţele şi cuplările
electromagnetice şi diagramele lor, parametrii câmpurilor învârtitoare, estimarea
pierderilor histerezis, estimarea pierderilor prin curenţi turbionari, inductivităţi,
reactanţe etc.
5.5.15. Calculul electric: densităţi de curent admise, alegerea şi calculul
conductoarelor pentru realizarea căilor de curent, determinarea capacităţilor,
determinarea inductivităţilor, determinarea frecvenţelor, determinarea reactanţelor,
determinarea impedanţelor, tensiunile electromotoare, schemele electrice, calculul
curenţilor, calculul sarcinilor electrice, calculul tensiunilor şi căderilor de tensiune,
calculul defazajelor, ecuaţiile în domeniul timp şi în domeniul complex ale
diferitelor circuite electrice, simplificarea schemelor echivalente ale circuitelor
electrice etc.
5.5.16. Calculul termic: sursele termice, rezistenţele termice, schemele
termice echivalente, fluxurile de căldură, încălzirea în regim staţionar şi în regim
dinamic, încălzirea la funcţionarea în sarcină nominală, încălzirea la scurtcircuit,
stabilitatea termică, curentul limită termic; calculul sistemelor de răcire.
5.5.17. Solicitările electrodinamice: forţele electrodinamice, stabilitatea
electrodinamică, curenţii limită dinamici.
5.5.18. Calculul energetic: alimentarea cu energie, schema fluxului
energetic, transformările energetice, puterile (activă, reactivă, deformantă,
absorbită şi utilă), factorul de putere, pierderile de putere, randamentul energetic,
diagramele energetice etc.
5.5.19. Măsurarea diferitelor mărimi electrice şi neelectrice: schemele de
măsurare, aparate de măsurare şi traductoare, caracteristicile lor, fluxul
informaţional, codificarea şi decodificarea informaţiei, prelucrarea informaţiei,
transmiterea informaţiei.
5.5.20. Dinamica sistemului: caracterizarea matematică a diferitelor
elemente componente şi determinarea parametrilor, ecuaţiile diferenţiale intrare-
ieşire, ecuaţiile de stare, matrice de tranziţie, ecuaţiile operaţionale şi funcţiile şi
matricele de transfer, reducerea schemelor structurale, caracteristicile de frecvenţă.
5.5.21. Stabilitatea în funcţionare; controlabilitatea şi observabilitatea
sistemului.
5.5.22. Regimurile tranzitorii electromagnetice, electromecanice, mecanice
şi termice pentru diferitele elemente componente şi pentru sistem.
5.5.23. Caracteristici nominale şi caracteristici de funcţionare.
5.5.24. Determinarea răspunsului şi analiza calităţii lui.
5.5.25. Sensibilitatea, erorile şi precizia.

– 17 –
 5.5.26. Proiectarea algoritmelor, întocmirea organigramelor de calcul şi a
programelor pentru calculator.
5.5.27. Corectarea produsului în vederea obţinerii performanţelor impuse şi
dorite.
5.5.28. Optimizarea în raport cu timpul minim, cu criteriul energetic, cu
momentul echivalent, cu consumul de materiale, cu costul minim etc.
5.5.29. Măsuri constructive pentru protecţia automată împotriva situaţiilor
de avarii şi pentru protecţia împotriva gazelor, prafului, umidităţii şi apei.
5.5.30. Măsuri constructive pentru protecţia omului împotriva manifestărilor
produsului.
5.5.31. Fiabilitatea produsului.
5.5.32. Modelarea pe calculator (analogic sau numeric) a diferitelor regimuri
de funcţionare şi analiza funcţionării.
5.5.33. Schiţe şi scheme explicative, scheme structurale bloc şi graf,
schemele de principiu (tehnologice) restrânse şi desfăşurate, precum şi graficele şi
tabelele de sinteză a rezultatelor.
5.5.34. Desenul de gabarit, desenul de ansamblu, desenele subansamblelor
mai importante, desenele de execuţie ale diferitelor piese, schemele electrice de
montaj împreună cu schemele de măsurare şi schemele de protecţie pentru
subansamble şi pentru ansamblu.

5.6. TEHNOLOGIA DE REALIZARE

5.6.1. Proiectul va conţine în mod obligatoriu o parte tehnologică care

urmăreşte să pună în evidenţă şi să dezvolte capacitatea absolventului de a alege şi
propune soluţii tehnologice moderne şi optime, care să permită diversificarea
producţiei, lărgirea bazei proprii de materii prime şi sporirea gradului de asigurare
din resurse existente a necesităţilor economiei reale.
5.6.2. Procesul tehnologic pentru un subansamblu reprezentativ al
produsului (instalaţiei) proiectat(e), care va conţine elaborarea modalităţilor optime
de realizare a pieselor (părţilor componente), de montare şi de reglare, cu
precizarea instalaţiilor, utilajelor şi SDV-urilor, precum şi a agenţilor economici ce
concură la realizarea produsului (instalaţiei).
5.6.3. Pentru produs sau subansamblu precizat se va proiecta tehnologia
pieselor turnate, tehnologia pieselor forjate sau laminate, tehnologia pieselor
sudate, tehnologia pieselor prelucrate prin stanţare, tăiere cu flacără oxiacetilenică
sau plasmă, tehnologia pieselor prelucrate prin deformare la rece, tehnologia
pieselor prelucrate prin aşchiere, tehnologia de finisare, tehnologia de echilibrare
statică şi dinamică, tehnologia de acoperire galvanică şi vopsire, tehnologia
circuitelor magnetice, tehnologia înfăşurărilor, tehnologia căilor de curent,
tehnologia de izolare şi impregnare, tehnologia circuitelor imprimate, tehnologia
de plantare a componentelor electronice, tehnologia de asamblare şi montare,
tehnologia de încercare şi reglare, tehnologia de conservare, ambalare, transport şi
depozitare, tehnologia de deconservare, instalare şi punere în funcţiune, tehnologia

– 18 –
de testare, diagnosticare şi depanare, tehnologia de exploatare şi întreţinere etc.
5.6.4. Lista de piese şi subansamble executate prin anumite procedee
tehnologice: turnare, forjare, tratamente termice, ştanţare, realizarea din răşini
sintetice, turnate sau presate.
5.6.5. Lista de piese şi subansamble obţinute prin colaborări exterioare.
5.6.6. Proiectele de execuţie pentru instalaţiile tehnologice, utilajele şi SDV-
urile necesare şi neexistente.

5.7. REALIZAREA PRACTICĂ ŞI STUDIUL EXPERIMENTAL

5.7.1. Anumite proiecte (ce se pretează) pot conţine şi o parte practică care
să evidenţieze aptitudinile şi pregătirea practică a autorului. De asemenea, va
trebui să ateste justeţea şi corectitudinea soluţiei adoptate, premizelor de la care s-a
plecat, ipotezele simplificatoare de care s-a ţinut seama, calculelor efectuate şi
rezultatelor teoretice precum şi posibilitatea aplicării în practică a acestora.
5.7.2. Efectuarea unor experimentări de laborator în vederea obţinerii de
date şi informaţii necesare proiectării sau studiului.
5.7.3. Efectuarea de măsurători de parametri şi performanţe pe exemplare
existente în vederea obţinerii de informaţii necesare elaborării lucrării sau
comparării rezultatelor teoretice obţinute.
5.7.4. Aplicarea şi verificarea pe exemple fizice existente a metodelor
determinate, a algoritmelor proiectate sau a programelor întocmite pentru
calculator.
5.7.5. Realizarea practică a unuia sau mai multor exemplare din produsul
proiectat, în cazul în care aceasta este posibil.
5.7.6. Verificarea geometrică a produsului realizat (forme geometrice,
dimensiuni, unghiuri, suprafeţe, volume).
5.7.7. Verificarea timpilor de funcţionare.
5.7.8. Încercarea mecanică a produsului realizat (rezistenţa mecanică,
stabilitatea şi robusteţea la vibraţii şi şocuri, parametrii cinematici, forţe, cupluri,
deplasări, viteze, acceleraţii, mase, momente de inerţie, nivel de vibraţii, nivel de
zgomot, anduranţă etc.).
5.7.9. Încercarea electromagnetică a produsului realizat (rezistenţe,
inductivităţi, capacităţi, impedanţe, tensiuni, frecvenţe, curenţi, fluxuri, câmpuri
etc.).
5.7.10. Încercarea de izolaţie a produsului realizat (distanţe de izolaţie,
rezistenţe minime de izolaţie, rigidităţi dielectrice etc.).
5.7.11. Încercarea termică a produsului realizat (încălzire, ventilaţie,
influenţa temperaturii asupra unor parametri, gama de temperaturi în care poate
funcţiona, etc).
5.7.12. Determinarea caracteristicilor de funcţionare.
5.7.13. Verificarea diferitelor regimuri de funcţionare.
5.7.14. Verificarea energetică a produsului (consum, energii, puteri, pierderi,
randamente etc.).

– 19 –
 5.7.15. Verificarea influenţei condiţiilor externe (temperatură, presiune,
umiditate, apă, câmpuri electrice, câmpuri magnetice, zgomote, vibraţii etc.).
5.7.16. Verificarea protecţiei produsului împotriva eventualelor avarii sau
funcţionări nepermise şi a protecţiei omului împotriva manifestărilor produsului
proiectat şi realizat.
5.7.17. Verificarea fiabilităţii în funcţionare.

5.8. CALCULUL ECONOMIC

5.8.1. Fiecare proiect va conţine în mod obligatoriu o parte de calcul

economic care va trebui să fructifice cunoştinţele economice asimilate în facultate.
Această parte va trebui să pună în evidenţă pregătirea economică a absolventului,
capacitatea lui de a alege soluţii eficiente şi rentabile.
5.8.2. Estimarea cheltuielilor de proiectare, dezvoltare şi pregătire a
execuţiei.
5.8.3. Pe baza tehnologiei proiectate, se determină cheltuielile evidenţiate de
instalaţii şi SDV-uri şi cheltuielile cu lucrările de investiţii necesare asimilării,
inclusiv standuri de probă (construcţii, dotare, montaj).
5.8.4. Cunoscând structura, calculele de dimensionare şi diferitele
componente, se determină consumurile specifice de materii prime, materiale şi
componente, iar pe baza lor efortul financiar implicat de materiale.
5.8.5. Tehnologia de realizare permite determinarea manoperei necesare şi a
cheltuielilor implicate de plata retribuţiilor.
5.8.6. Fiind proiectată tehnologia de realizare, se determină consumurile de
energie (energie electrică, energie termică, combustibil, apă industrială, abur, aer
comprimat, oxigen, acetilenă etc.) şi efortul implicat de energie.
5.8.7. Cheltuieli cu funcţionarea şi întreţinerea utilajelor.
5.8.8. Elaborarea "Antecalculaţiei de preţ" cu costul complet de producţie,
preţul de livrare şi preţul cu amănuntul.
5.8.9. Preţul de vânzare specific (în mii lei/kg, mii lei/m3 etc.).
5.8.10. Indicele de masă specific exprimat în kg pe parametru specific
(kg/kW, kg/m3 etc.).
5.8.11. Raportul între preţul de vânzare şi manopera normată în mii lei/oră.
5.8.12. Termenul de recuperare a cheltuielilor de asimilare (inclusiv
investiţii), exprimat ca raport între volumul cheltuielilor necesare pentru noul utilaj
şi economia anuală realizată pe seama produsului nou realizat cu noul utilaj.
5.8.13. Comparaţia produsului cu alte produse similare din ţară şi din
străinătate sub aspectul consumurilor de materii prime şi materiale, manoperă,
energie etc.
5.8.14. Indicatorii economici: sporul de producţie, reducerea timpului,
productivitatea muncii şi creşterea productivităţii muncii, reducerea costurilor,
economia de forţă de muncă implicată de introducerea tehnologiei sau a instalaţiei
respective, beneficiul pe unitatea de produs, rata rentabilităţii pe produs şi
economiile de materiale şi energie.

– 20 –
 5.8.15. Aprovizionarea tehnico-materială a producţiei, normarea tehnică a
consumurilor de materiale şi energetice, tipizarea produselor, cooperarea în
producţie, dimensionarea corespunzătoare a stocurilor, gospodărirea raţională a
materiilor prime şi materialelor, organizarea recuperării şi refolosirii integrale a
acestora.
5.8.16. Căi de perfecţionare a managementului economic, corespunzător
condiţiilor economiei reale.
5.8.17. Perfecţionarea sistemului informaţional economico-social şi
introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor.
Creşterea operativităţii şi calităţii informaţiilor cu privire la metodele economico-
financiare ale agenţilor economici.
5.8.18. Aplicarea corectă a mecanismului economico-financiar şi a
principiilor de autogestiune şi management ale agenţilor economici.

5.9. MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII,

TEHNICA SECURITĂŢII ŞI DE PREVENIREA
ŞI STINGEREA INCENDIILOR

5.9.1. Fiecare proiect va conţine în mod obligatoriu măsuri de protecţia

muncii, tehnica securităţii şi de prevenirea şi stingerea incendiilor, care vor pune în
evidenţă pregătirea absolventului în acest domeniu.
5.9.2. Având în vedere principiul de construcţie şi principiile de funcţionare
şi ţinând seamă de depozitarea, transportul, funcţionarea, utilizarea şi depanarea
produsului (instalaţiei) proiectat(e), se va elabora un ansamblu de măsuri de
protecţia muncii, tehnica securităţii şi de prevenirea şi stingerea incendiilor,
specifice fiecărui procedeu sau metodă tehnologică etc., precum şi implicaţiile ce
decurg din nerespectarea acestora.

5.10. CARTEA TEHNICĂ A PRODUSULUI

SAU REFERATUL LUCRĂRII

5.10.1. În cazul în care obiectul proiectului este un aparat sau o instalaţie

care se impune a fi realizată fizic, aceasta atrage după sine întocmirea unei cărţi
tehnice cu următorul conţinut (capitole):generalităţi, caracteristicile tehnice,
descrierea tehnică (construcţie şi funcţionare), instrucţiuni de utilizare, montarea şi
demontarea, testarea , reglarea, diagnosticarea, depanarea, întreţinerea, transportul,
depozitarea, măsuri de protecţia muncii, schema de principiu.
5.10.2. În cazul în care proiectul urmăreşte realizarea unei lucrări de
laborator, se va întocmi un referat cu următorul conţinut (capitole): principiul
lucrării, chestiuni de studiat, schema de lucru şi aparate folosite, modul de lucru,
tabel de date, prelucrarea datelor şi concluzii.

– 21 –
 5.11. CONCLUZII FINALE

5.11.1. Acest capitol al proiectului va face o sinteză a tuturor concluziilor

parţiale din toată lucrarea, a avantajelor şi dezavantajelor tehnico-economice ce
rezultă din comparaţia cu alte produse similare, a originalităţii şi a tot ce este mai
deosebit în lucrarea respectivă, ce are nou şi valoros ca rezultate şi interpretare.
5.11.2. Implicaţiile economico-sociale ale aplicării în practică a rezultatelor
lucrării cu privire la: reducerea sau minimizarea consumului specific de materii
prime şi materiale, înlocuirea materialelor energo-intensive, a materialelor de
import şi a materialelor strategice cu materiale indigene noi şi ieftine, diminuarea
sau minimizarea consumului de energie şi creşterea bazei energetice, reducerea
costului pe producţie, a costului investiţiilor, îmbunătăţirea calităţii şi creşterea
competitivităţii produselor, înlocuirea importului de asemenea produse şi creşterea
solicitărilor externe de asemenea produse, creşterea capacităţii, eficienţei şi a
productivităţii în funcţionare, creşterea produsului intern brut, introducerea şi
dezvoltarea progresului tehnic, asigurarea protecţiei omului şi utilajului,
dezvoltarea şi generalizarea mijloacelor moderne de automatizare şi cibernetizare a
economiei, mărirea siguranţei în funcţionare, introducerea sistemului de conducere
cu mijloace de prelucrare automată a datelor, perfecţionarea sistemului
informaţional economic, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, reducerea zilei de
lucru, creşterea nivelului de trai etc.

5.12. PARTEA GRAFICĂ (DESENATĂ)

5.12.1. Partea grafică trebuie să ilustreze prin grafice, nomograme, schiţe şi

desene conţinutul textului proiectului, astfel încât să expliciteze şi să reflecte
problemele tratate pentru ca interpretarea rezultatelor obţinute să fie clară, concisă
şi cât mai sugestivă.
5.12.2. Numărul diagramelor şi schiţelor va fi variabil şi în concordanţă cu
soluţiile adoptate.
5.12.3. Numărul desenelor necesare proiectului se va preciza de către
coordonatorul de proiect, iar materialul grafic sub formă de planşe nu va trebui să
depăşească în medie 15 bucăţi executate în tuş, sau listate la plotter şi la
dimensiuni STAS.
5.12.4. Fiecare planşă va trebui să aibă jos, în partea dreaptă cartuşul
standardizat în care se va trece: denumirea facultăţii şi a specializării, numărul şi
conţinutul desenului, data de executare, numele şi prenumele absolventului precum
şi semnătura de verificare a coordonatorului.
5.12.5. Partea grafică va trebui să se execute la scări potrivite şi să conţină
eventual tabele rezumative cu referire la indicatorii tehnici ai produsului sau
instalaţiei, la utilajele necesare şi unele instrucţiuni privind tehnologiile de lucru.
5.12.6. Executarea părţii grafice a proiectului va fi întocmită în paralel cu
elaborarea textului.

– 22 –
 5.13. LISTA BIBLIOGRAFICĂ

5.13.1. Bibliografia selectată trebuie să dovedească gradul de informare a

autorului în domeniul lucrării elaborate ca şi capacitatea de documentare într-un
anumit domeniu.
5.13.2. Se recomandă ca lista bibliografică să conţină 20...50 de poziţii care
au fost folosite la elaborarea lucrării şi la care se fac referiri în conţinutul lucrării.

OBSERVAŢIE
Aceste capitole sunt orientative, urmând ca îndrumătorii de proiect (cadre
didactice şi specialişti din producţie sau din unităţi de proiectare şi cercetare) să
detalieze sau să restrângă anumite părţi în funcţie de specificul temei, sau al
unităţii economice unde se face cercetarea-proiectarea de către absolvent.
Probitatea este caracteristica de bază a oricărei lucrări ştiinţifice, fie chiar şi
un început cum este o lucrare de diplomă. Aceasta trebuie să constituie o
contribuţie ştiinţifică personală şi originală a absolventului şi nicidecum o lucrare
de cercetare ştiinţifică efectuată şi redactată de un cadru didactic sau de un
specialist din cercetare-proiectare şi cu atât mai puţin un plagiat prin însuşirea
necinstită a unor lucrări anterioare (fie chiar şi de diplomă).

– 23 –
 6. DOCUMENTAREA

6.1. Faza de documentare începe din primele zile ale activităţii de proiectare
(anul IV, semestrul VIII), cea mai mare parte a ei efectuându-se în semestrul IX şi
se termină odată cu transcrierea proiectului.
6.2. Având tema, datele iniţiale şi problemele care se cer a fi rezolvate în
cadrul proiectului, pe baza conţinutului din ghid, se alcătuieşte împreună cu
conducătorul ştiinţific o tematică, adică un prim cuprins al proiectului (pct. 3.2).
6.3. Contactându-se şi consultându-se specialiştii din învăţământ, cercetare,
proiectare, producţie şi exploatare, care au preocupări şi experienţă în domeniul
tematicii proiectului, se vor obţine informaţii referitoare la nivelul de rezolvare, la
căile de rezolvare, la comportarea în exploatare, precum şi la bibliografia necesară.
6.4. Cunoscând tematica proiectului, pe baza clasificării zecimale, se extrag
din fişierele bibliotecilor toate lucrările (studii, articole, manuale, tratate, norme,
STAS-uri etc.) din ultimii 5...10 ani din domeniul problematicii proiectului, sau
care ar prezenta o tangenţă cu problematica proiectului. Această operaţie se
continuă până la transcrierea lucrării.
6.5. Din bibliografiile lucrărilor consultate se extrag poziţiile al căror titlu
este legat de tema proiectului abordat. Şi această acţiune se continuă până la
transcrierea lucrării.
6.6. Pentru fiecare titlu de lucrare bibliografică se completează o fişă cu
toate datele lucrării, autori, titlu, editură, localitate, sau autori, titlu, revistă, număr,
lună, an, inclusiv biblioteca în care se găseşte şi cota cărţii din biblioteca
respectivă. Operaţia se continuă până la transcrierea lucrării.
6.7. Fişele respective trebuie să conţină la final – pe cât posibil – toate
lucrările reprezentative legate de problematica proiectului pe o anumită perioadă.
6.8. Fişele se ţin în ordinea alfabetică după numele autorilor, dar se
recomandă ca revistele de specialitate să fie consultate în ordine inversă datelor de
apariţie pe parcursul a 5...10 ani.
Pe lângă revistele din ţară este indispensabil să se consulte periodicele
străine cele mai reprezentative ale domeniului în cel puţin două limbi de circulaţie
universală.
6.9. Consultând lucrările pentru care s-au întocmit fişe bibliografice, se
completează în continuare fişa cu un scurt rezumat al lucrării, cu faptul dacă este
utilă sau nu şi cu problemele prin care se face utilă.
6.10. De asemenea, consultând lucrările pentru care s-au întocmit fişe, din
fiecare lucrare se extrage, pe foi volante şi pe probleme, materialul care se
consideră necesar elaborării proiectului, menţionându-se pe foile respective
autorul, titlul lucrării şi paginile de la care s-a extras materialul.
Se vor extrage idei, principii, algoritme, organigrame, metode, desene,
schiţe, scheme, relaţii, demonstraţii, grafice, tabele, exemple, interpretări, concluzii
şi tot ce se consideră că este necesar rezolvării temei, chiar dacă uneori aceste
materiale se repetă.
6.11. Aceste foi, cu material extras din lucrările bibliografice, se sortează pe

– 24 –
probleme în concordanţă cu problematica din conţinutul proiectului, formându-se
dosare cu material extras pentru fiecare problemă mai importantă din proiect.
6.12. Reprezintă un aspect negativ în rezolvarea lucrărilor de diplomă,
atunci când se constată dezinformarea candidatului în privinţa domeniului abordat.
6.13. Nu sunt rare cazurile când documentarea este deficitară atât ca volum
cât şi ca profunzime de investigare cât şi ca prezentare la zi a ultimelor date
bibliografice. Se citează câteva titluri nesemnificative, formal, care nu au
importanţă la rezolvarea temei, ceea ce face ca însăşi tratarea temei să fie sumară,
să se rezume la aspecte disparate, nefundamentate.
6.14. Este de datoria coordonatorului de a verifica corectitudinea
metodologiei folosite, ca şi aplicarea ei. Când metodologia de lucru este corectă şi
respectată nu trebuie să sperie diversitatea rezultatelor întrucât cerinţa oricărei
lucrări ştiinţifice este obiectivitatea. În cazul în care se lucrează corect diversitatea
rezultatelor poate să fie o calitate, iar nu o deficienţă a cercetării-proiectării.

– 25 –
 7. ELABORAREA

7.1. La elaborarea proiectului se va ţine seama că el se adresează unor cadre

cu pregătire superioară, specialişti din domeniul respectiv, că trebuie să reflecte
chintesenţa pregătirii absolventului în domeniul specializării sale, capacitatea
creativă, spiritul inventiv, receptivitatea la nou, precum şi faptul că absolventul
este capabil să aleagă soluţii optime şi să rezolve probleme utile şi într-un mod
corespunzător exigenţelor economiei reale.
7.2. Având materialul extras, pe baza cuprinsului întocmit se trece la
utilizarea bibliografiei selectate, prelucrarea materialului extras şi elaborarea
diferitelor părţi ale proiectului.
7.3. Etapa de elaborare a proiectului se va desfăşura în cadrul activităţii de
proiectare şi va începe în cursul semestrul VIII, dar nu mai târziu de începerea
semestrului IX.
7.4. Elaborarea diferitelor părţi se recomandă să fie făcută în următoarea
ordine: lista simbolurilor utilizate, analiza tehnico-economică a soluţiilor existente
şi justificarea soluţiei preconizate, calculele de dimensionare şi în paralel cu
acestea experimentări de laborator şi măsurători de parametri şi performanţe pe
exemplare existente, tehnologia de realizare, realizarea practică, verificarea
experimentală, calculul economic, măsuri de protecţia muncii, cartea tehnică sau
referatul lucrării, introducerea, concluziile finale, lista bibliografică şi cuprinsul
lucrării.
7.5. Lista simbolurilor utilizate se va întocmi, ţinându-se seama de
standardele în vigoare şi recomandările literaturii de specialitate, pe toată perioada
elaborării proiectului.
7.6. Analiza tehnico-economică a soluţiilor existente şi justificarea soluţiei
preconizate se bazează pe literatura existentă şi realizările existente în domeniul
respectiv, contribuţia autorului constând în identificarea acestui material, filtrarea,
organizarea şi sinteza lui, la care se adaugă interpretarea şi concluziile autorului.
7.7. În elaborarea acestei părţi se va evita prezentarea "fotografică" a unui
material extras din literatura de specialitate fără interpretarea şi concluziile
autorului.
7.8. Cunoscând că se adresează unor specialişti, elaborarea acestei părţi se
va realiza cu ajutorul schiţelor, schemelor de principiu simplificate, relaţiilor,
graficelor şi tabelelor însoţite de enunţarea pe scurt a principiilor şi legilor pe care
se bazează. Pentru lămuriri suplimentare se vor face trimiteri bibliografice.
7.9. Tot conţinutul acestei părţi va trebui elaborat de aşa manieră încât să
constituie un ansamblu de argumente care să justifice, din punct de vedere tehnic şi
economic, tot ce se adoptă şi se elaborează în continuare în cadrul proiectului.
7.10. Ca fond, lucrarea de diplomă nu este şi nu poate fi un simplu rezumat
al bibliografiei consultate ci trebuie să fie o lucrare bazată pe contribuţii originale.
7.11. Este de dorit ca lucrările de diplomă să crească în conţinut ştiinţific
atât pe linia unei bune documentări care să fie la zi cu ultimele progrese din lume
cât şi pe linia aprofundării temelor abordate prin cercetări originale şi care să

– 26 –
arunce o nouă lumină asupra problemelor alese
7.12. Se va avea grijă de a folosi unităţile de măsură din sistemul
internaţional (SI). Este inadmisibil să se exprime variat şi după sisteme diferite
acelaşi gen de date formulate.
7.13. Ţinând seama de analiza tehnico-economică a soluţiilor existente, se
concepe structura şi arhitectura produsului şi se adoptă metodica sau algoritmul de
calcul, după care se trece la efectuarea calculului de dimensionare a diferitelor
componente şi subansambluri, la alegerea componentelor şi la calculele de
verificare în toate regimurile posibile de lucru.
7.14. Se vor alege, pe cât posibil, materiale şi componente existente pe piaţă.
7.15. Calculele vor fi însoţite de scheme structurale bloc şi graf şi de schiţe
explicative, respectând standardele şi normele în vigoare la reprezentarea grafică a
diferitelor elemente componente.
7.16. Calculele se vor efectua pe baza relaţiilor din literatura de specialitate.
În cazul în care aceste relaţii nu sunt exprimate în sistemul internaţional de unităţi,
ele vor fi prelucrate şi aduse la forma corespunzătoare sistemului internaţional.
7.17. În vederea alegerii din literatură a relaţiilor corespunzătoare, se vor
stabili condiţiile în care se desfăşoară fenomenul şi ipotezele simplificatoare care
se pot face.
7.18. Dacă în literatura de specialitate nu se găsesc relaţiile de calcul
necesare, cunoscând fenomenele care au loc şi pornind de la unele principii,
teoreme sau legi din literatură, care guvernează fenomenale respectivele
demonstrează relaţiile căutate şi apoi se verifică experimental.
7.19. Pentru verificarea premizelor de la care s-a plecat, metodicii de calcul
şi a conducerii calculelor, unele dimensionări se pot face pe mai multe căi,
comparând rezultatele obţinute, iar rezultatele teoretice se vor compara cu
rezultatele unor experimentări de laborator sau cu rezultatele unor măsurători
efectuate pe produse similare existente. Se vor explica eventualele neconcordanţe
între rezultatele teoretice şi cele experimentale, iar în cazurile în care abaterile vor
fi inadmisibile se vor efectua corecţiile corespunzătoare ale metodicii sau
algoritmului de calcul.
7.20. În vederea obţinerii unor produse superioare, se recomandă calculul
mai multor variante şi alegerea variantei celei mai bune, precum şi optimizarea
consumului de materiale şi energie, maximizarea randamentelor, minimizarea
preţului de cost etc.
7.21. Unele rezultate finale mai frecvent utilizate, în practică se vor exprima
atât în sistemul internaţional cât şi în sistemul utilizat în practică.
7.22. Pentru efectuarea calculelor se va utiliza calculatorul electronic. În
acest scop se vor stabili algoritme de proiectare, organigrame de calcul şi programe
corespunzătoare pentru calculator.
7.23. Pentru a pune mai bine în evidenţă anumite dependenţe funcţionale,
caracteristici sau răspunsurile unor sisteme se vor folosi reprezentările grafice.
7.24. După terminarea dimensionării, alegerii şi verificării elementelor
componente, pentru analiza funcţionării produsului proiectat se va efectua
modelarea cu ajutorul calculatorului analogic sau numeric a diferitelor regimuri de

– 27 –
funcţionare ca şi a diferitelor fenomene mai complexe care au loc în produs. Pe
baza rezultatelor obţinute, se vor efectua eventualele corecţii ale structurii
produsului sau sistemului proiectat, sau ale metodicii şi algoritmului de proiectare.
7.25. După calculele de dimensionare şi verificare, se realizează desenele
diferitelor piese, desenele subansamblelor, desenul de ansamblu, schemele de
principiu şi schemele de montaj, în concordanţă cu standardele şi normele în
vigoare.
7.26. Această parte de dimensionare tehnică este cea mai bogată în
contribuţiile autorului. Aceste contribuţii încep cu setul de valori obţinute pe baza
cărora se poate realiza produsul, sistemul sau instalaţia şi se continuă cu
conceperea structurii şi arhitecturii produsului proiectat, cu perfecţionarea
caracteristicilor tehnico-economice, cu înlocuirea materialelor de import şi energo-
intensive cu materiale existente pe piaţă, cu adaptarea unor dispozitive, sisteme,
metode sau algoritme din alte domenii de activitate, cu lărgirea şi generalizarea
sferei de aplicabilitate a unor sisteme, metode, algoritme sau tehnologii, cu
conceperea şi proiectarea unor dispozitive, sisteme, algoritme sau tehnologii şi cu
minimizarea consumului de materiale, consumului de energie şi preţului de cost.
7.27. Conducătorul ştiinţific va alege un subansamblu din proiect cât mai
complet pentru care se vor elabora desene de execuţie complete, întocmite conform
standardelor în vigoare şi apte să primească avizul "bun de executat".
7.28. Precizarea componentelor, materialelor şi dimensiunilor împreună cu
realizarea desenelor permite trecerea la proiectarea tehnologiei de realizare a
întregului produs sau a unui ansamblu din produsul proiectat. Elaborarea
procesului tehnologic va trebui să ţină seama de proiectul de execuţie a produsului,
de caracteristicile constructive şi dimensionale ale piesei sau subansamblului, de
condiţiile de precizie dimensională şi de formă, de calitatea suprafeţelor prelucrate,
de volumul producţiei, de utilajul disponibil, de caracterul producţiei, de
semifabricatele folosite, de organizarea procesului de fabricaţie, de cadrele
disponibile, de condiţiile de muncă etc.
7.29. După stabilirea operaţiilor tehnologice şi ordinea lor, alegerea SDV şi
eventuala proiectare a lor, stabilirea maşinilor de lucru şi reglarea lor şi calificarea
personalului, se elaborează documentaţia tehnologică, adică totalitatea
documentelor de uz intern prin care se sintetizează elementele procesului
tehnologic.
7.30. Partea practică a proiectului poate să înceapă paralel cu efectuarea
calculelor de dimensionare, prin experimentări de laborator sau realizări de
măsurători sau oscilografieri de fenomene, caracteristici sau performanţe pe
exemplare existente, în vederea obţinerii de informaţii suplimentare, necesare
pentru conducerea calculelor efectuate.
7.31. În cazul când tema proiectului se referă la proiectarea unei metode,
algoritm sau program pentru calculator, după terminarea proiectării se impune
verificarea rezultatelor obţinute pe un exemplar de produs existent sau sistem, iar
atunci când nu se verifică se vor efectua corecţiile corespunzătoare.
7.32. Dacă tema proiectului se referă la proiectarea unui produs, unei
instalaţii sau unui sistem pe cât posibil se va realiza practic un exemplar sau o

– 28 –
parte din instalaţia respectivă, care să confirme corectitudinea calculelor efectuate
şi posibilitatea aplicării imediate a rezultatelor obţinute.
7.33. Produsul sau subansamblul realizat va permite încercarea lui în toate
regimurile posibile de funcţionare, câmp în care se vor măsura valorile importante
ale mărimilor caracteristice, se vor înregistra evoluţiile în timp ale diferitelor
mărimi sau dependenţele funcţionale dintre anumite mărimi şi se vor oscilografia
fenomenele importante care au loc în produs.
7.34. Ţinând seama de importanţa pe care o prezintă schemele folosite
pentru măsurările şi înregistrările efectuate, se vor prezenta aceste scheme
împreună cu justificările şi calculele de dimensionare respective.
7.35. Rezultatele practice obţinute în urma studiului experimental se
compară cu rezultatele teoretice, explicându-se eventualele neconcordanţe, iar când
acestea sunt inadmisibile se vor efectua corecţiile corespunzătoare.
7.36. Proiectul tehnic, tehnologia de realizare şi cunoaşterea produsului, la
care se adaugă şi realizarea practică, furnizează toate datele necesare efectuării
calculului economic conform punctelor stabilite în cadrul conţinutului, care să
demonstreze eficienţa şi rentabilitatea produsului şi care să pună în evidenţă şi să
dezvolte capacitatea absolventului de a alege soluţii optime.
7.37. Cunoaşterea principiului de construcţie, a principiului de funcţionare, a
structurii şi arhitecturii produsului, ca şi a dimensionării acestuia, permite – prin
analogie cu alte produse similare – elaborarea unui ansamblu de măsuri de
protecţia muncii, tehnica securităţii şi de prevenirea şi stingerea incendiilor, care se
impun a fi respectate cu ocazia depozitării, transportului, funcţionării şi depanării
produsului proiectat, ţinând seama de elementele în mişcare, de piesele sub
tensiune, de piesele cu temperaturi ridicate, de gazele toxice etc.
7.38. În cazurile în care se cere, pe baza conţinutului proiectului, se
elaborează cartea tehnică a produsului sau referatul lucrării de laborator, în
concordanţă cu punctele la care trebuie să se răspundă.
7.39. După elaborarea părţilor de mai sus, se trece şi la elaborarea
introducerii proiectului, respectând ideile enunţate în conţinut.
7.40. Filtrând concluziile parţiale din tot cuprinsul proiectului se elaborează
concluziile generale care trebuie să sublinieze în mod sintetic aspectele deosebite
tehnice, economice ce se pot desprinde din proiectul respectiv.
7.41. Concluziile finale vor fi organizate şi formulate de aşa manieră încât
cu ajutorul unor exemple din proiect să se pună în evidenţă următoarele trăsături
sau atribute ale lucrării:
– actualitatea şi oportunitatea abordării unei astfel de teme,
– instrumentele şi metodele de investigare,
– nivelul ştiinţific de rezolvare a temei,
– originalitatea şi partea de noutate a proiectului,
– partea practică şi experimentală a lucrării,
– integrarea conţinutului lucrării în literatura de specialitate,
– aplicabilitatea rezultatelor obţinute,
– implicaţiile tehnico-economice ale acestor rezultate,
– nivelul şi volumul cunoştinţelor autorului în disciplinele care formează

– 29 –
specializarea sa,
– gradul de pregătire în conceperea,
– proiectarea, realizarea şi exploatarea produselor din sfera specializării sale
şi importanţa teoretică şi practică a lucrării elaborate.
7.42. Pentru elaborarea listei bibliografice, din toate titlurile extrase şi
consultate se selectează acele lucrări la care s-au făcut trimiteri în conţinutul,
proiectului, care acoperă ultima perioadă de 5...10 ani ca cele mai reprezentative şi
mai noi lucrări în domeniul respectiv şi care să ateste că autorul a explorat toate
realizările tehnico-ştiinţifice pentru elaborarea lucrării.
7.43. În cazul cursurilor, manualelor şi tratatelor se vor trece: autorul, titlul,
editura, localitatea, anul şi limba, iar în cazul articolelor se vor trece: autorul, titlul
articolului, revista, volumul, numărul, luna, anul şi limba.
7.44. Lista bibliografică va conţine lucrările selectate în ordinea alfabetică a
autorilor.
7.45. Nu se acceptă introducerea în lista bibliografică decât a acelor lucrări
care au fost consultate pentru întocmirea proiectului şi deci care, într-un mod sau
altul, au influenţat redactarea, indiferent că se acceptă sau se combate ideea
exprimată de autorul lucrării incluse în bibliografie.
7.46. După terminarea elaborării tuturor părţilor proiectului se face o nouă
punere de acord a titlurilor capitolelor, paragrafelor şi punctelor cu conţinutul lor şi
se corectează succesiunea diferitelor paragrafe şi ponderea diferitelor părţi în
conţinutul proiectului.
7.47. În final se elaborează cuprinsul proiectului care va trebui să conţină în
ordinea adoptată toate capitolele, paragrafele şi punctele din proiect.

– 30 –
 8. REDACTAREA

8.1. Redactarea proiectului trebuie făcută ţinând seama că reprezintă o

sinteză a muncii absolventului, care se adresează unor specialişti în domeniul
respectiv şi în aşa fel încât să se poată identifica uşor ce aparţine autorului
proiectului şi ce aparţine altor autori, iar fiecare pas din proiect să fie însoţit de
justificările corespunzătoare.
8.2. Pentru o redactare cât mai concisă se va face uz, într-o măsură cât mai
mare, de relaţii matematice, schiţe, desene, scheme, reprezentări grafice şi tabele.
8.3. Se va evita redactarea descriptivă, sau "fotografică" lipsită de
interpretări şi concluzii, precum şi copierea de texte din literatura de specialitate.
8.4. Ţinând seama că proiectul nu este un manual, se va evita în cadrul
proiectului prezenţa de explicaţii cunoscute sau prezenţa de demonstraţii care
există în literatură. Pentru cititorii interesaţi se vor face trimiteri bibliografice.
8.5. Pentru justificarea utilizării unei relaţii pentru calculul valorii unei
anumite mărimi, se vor menţiona condiţiile în care se desfăşoară fenomenul sau
procesul şi ipotezele simplificatoare care se pot face.
8.6. La calculul valorii unei mărimi se scrie literat relaţia corespunzătoare,
menţionând pagina şi lucrarea de unde s-a luat, după care, se repetă mai jos relaţia
cu mărimile înlocuite prin valorile numerice corespunzătoare şi se egalează cu
rezultatul calculelor respective urmat de unitatea de măsură.
8.7. În cazul determinării unor relaţii necesare care nu se găsesc în literatura
de specialitate se menţionează legea, principiul sau relaţia cunoscută de la care se
pleacă împreună cu trimiterea bibliografică, condiţiile şi ipotezele în care se face
demonstraţia, unele etape mai importante din cursul demonstraţiei şi forma finală a
relaţiei obţinute.
8.8. În cazul în care se impune alegerea unor date din tabele sau
determinarea lor din reprezentări grafice (curbe), se reproduce tabela sau porţiunea
corespunzătoare din tabelă, respectiv reprezentarea grafică corespunzătoare,
menţionând pagina şi lucrarea de unde s-a luat, se face justificarea necesară şi se
prezintă valorile alese sau determinate.
8.9. Menţionarea în proiect a unor afirmaţii, interpretări sau concluzii ale
unor autori vor fi însoţite de trimiteri bibliografice.
8.10. Toate relaţiile utilizate şi prezentate în proiect vor fi numerotate cu
cifre arabe, care se vor găsi pe marginea dreaptă, închise în paranteze rotunde,
numerotarea făcându-se pe capitole sau pe total.
8.11. De asemenea, toate tabelele şi figurile din proiect vor fi numerotate cu
cifre arabe şi vor purta fiecare un titlu.
8.12. Tot proiectul, în urma redactării, va conţine circa 100 de pagini scrise
de mână, sau 70 de pagini scoase la imprimantă, şi va fi împărţit în capitole,
paragrafe, puncte şi subpuncte, respectând ponderea fiecărei părţi în cadrul
proiectului.
8.13. Fiecare parte din proiect va constitui un capitol, cu excepţia părţii de
analiză tehnico-economică a soluţiilor existente şi justificarea soluţiei preconizate

– 31 –
care se vor dezvolta pe unul sau două capitole şi a părţii cu calculele de
dimensionare tehnică ce se va dezvolta pe două dau mai multe capitole, iar fiecare
capitol va începe pe o pagină nouă.
8.14. Capitolele, paragrafele, punctele şi subpunctele se recomandă a fi
numerotate cu cifre arabe în sistemul zecimal, iar titlurile să fie scrise cu caractere
care să iasă în evidenţă.
8.15. Se recomandă ca părţile componente să aibă următoarea pondere în
structura proiectului:
1. Cuprinsul proiectului..................................................... circa 1%
2. Introducerea................................................................... circa 2...3%
3. Lista simbolurilor folosite.............................................. circa 1%
4. Analiza critică tehnico-economică a soluţiilor
existente şi justificarea soluţiei preconizate.................. circa 10...15%
5. Calculele de dimensionare tehnică................................ circa 50...55%
6. Tehnologia de realizare.................................................. circa 5...10%
7. Realizarea practică şi studiul experimental.................... circa 5...10%
8. Calculul economic.......................................................... circa 4...6 %
9. Măsuri de protecţia muncii, tehnica securităţii şi
măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor................. circa 2...3 %
10. Cartea tehnică a produsului, instalaţiei sau
referatul lucrării de laborator........................................circa 4...6 %
11. Concluzii finale............................................................ circa 2...3 %
11. Lista bibliografică.........................................................circa 1...2 %
8.16. Proiectul va fi legat şi copertat, având pe copertă conţinutul din anexa
2, iar prima filă din proiect fiind tema repartizată, cu aprobarea directorului de
departament (şefului de catedră) şi a decanului facultăţii şi ştampilată.
8.17. Paralel cu redactarea proiectului coordonatorul ştiinţific va întocmi
referatul de coordonare.
8.18. Proiectul de diplomă împreună cu referatul de coordonare şi cererea de
înscriere la examenul de finalizare a studiilor se vor depune la secretariatul
departamentului (catedrei), la data anunţată de decanat şi cel puţin cu 10 zile
înaintea examenului de finalizare a studiilor.

– 32 –
 Anexa 2
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA CONSTRUCŢII ŞI ARHITECTURĂ
SPECIALIZAREA INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII

(NUMELE ŞI PRENUMELE ABSOLVENTULUI)

PROIECT DE DIPLOMĂ
(TEMA)

Conducător ştiinţific:
(Gradul didactic, titlul ştiinţific, numele şi prenumele)

– 33 –
TIMIŞOARA (Anul)

– 34 –
 9. SUSŢINEREA

9.1. Examenul de finalizare a studiilor se va desfăşura public, într-o

atmosferă festivă, în faţa comisiei numită de Biroul Consiliului Facultăţii şi în
intervalul de timp fixat de Biroul Executiv al Senatului.
9.2. La comisia examenului de finalizare a studiilor, pentru fiecare proiect va
fi invitat şi coordonatorul ştiinţific.
9.3. Programarea absolvenţilor la examenul de finalizare a studiilor se va
face alocându-se pentru fiecare candidat circa 15...25 minute şi ţinând seama şi de
aprecierea coordonatorului ştiinţific, şi de specificul temei. Această programare
pentru toţi candidaţii se va afişa cu cel puţin 24 ore înaintea începerii examenului
şi se va corecta după fiecare zi de examen.
9.4. Examenul de finalizare a studiilor se va ţine într-o sală amenajată
special în acest scop cu aparate de proiecţie, computer PC, cu posibilităţi de afişare
de planşe, cu tablă de scris, cu posibilitatea reglării iluminatului natural şi artificial,
cu instalaţie de amplificare şi înregistrare a sunetului, cu prize de energie electrică
de c.a. monofazat şi trifazat şi eventual şi de c.c.
9.5. Susţinerea proiectului de diplomă se face în faţa comisiei de examinare
şi a unui auditoriu care poate fi format din cadre didactice de specialitate, ingineri
din producţie, cercetare şi proiectare şi din studenţi, colegi de an sau de facultate şi
nu în ultimul rând părinţi sau rude apropiate (soţi, soţii).
9.6. Pentru susţinere, autorul proiectului va întocmi un referat de susţinere a
cărui prezentare – obligatoriu liberă – să dureze circa 5...10 minute, care va începe
cu încadrarea temei în preocupările actuale, subliniind actualitatea şi oportunitatea
abordării temei, un scurt istoric şi o prezentare critică a soluţiilor existente, ce va
justifica prezentarea în continuare a principalelor probleme şi a principalelor
contribuţii din proiectul realizat (calculul teoretic, realizarea practică şi stadiul
experimental), punând în evidenţă aspectele importante ale lucrării şi terminând
prin câteva concluzii mai importante.
9.7. În concordanţă cu referatul de susţinere se va elabora un material grafic
sub formă de planşe pentru afişare, diapozitive pentru proiecţie cu aspectomatul
sau/şi desene pentru proiecţie cu epidiascopul, dischete pentru computer PC care
va conţine desenul de ansamblu, desenele subansamblelor mai importante, schiţe şi
desene explicative, scheme structurale şi scheme de principiu sau tehnologice,
tabele, curbe, relaţii etc. Aceste materiale grafice vor trebui să fie dintre cele mai
reprezentative din proiect şi în acelaşi timp să ajute la înţelegerea susţinerii
proiectului, iar realizarea lor să fie în aşa fel încât scrisul din planşă sau din
proiecţie să poată fi citit de la o distanţă de circa 4 m.
9.8. Expunerea proiectului de diplomă trebuie să se facă într-un stil
ingineresc caracterizat prin precizie ştiinţifică şi conciziune, prin claritate, cu
referiri detaliate doar asupra contribuţiilor originale care să ateste astfel maturitatea
profesională a candidatului, posibilităţile lui de a sistematiza şi sintetiza
cunoştinţele dobândite în decursul anilor de studii în rezolvarea unor probleme de
cercetare, proiectare sau de producţie.

– 35 –
 9.9. În cazul în care proiectul este prevăzut cu realizare practică, se
pregăteşte produsul respectiv pentru a putea fi prezentat în stare de funcţionare
comisiei şi examinat sub aspect constructiv şi de funcţionare, precum şi pentru
punerea în evidenţă a unor caracteristici sau fenomene prin măsurare sau respectiv
vizualizare.
9.10. Se recomandă ca absolventul să înceapă susţinerea prin a se adresa
preşedintelui comisiei, comisiei de examinare şi publicului auditor, după care
expune liber proiectul pe baza referatului de susţinere, a materialului grafic şi pe
cât posibil şi pe baza realizării practice, atunci când această realizare există şi poate
fi montată în faţa comisiei, în restul cazurilor realizarea practică se va prezenta
după expunerea proiectului. Prezentarea verbală, materialul grafic auxiliar şi
realizarea practică vor trebui astfel corelate încât autorul să comunice comisiei pe
cale auditivă şi pe cale vizuală, într-un timp limitat, o cantitate cât mai mare de
informaţie şi de calitate cât mai bună, cu privire la cele mai importante probleme şi
aspecte din proiect.
9.11. După terminarea susţinerii sintezei proiectului de diplomă a
absolventului, în circa 10...15 minute membrii comisiei (inclusiv conducătorul
ştiinţific) vor adresa întrebări candidatului din cadrul proiectului şi din sfera
specializării sale, care să dovedească capacitatea de alegere a soluţiilor optime şi
moderne, capacitatea de utilizare a cunoştinţelor dobândite în facultate precum şi
gradul de informare şi pregătire în domeniul specializării absolvite.
9.12. Răspunsurile candidatului trebuie să fie date în stil ingineresc, adică să
fie scurte, concise şi la obiect, argumentate din punct de vedere ştiinţific şi tehnic.
9.13. În finalul susţinerii, absolventul îşi va îndrepta atenţia către firmele,
colectivele şi persoanele de la care a primit date, informaţii, bibliografie sau
consultaţii în legătură cu elaborarea proiectului.
9.14. Întrucât conducătorul ştiinţific are o mare responsabilitate în stabilirea
modului de abordare şi rezolvare a temei, se insistă din nou asupra necesităţii
prezenţei acestuia la susţinerea proiectului de diplomă de către absolvent în faţa
comisiei de examinare.
9.15. Fiecare membru al comisiei va aprecia cu note de la 10 la 1 proiectul,
realizarea practică, susţinerea şi răspunsurile date fiecărui membru din comisie.
9.16. La sfârşitul fiecărei zile de examen, comisia se va retrage în vederea
acordării notelor absolvenţilor examinaţi în ziua respectivă, note ce se vor
consemna într-un proces verbal, se vor comunica absolvenţilor împreună cu
concluziile comisiei asupra celor examinaţi şi se vor afişa.

– 36 –
 10. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

10.1. INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE, VENTILARE,

CLIMATIZARE ŞI FRIG

1. Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire,

Elaborator: IPCT, I13 – 94, MLPAT 19/N/7.07.94, Ediţia 2000 a normativului
este în curs de aprobare.
2. Normativ privind exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală,
Elaborator: IPCT, I13/1 – 96, MLPAT 21/N/1.04.96, Ediţia 2000 a normativului
este în curs de aprobare.
3. Normativ de proiectare şi execuţie pentru reţele termice cu conducte
preizolate montate în sol utilizate la transportul agentului termic de încălzire şi a
apei calde de consum, Elaborator: IPCT, NP029-98, MLPAT 7/N/4.02.99,
Publicat în Buletinul Construcţiilor (B.C.) nr. 5/2000 şi în Broşură IPCT.
4. Instrucţiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulică prin diafragme a
instalaţiilor şi reţelelor termice cu apă caldă şi fierbinte, Elaborator: INCERC;
ISPE, I 37 – 81, ICCPDC 79/29.06.81, Publicat B.C. nr. 1/1982.
5. Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădiri de locuit, Elaborator: IPCT, C107/1-97, MLPAT 24/N/19.02.92, Publicat
B.C. nr. 14/1998.
6. Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădiri cu altă destinaţie decât de locuit, Elaborator: INCERC, C 107/2-97,
MLPAT 24/N/19.02.97, Publicat B.C. nr. 14/1998.
7. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale
clădirilor, Elaborator: IPCT, C 107/3-97, MLPAT 24/N/19.02.97, Publicat B.C.
nr. 13/1998.
8. Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţii în
contact cu solul, Elaborator: IPCT, C 107/5-97, MLPAT 24/N/19.02.97, Publicat
B.C. nr. 1/1998.
9. Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la
elementele de instalaţii, Elaborator: TAGLSIT, C142-85, ICCPDC 9/04.04.85,
Publicat B.C. nr. 9/1985.
10. Ghid pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală la clădiri,
Elaborator: IPCT, GP 060- 2000, MLPAT 343/N/19.12.2000, Broşură IPCT.
11. Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor de încălzire
din clădiri, Elaborator: ICECON , GP 019-99, MLPAT 78/N/5.10.99, Broşură
ICECON.
12. Ghid pentru calculul necesarului de căldură al clădirilor de locuit,
Elaborator: INCERC, GP 039-99, MLPAT 76/N/ 5.10.99.
13. Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici
Elaborator: IPCT, GP 051-2000, MLPAT 50/N/30.06.2000, Broşură IPCT.
14. Soluţii cadru pentru instalaţii interioare de încălzire utilizând noi
sisteme de producere a agentului termic (centrală termică de apartament, scară
sau bloc, Elaborator: IPCT, SC 005-2000, MLPAT 329/N/08.12.2000.

– 37 –
 15. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire a
halelor industriale cu jeturi de aer limitate spaţial, Elaborator: INCERC, I26–73,
IGSC 4/10.07.73, Publicat B.C. nr. 10/1973.
16. Ghid de proiectare instalaţii de încălzire. Mapa proiectantului, I. Ediţia
1995, Elaborator: IPCT, MLPAT 19/N/28.03.96, Broşură IPCT, B.C. nr. 7/1996.
17. Ghidul privind gestiunea delegată a serviciului de producere, transport
şi distribuţie a energiei termice pentru populaţie, Elaborator: IPCT, MLPAT –
CTS 124/14.09.94, Broşură IPCT.
18. Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de
încălzire prin radiaţie de pardoseală, Elaborator: ICECON, NP 031-99, MLPAT
64/N/25.08.99.
19. Normativ pentru expertizare termică şi energetică a clădirilor existente
şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente
acestora. Elaborator: INCERC, NP 048-2000, MLPAT 324/N/4.12.2000.
20. Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi
al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora.
Elaborator: INCERC, NP 047-2000, MLPAT 323/N/4.12.2000.
21. Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente, Elaborator: INCERC, NP 049-2000, MLPAT
322/N/4.12.2000.
22. Soluţii cadru de detalii conformate antiseismic pentru conducte, canale
de aer şi echipamente din centrale termice şi de ventilare, Elaborator: IPCT,
MLPAT 18/N/28.03.96, Broşură IPCT.
23. Ghid pentru calculul consumului de căldură al clădirilor dotate cu
sisteme pasive de încălzire solară, Elaborator: INCERC, GP017-96, MLPAT
68/N/25.03.97.
24. Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi
climatizare, Elaborator: ICECON, I 5 – 98, MLPAT 55/N/15.07.98, Publicat B.C.
nr. 6/1999, Broşură ICECON.
25. Normativ privind exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare
Elaborator: IPCT, I 5/2 – 98, MLPAT 55/N/15.07.98, Publicat B.C. nr. 6/1999
Broşură IPCT.
26. Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse
destinaţii în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară, Elaborator:
INCERC, NP 008-97, MLPAT 6/N/22.01.97, Publicat B.C. nr. 10/1997.
27. Soluţii cadru de proiectare a instalaţiilor de climatizare la clădiri
publice, Elaborator: IPCT, SC 004-2000, MLPAT 210/N/ 25.09.2000, Broşură
IPCT.
28. Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu
aer cald prin jeturi de aer orizontale, Elaborator: INCERC, I 5/1-94, MLPAT
15/N/7.07.94, Publicat B.C. nr. 9/1994.
29. Ghid pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de
evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi din construcţii în caz de incendiu,
Elaborator: IPCT, în curs de aprobare.

– 38 –
 30. Ghid de proiectare instalaţii de ventilare. Mapa proiectantului V, Ediţia
1995, Elaborator: IPCT, MLPAT 19/N/28.03.96, Broşură IPCT B.C. nr. 7/1996.
31. Ghid de proiectare instalaţii de frig. Mapa proiectantului F, Ediţia
1998 Elaborator: IPCT, MLPAT 2/N/18.01.99.
32. Ghid privind metode şi tehnici de reducere a zgomotelor şi vibraţiilor
produse de echipamentele instalaţiilor de ventilare şi climatizare în construcţii,
Elaborator: INCERC, GT 021-98, MLPAT 21/N/07.04.99.

10.2. INSTALAŢII SANITARE DE ALIMENTARE

CU APĂ ŞI CANALIZARE

33. Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare,

Elaborator: PRODOMUS, I 9-94, MLPAT 17/N/16.05.94, Publicat B.C nr.
2/1996, Broşură IPCT.
34. Normativ privind exploatarea instalaţiilor sanitare, Elaborator:
PRODOMUS, I 9/1-96, MLPAT 69/N/25.03.97, Publicat B.C. nr. 12/1997 Broşură
IPCT.
35. Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor
tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilenă, Elaborator: ICECON,
NP 003/96, MLPAT 17/N/28.03.96, Publicat B.C. nr. 4/1997.
36. Ghid privind proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi
polipropilenă, Elaborator: IPCT, GP 043-99, MLPAT 84/N/25.10.99, Broşură
IPCT.
37. Ghid pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de canalizare a
apelor meteorice din clădiri civile, social-culturale şi industriale, Elaborator:
IPCT, P 96-96, MLPAT 82/N/19.11.96, Publicat B.C. nr. 13/1997, Broşură IPCT.
38. Soluţii cadru pentru instalaţii automate de stingere a incendiilor tip
sprinkler la depozite cu stive înalte, Elaborator: IPCT, SC 003-97, MLPAT
1/N/18.01.99, Broşură IPCT.
39. Instrucţiuni pentru proiectarea instalaţiilor de stins incendiu la
instalaţiile din staţiile electrice, Elaborator: ICEMENERG, 1E-Ip70-92, RENEL,
Broşură ICEMENERG.
40. Soluţii cadru pentru montarea contoarelor la instalaţiile sanitare şi de
încălzire din clădirile existente, Elaborator: IPCT, SC 001-96, MLPAT
84/N/29.11.96, Publicat B.C. nr. 2/1997, Broşură IPCT.
41. Îndrumător privind soluţii şi măsuri în exploatarea instalaţiilor
sanitare, în vederea reducerii pierderilor şi risipei de apă, Elaborator: INCERC,
I44-93, MLPAT 18/N/9.04.1993, Publicat B.C. nr. 8/1994.
42. Ghid de proiectare instalaţii sanitare. Mapa proiectantului S, Ediţia
1994
Elaborator: IPCT, MLPAT 19/N/28.03.96, Broşură IPCT B.C. nr. 7/1996.

– 39 –
 43. Ghid de proiectare şi execuţie a reţelelor şi instalaţiilor exterioare de
alimentare cu apă şi canalizare. Mapa proiectantului; AC. Ediţia 1997
Elaborator: ICECON, MLPAT 9/N/16.02.99, Broşură ICECON.
44. Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor, Elaborator:
PRODOMUS, I 22 – 99, MLPAT 23/N/7.04.99, Publicat B.C. nr. 13/1999.
45. Normativ de reabilitare a lucrărilor hidro-edilitare din localităţile
urbane, Elaborator: PRODOMUS, NP 036-99, MLPAT 77/N/5.10.99, Publicat
B.C. nr. 5/2000.
46. Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu
apă şi canalizare a localităţilor din mediul rural, Elaborator: PROED, P 66-2000,
MLPAT 163/N/ 18.07.2000, Publicat B.C. nr. 11/2000.
47. Norme speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie
sanitară, HG 101/03.04.97.
48. Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor, Elaborator: ICIM, NTPA 002-97, MAPPM MLPAT,
Publicat M.O.nr. 303bis/06.11.97.
49. Ghid pentru dimensionarea elementelor componente ale instalaţiilor
solare de preparare a apei calde, Elaborator: INCERC, GP 026-97, MLPAT
132/N/10.11.97.
50. Normativ pentru proiectarea construcţiilor de captare a apei,
Elaborator: AQUAPROIECT, NP 028-98, MLPAT 78/N/13.10.98, Publicat B.C.
nr. 6/2000.
51. Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a
apelor uzate orăşeneşti. Partea I – treapta mecanică, Elaborator: UTCB, NP 032-
99, MLPAT 60/25.08.99.
52. Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec şi stabilirea
măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acestora la instalaţiile
hidraulice sub presiune, Elaborator: ICB, I 30-75, IGSC 105/5.06.75, Publicat
B.C. nr. 8/1975.
53. Program de calcul pentru dimensionarea reţelelor de sprinklere – reţele
plane ramificate, Elaborator: IPCT, MLPAT-CTS Aviz nr. 101/08.06.2000.
54. Ghid pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă, fără săpătură
deschisă în vederea satisfacerii cerinţelor de igienă şi siguranţă în exploatare,
Elaborator: ICECON, GT 009-97, MLPAT 97/N/1.07.97.

10.3. INSTALAŢII DE GAZE NATURALE, GAZE

PETROLIERE LICHEFIATE ŞI CARBURANŢI

55. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu

gaze naturale, Elaborator: PRODOMUS, I 6-98, MLPAT 11/N/10.02.98, MIC
1513/12.02.98, Broşură IPCT, B.C. nr. 14/1997, Ediţia 2000 a normativului este în
curs de aprobare.

– 40 –
 56. Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
Elaborator: PRODOMUS, I 6/1-98, MLPAT 11/N/10.02.98, MIC 1513/12.02.98,
Broşură IPCT, B.C. nr. 14/1997, Ediţia 2000 a normativului este în curs de
aprobare.
57. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de distribuţie gaze
naturale utilizând conducte, fitinguri şi armături din polietilenă de medie
densitate şi polietilenă de înaltă densitate, Elaborator: ICECON, I 6/PE-2000,
MLPAT 33/N/22.05.2000, MIC 126/09.05.2000.
58. Normativ pentru exploatarea sistemelor de distribuţie gaze naturale prin
conducte de polietilenă, Elaborator: ICECON, I 6/1/PE-2000, MLPAT
33/N/22.05.2000, MIC 126/09.05.2000.
59. Normativ departamental pentru proiectarea şi construirea conductelor
colectoare şi de transport gaze naturale, Elaborator: GAZPROIECT, ND 3915-94,
MI 189295/22.11.95, Broşură Gaz proiect Braşov.
60. Ghid pentru determinarea consumurilor tehnologice considerate
pierderi de gaze naturale din reţelele de transport şi distribuţie, Elaborator:
UTCB – Facultatea de Instalaţii, GT 022-99, MLPAT 75/N/5.10.99, MIC
249/17.09.99.
61. Specificaţie tehnică privind controlul calităţii execuţiei sistemelor de
distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte de polietilenă de medie densitate,
Elaborator: ICECON, ST 023-99, MLPAT 19/N/7.04.2000.
62. Specificaţie tehnică privind tehnologiile de execuţie şi procedeele de
verificare a sistemelor de distribuţie a gazelor naturale cu conducte din
polietilenă. ST 024-2000, MLPAT 18/N/7.04.2000.
63. Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
punctelor de desfacere a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate (GPL) la
consumatori, Elaborator: ROMANIAN OIL COMPANY, NP 018-97, MLPAT
78/N/12.05.97, Publicat B.C. nr. 4/1997.
64. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu
gaze petroliere lichefiate (GPL), Elaborator: IPCT, I 31-99, MLPAT
74/N/5.10.99, MIC 248/17.09.99, Publicat B.C. nr. 2/2000, Broşură IPCT.
65. Normativ pentru exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze
petroliere lichefiate (GPL) , Elaborator: IPCT, I 33-99, MLPAT 74/N/5.10.99,
MIC 248/17.09.99, Publicat B.C. nr. 2/2000, Broşură IPCT.
66. Normativ pentru proiectarea, executarea, exploatarea şi postutilizarea
staţiilor de distribuţie a carburanţilor la autovehicule (benzinării), Elaborator:
IPCT, NP 004-2000, MLPAT 66/N/28.07.2000, Broşură IPCT.
67. Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare a staţiilor transportabile
de distribuţie a carburanţilor la autovehicule, Elaborator: ICECON, NP 004/1-99,
MLPAT 17/N/7.04.2000.
68. Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule, Elaborator:
IPCT, NP 037-99, MLPAT 73/N/5.10.99, MIC 116/29/24.08.99, Publicat B.C. nr.
1/2000, Broşură IPCT.

– 41 –
 69. Normativ de proiectare, executare şi exploatare a sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (GPL) pentru autovehicule prin staţii
independente, Elaborator: SIGMA, NP 037/1-99, MLPAT 72/N/4.10.99, Publicat
B.C. nr. 1/2000.
70. Ghid de proiectare instalaţii gaze naturale. Mapa proiectantului, G.
Ediţia 1997, Elaborator: IPCT, MLPAT 2/N/18.01.99, Broşură IPCT.

10.4. INSTALAŢII ELECTRICE DE AUTOMATIZARE ŞI

TELECOMUNICAŢII

71. Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu

tensiuni până la 1000 V-c.a. şi 1500 V-c.c., Elaborator: ICECON, I 7-98, MLPAT
87/N/18.12.98, Publicat B.C. nr. 3-4/1999, Broşură ICECON.
72. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V.c.a. şi 1500
V.c.c., Elaborator: ICECON, GP 052-2000, MLPAT 49/30.06.2000, Broşură
ICECON.
73. Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor electrice din
clădiri, Elaborator: ICECON, GP 028-99, MLPAT 80/N/5.10.99, Broşură
ICECON
74. Instrucţiuni tehnice privind calculul de dimensionare a coloanelor
electrice din clădirile de locuit, Elaborator: URBANPROIECT, I 7/1-94, MLPAT
22/N/25.08.94, Publicat B.C. nr. 10/1994.
75. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului,
Elaborator: ICECON, I 20-2000, MLPAT 48/N/30.06.2000, Broşură ICECON.
76. Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice
pentru clădiri civile, Elaborator: RENEL, PE 155-92, RENEL, Broşură RENEL.
77. Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice,
Elaborator: RENEL, PE 107-95, RENEL D536/92, Broşură RENEL.
78. Normativ de proiectare a reţelelor electrice de distribuţie publică,
Elaborator: RENEL, PE132–95, RENEL D757/95, Broşură RENEL
79. Ghid pentru proiectarea automatizării instalaţiilor din centrale şi
puncte termice, Elaborator: IPCT, I 36-2000, în curs de aprobare.
80. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de
telecomunicaţii şi semnalizare din clădiri civile şi de producţie, Elaborator:
ELECTROUZINPROIECT, I18-96, MLPAT 64/N/19.03.97, în curs de revizuire la
IPCT.
81. Instrucţiuni privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor
în instalaţiile electrice de distribuţie de 1-110 kV, Elaborator: UPB – Facultatea
Energetică, PE 135-91, MFE 1246/3.11.91.
82. Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor şi
instalaţiilor de televiziune prin cablu. I 46-93, MLPAT 17/N/23.04.93, Publicat
B.C. nr. 12/1993.

– 42 –
 83. Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea, verificarea
şi recepţionarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie. ID 17-86,
MICh – MIP 27/N-42/P 20.02.87, Broşură MICh.
84. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi
transformare cu tensiuni peste 1 kV, Elaborator: ICEMENERG, PE 101-85, MEE
172/1985, Broşură ICEMENERG.
85. Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a
instalaţiilor electrice cu tensiuni mai mari de 1 kV, în raport cu alte construcţii,
Elaborator: RENEL, PE 101/A-85, RENEL 173/1985, Broşură RENEL,
Republicare 1993.
86. Normativ privind stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică
a consumatorilor industriali şi similari, Elaborator: ICEMENERG, PE 124-95,
RENEL D – 756/1995.
87. Instrucţiuni tehnice privind autorizarea intreprinderilor care execută,
verifică şi predau la beneficiar instalaţii electrice, de automatizare, încălzire şi
ventilaţii în medii cu pericol de explozie, Elaborator: ICCPDC, I 43-89, ICCPDC
17/26.04.89, Publicat B.C. nr. 12/1988.

10.5. REGLEMENTĂRI COMUNE PENTRU

INSTALAŢII ŞI CONSTRUCŢII

88. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, Elaborator: IPCT, P 118-

99, MLPAT 27/N/7.04.99, Publicat B.C. nr. 7/1999, Broşură IPCT.
89. Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a
prevederilor normativului de siguranţă la foc P 118 – 99, Elaborator: IPCT, MP
008-2000, MLPAT 31/N/22.05.2000, Broşură IPCT.
90. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, Elaborator: IPC, C 300-94,
MLPAT 20/N/11.07.94, Publicat B.C. nr. 9/1994.
91. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social culturale, agrozootehnice şi industriale, Elaborator: Colectiv de specialişti,
P 100 – 92, MLPAT 3/N/14.04.92, Publicat B.C. nr. 1-2/1992.
92. Soluţii cadru de contorizare a consumurilor de apă, gaze naturale şi
energie termică aferente instalaţiilor din blocurile de locuinţe, Elaborator: IPCT,
SC 002-98, MLPAT 25/N/7.04.99, Broşură IPCT.
93. Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate, Elaborator: ISLGC, I 14 – 76, IGSC 5/11.01.76, Publicat B.C. nr.
2/1976, în curs de revizuire.
94. Normativ pentru proiectarea staţiilor de încărcare a bateriilor de
acumulatoare pentru electrovehicule, Elaborator: IPIU, P 17 –85, ICCPDC
18/04.04.85, Publicat B.C. nr. 9/1985.
95. Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
parcajelor etajate pentru autoturisme, Elaborator: IPCT, NP 24-97, MLPAT
141/N/28.11.97, Publicat B.C. nr. 14/1999, Broşură IPCT.

– 43 –
 96. Normativ pentru proiectarea construcţiilor publice subterane,
Elaborator: IPCT, NP 25-97, MLPAT 142/N/28.11.97, Publicat B.C. nr. 14/1999,
Broşură IPCT.
97. Norme tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de
protecţie civilă în cadrul construcţiilor noi, Elaborator: CPC – MAN, P 102-99,
Decizie GR 177/22.11.1999, Broşură MAN.
98. Normativ privind adaptarea construcţiilor şi locurilor publice la
cerinţele persoanelor handicapate. Cod de proiectare, Elaborator: IPCT, CPH 1-
93, MLPAT 26/N/12.11.93, Publicat B.C. nr. 1-2-3/1995.
99. Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcţiilor
pentru case de copii, Elaborator: PRINCER, NP 009-97, MLPAT 5/N/22.01.97,
Publicat B.C. nr. 6-7/1998.
100. Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcţiilor
pentru şcoli şi licee, Elaborator: PRINCER, NP010-97, MLPAT 5/N/22.01.97,
Publicat B.C. nr. 6-7/1998.
101. Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea construcţiilor
pentru grădiniţe de copii, Elaborator: PRINCER, NP 011-97, MLPAT
5/N/22.01.97, Publicat B.C. nr. 6-7/1998.
102. Normativ pentru proiectarea căminelor pentru vârstnici, Elaborator:
IPCT, P 128-86, ICCPDC 6/24.02.87, Publicat B.C. nr. 1/1987.
103. Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi
a instalaţiilor aferente acestora, Elaborator: IPCT, NP 015-97, MLPAT
4/N/22.01.97, Publicat B.C. nr. 1-2-3/1998.
104. Normativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe. Cerinţe conform
Legii nr. 10/1995, Elaborator: IPCT, NP 016-97, MLPAT 71/N/27.03.97, Publicat
B.C. nr. 8/1998.
105. Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie a elementelor de
construcţii şi instalaţii pentru camere curate utilizate în domeniul sănătăţii
(inclusiv probleme de organizare), Elaborator: ELECTROUZINPROIECT, C
253/0-94, C 253/1-94, MLPAT 24/N/25.08.94, Publicat B.C. nr. 7/1995.
106. Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
cerinţei de siguranţă în exploatare, Elaborator: IPCT, CE 1-95, MLPAT
7/N/10.02.95, Publicat BC nr. 11/95.
107. Normativ pentru proiectarea sălilor de audiţie publică. Cerinţe
esenţiale, Elaborator: INCERC, NP002/0-96, MLPAT 25/N/03.04.96, Publicat BC
nr. 11/96.
108. Normativ de proiectare a sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţele
utilizatorilor, Elaborator: IPCT, NP 006-96, MLPAT 85/N/05.12.96, Publicat BC
nr. 2/1997.
109. Normativ privind proiectarea piscinelor acoperite (sala bazinelor) din
punctul de vedere al cerinţelor Legii 10/1995, Elaborator: IPCT, MLPAT.
110. Catalog privind dotarea cu instalaţii a clădirilor de locuit, Elaborator:
IPCT, MLPAT 25/N/10.11.93, Broşură IPCT.

– 44 –
 111. Normativ pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru
postutilizarea instalaţiilor de alimentare cu apă, canalizare, încălzire şi electrice,
Elaborator: IPCT, MLPAT – CTS 459/11.12.96.
112. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente, Elaborator: INCERC, IPCT, PRODOMUS, C
56-85, ICCPDC 61/30.10.85, Ediţia 2000 a normativului este în curs de aprobare.
113. Procedură de control a calităţii execuţiei lucrărilor de instalaţii,
Elaborator: ICECON, PCC 001-99, MLPAT 16/N/7-04.2000.
114. Ghid pentru întocmirea instrucţiunilor de exploatare a instalaţiilor,
Elaborator: IPCT, , în curs de aprobare.
115. Ghidul criteriilor de performanţă pentru instalaţii din clădiri
(încălzire, ventilare, sanitare, electrice), Elaborator: IPCT, GT 020-98, MLPAT
24/N/7.04.99, B.C. nr. 7/1999, în curs de revizuire.
116. Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor sanitare şi
de gaze naturale din interiorul clădirilor, Elaborator: ICECON, GP 027-99,
MLPAT, 79/N/5.10.99, Broşură ICECON.

10.6. REGLEMENTĂRI CU CARACTER GENERAL

117. Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor, MI

775/22.07.98, Publicat M.O.nr. 384/09.10.98.
118. Norme generale de protecţia muncii. NGPM-96, MMPS-MS, Broşură
ICSPM.
119. Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii,
Elaborator: IPC, MLPAT 9/N/15.03.93, Publicat B.C. nr. 5-6-7/1993.
120, Norme de medicina muncii, MS 1975/18.10.95, Publicat M.O. nr. 60
bis / 26.03.96.
121. Procedura de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu
impact asupra mediului înconjurător, MAPPM 125/19.03.96, Publicat M.O. nr.
73/11.04.96.
122. Regulamentul general de urbanism, HG nr. 525/27.06.96, Publicat
M.O. nr. 149/16.07.96.
123. Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor, P
130-97, MLPAT 109/N/01.01.97, Publicat B.C. nr. 4/1998.
124. Regulamentul privind elaborarea reglementărilor tehnice în construcţii
pentru componentele sistemului calităţii, H.G. nr. 399/1995, Publicat M.O. nr.
131/1995
125. Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiilor, H.G. nr. 261/1994, Publicat M.O. nr. 193/1994.
126. Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente, H.G. nr. 273/1994, Publicat M.O. nr. 193/1994.
127. Norme metodologice privind conţinutul – cadru de organizare a
licitaţiilor, prezentarea ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a

– 45 –
execuţiei lucrărilor, MF 784/13.04.98, MLPAT 34/N/13.04.98, Publicat M.O. nr.
230 bis/24.06.98.
128. Metodologie de calcul dinamic a valorii investiţiilor, MLPAT
2/N/3.04.92, Publicat B.C. nr. 12/1992.
129. Metode de calcul a onorariilor şi preţurilor pentru proiectarea de
investiţii, Elaborator: PROIECT BUCURESTI, MLPAT 11/N/1.06.94, Broşură
IPB.
130. Program de calcul cadru pentru evidenţa standardelor care devin
obligatorii prin specificarea lor în normativele aplicabile în domeniul
construcţiilor, Elaborator: COCC, PC 018-99, MLPAT 14/N/7.04.2000.
131. Ghid pentru elaborarea reglementărilor tehnice şi a procedurilor
privind calitatea materialelor şi produselor pentru instalaţii aferente
construcţiilor, armonizate legislativ cu Uniunea Europeană, Elaborator:
ICECON, GT 026-2000, MLPAT 162/N/06.07.2000.
132. Ordonanţă de urgenţă privind energia electrică şi termică, O.U.G.
63/28.10.98, Publicat M.O. nr. 519/30.12.98.
133. Ordonanţă privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi
stimularea economisirii energiei termice, O.G. 29/30.01.2000, Publicat M.O. nr.
41/31.01.2000.
134. Legea 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei, Legea
199/2000, Publicat M.O. nr. 577/17.11.2000.
135. Legea 50/1991 privind autorizarea execuţiei construcţiei şi unele
măsuri pentru realizarea locuinţelor şi Ordonanţa de urgenţă 231/2000 pentru
modificarea şi completarea Legii 50/1991, Legea 50/1991 O.U.G./23/2000,
Publicat M.O. nr. 163/1991, M.O. nr. 18/1994, M.O. nr. 612/2000.

10.7. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE ŞI REGLEMENTĂRI

TEHNICE DIN DOMENIUL APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR ŞI
CONEXE CU ACESTEA

1. Acte normative

A. Legi ale Guvernului României

1. Constituţia României /1991

2. Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor
3. Legea nr. 10/1972 - Codul Muncii.
4. Legea nr. 40/1990, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului de
Interne (cap. IV - atribuţii privind prevenirea şi stingerea incendiilor).
5. Legea nr. 50/1990 şi O.G.R. nr. 4/1992 privind autorizarea executării
construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor.
6. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unor
maşini pentru realizarea construcţiilor modificată cu Legea nr. 125/1996 - privind
executarea lucrărilor de construcţii.
7. Legea nr. 69/1991 republicată în anul 1996, privind administraţia publică

– 46 –
locală.
8. Legea nr. 10/1995, privind calitatea în construcţii.
9. Legea nr. 124/1995 privind unele ordonanţe ale guvernului (aprobă
O.G.R. nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor).
10. Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive.
11. Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.
12. Legea nr. 137/1995 a protecţiei mediului, republicată în anul 2000 în
temeiul art. II din Legea nr. 159/1999.
13. Legea nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor.
14. Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
15. Legea nr. 90/1996 - Legea protecţiei muncii şi Normele Metodologice
de aplicare a acesteia:
 norme metodologice privind autorizarea funcţionării persoanelor juridice
din punct de vedere al protecţiei muncii;
 norme privind certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor
sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru şi avizarea
introducerii lor în fabricaţie;
 norme privind certificarea calităţii din punct de vedere al securităţii
muncii, a echipamentelor tehnice;
 norme privind avizarea documentaţiilor cu caracter tehnic de informare şi
de instruire în domeniul protecţiei muncii;
 norme privind clasificarea minelor din punct de vedere al emanaţiilor de
gaze;
 norme privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea, evidenţa
accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, înregistrarea, raportarea,
evidenţa bolilor profesionale, precum şi a celorlalţi indicatori care definesc
morbiditatea profesională;
 norme privind finanţarea cheltuielilor pentru realizarea măsurilor de
protecţie a muncii;
 norme privind locul de muncă cu pericol deosebit şi pericol iminent de
accidentare.
16. Legea nr. 106/1996 Legea protecţiei civile.
17. Legea nr. 107/1996 - Legea apelor.
18. Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor
nucleare (republicată în anul 1998 în temeiul art. II din Legea nr. 16/1998).
19. Legea nr. 114/1996 - Legea locuinţei.
20. Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului
Pompierilor Militari.
21. Legea nr. 125/1996 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea
locuinţelor.
22. Legea nr. 212/1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.
60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor
23. Legea nr. 15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri,

– 47 –
persoane şi răspundere civilă în Ministerul Apărării Naţionale. Ministerul de
Interne şi Ministerul Justiţiei.
24. Legea nr. 97/1998 pentru completarea Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
25 Legea nr. 108/1999 - Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei
Muncii.
26. Legea nr. 159/1999 pentru completarea Legii protecţiei mediului nr.
137/1995.
27. Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
28. Legea nr. 31/2000 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor
silvice.
29. Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea
asigurărilor.
30. Legea nr. 158/2000 privind aprobarea Ordonanţei nr. 15/2000 pentru
aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenţiei privind
răspunderea civilă pentru poluare.
31. Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea O.G.R. nr. 89/1999 privind
regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor
halogenate.
32. Legea nr. 177/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 90/1996
a protecţiei muncii.
33. Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei.

– 48 –
 B. Decrete ale Preşedintelui României

1. Decret nr. 48/1969 privind modificarea Legii. nr. 5/1965 cu privire la

protecţia muncii.
2. Decret nr. 237/1978 pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea,
amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi
terenuri agricole.
3. Decret nr. 466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice.
4. Decret nr. 400/1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi
întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în
muncă în unităţile cu foc continuu sau având instalaţii cu grad ridicat de pericol în
exploatare.
5. Decret Lege nr. 13/1990 privind unele măsuri în legătură cu asigurările
de stat.
6. Decret nr. 507/1996 pentru promulgarea Legii nr. 121/1996 privind
organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari.
7. Decret nr. 4/1999 pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr. 77/1998 pentru aderarea României la Protocolul de
amendare a articolelor 1 a), 14(1) şi 14(3) b) ale Acordului european din 30
septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase
(A.D.R.), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993.
8 Decret nr. 505/1970 privind modificarea Legii nr. 32/1968 privind
stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.

C. Ordonanţe ale Guvernului României

1. Ordonanţa Guvernului României nr. 462/1993 pentru stabilirea

condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei.
2. Ordonanţa Guvernului României nr. 12/1994 pentru modificarea şi
abrogarea unor dispoziţii ale Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea
contravenţiilor.
3. Ordonanţa Guvernului României nr. 47/1994 privind apărarea
împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995.
4. Ordonanţa Guvernului României nr. 20/1994 privind unele măsuri de
reducere a riscului seismic a construcţiilor existente, completată cu modificările
prevăzute în Ordonanţa nr. 12/1990.
5. Ordonanţa Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul
drumurilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/1998.
6. Ordonanţa Guvernului României nr. 67/1997 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului României nr. 20/1994 privind punerea în
siguranţă a fondului construit existent.
7. Ordonanţa Guvernului României nr. 40/1997 pentru modificarea şi
completarea Legii locuinţei nr. 114/1996.
8 Ordonanţa Guvernului României nr. 60/1997 privind apărarea

– 49 –
împotriva incendiilor.
9. Ordonanţa Guvernului României nr. 29/1998 privind înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul
Energiei - A.N.R.E.
10. Ordonanţa Guvernului României nr. 39/1998 privind activitatea de
standardizare naţională a României.
11. Ordonanţa Guvernului României nr. 63/1998 privind energia electrică
şi termică.
12. Ordonanţa Guvernului României nr. 77/1998 pentru aderarea
României la Protocolul de amendare a articolelor 1 a), 14(1) şi 14(3) b) ale
Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier
internaţional de mărfuri periculoase (A.D.R.), încheiat la Geneva la 28 octombrie
1993.
13. Ordonanţa Guvernului României nr. 1/1999, privind regimul stării de
asediu şi regimul stării de urgenţă.
14. Ordonanţa Guvernului României nr. 38/1999 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare.
15. Ordonanţa Guvernului României nr. 95/1999 privind calitatea
lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale.
16. Ordonanţa Guvernului României nr. 96/1999 privind constituirea şi
utilizarea fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje,
echipamente şi instalaţii industriale
17. Ordonanţa Guvernului României nr. 567/1999 privind aprobarea
Regulamentului pentru acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei
electrice şi termice.
18. Ordonanţa Guvernului României nr. 132/1999 privind regimul stării
de asediu şi regimul stării de urgenţă.
19. Ordonanţa Guvernului României nr. 137/1999 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii.
20. Ordonanţa Guvernului României nr. 2/2000 privind organizarea
activităţii de expertiză judiciară şi extrajudiciară.
21. Ordonanţa Guvernului României nr. 14/2000 privind înfiinţarea
formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenţă în caz de dezastre.
22. Ordonanţa Guvernului României nr. 78/2000 privind regimul
deşeurilor.
23. Ordonanţa Guvernului României nr. 82/2000 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici.
24. Ordonanţa Guvernului României nr. 114/2000 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva
incendiilor.
25. Ordonanţa Guvernului României nr. 179/2000 privind trecerea
unităţilor militare de protecţie civilă de la Ministerul Apărării Naţionale la
Ministerul de Interne precum şi modificarea şi completarea Legii protecţiei civile
nr. 106/1996, Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva
dezastrelor şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinţarea

– 50 –
formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie în caz de dezastre.
26. Ordonanţa Guvernului României nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.
27. Ordonanţa Guvernului României nr. 204/2000 pentru modificarea art.
8 din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare.
28. Ordonanţa Guvernului României nr. 218/2000 pentru completarea
pct. V al art. 17 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului de Interne.
29. Ordonanţa Guvernului României nr. 231/2000 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele
măsuri pentru realizarea locuinţelor.
30. Ordonanţa Guvernului României nr. 291/2000 privind stabilirea de
măsuri referitoare la organizarea şi funcţionarea unor ministere.

D. Hotărâri ale Guvernului României

1. Hotărârea Guvernului României (H.G.R.) nr. 491/1991 privind unele

măsuri în legătură cu asigurarea locuinţelor şi altor clădiri aparţinând persoanelor
fizice.
2. H.G.R. nr. 731/1991 şi H.G.R. nr. 143/1992 privind aprobarea
Regulamentului de atestare tehnico-profesională a specialiştilor în construcţii.
3. H.G.R. nr. 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi
reziduurilor de orice natură, precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea
populaţiei şi pentru mediul înconjurător, modificată şi completată prin H.G.R. nr.
437/1992.
4. H.G.R. nr. 486/1993 privind creşterea siguranţei în exploatare a
construcţiilor şi instalaţiilor care reprezintă surse de mare risc.
5. H.G.R. nr. 236/1993 pentru aprobarea Regulamentului pentru furnizarea
şi utilizarea energiei electrice.
6. H.G.R. nr. 623/1993 privind autorizarea utilizării combustibilului şi
energiei.
7. H.G.R. nr. 127/1994 privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii
la normele pentru protecţia mediului înconjurător, modificată prin H.G.R. nr.
254/1995.
8. H.G.R. nr. 261/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea
categoriilor de importanţă în construcţii.
9. H.G.R. nr. 266/1994 pentru clasificarea şi durata normală de funcţionare
a mijloacelor fixe.
10. H.G.R. nr. 272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul
de Stat al calităţii în construcţii.
11. H.G.R. nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora. Anexă: cartea tehnică a
construcţiei.
12. H.G.R. nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind
agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi, în construcţii.

– 51 –
 13. H.G.R. nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind
autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercări în construcţii.
14. H.G.R. nr. 425/1994 pentru aprobarea Regulamentului pentru furnizarea
şi utilizarea energiei termice.
15. H.G.R. nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind
clasificarea calităţii produselor folosite în construcţii.
16. H.G.R. nr. 308/1995 privind organizarea şi conducerea activităţii de
pregătire în domeniul protecţiei civile.
17. H.G.R. nr. 399/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind
elaborarea reglementărilor tehnice în construcţii, pentru componentele sistemului
calităţii.
18. H.G.R. nr. 635/1995 privind culegerea de informaţii şi transmiterea
deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor.
19. H.G.R. nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor.
20. H.G.R. nr. 32/1996 privind unele măsuri la aplicarea art. 53 din Legea
nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările, privind pagubele produse prin
accidentele rutiere.
21. H.G.R. nr. 51/1996 pentru aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de montaj, utilaje, echipamente, instalaţii şi a punerii în funcţiune a
capacităţilor de producţie.
22. H.G.R. nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor
seismice şi alunecărilor de teren.
13. H.G.R. nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism.
24. H.G.R. nr. 1164/1996 privind funcţionarea Centrului de Studii
Experimentări şi Specializare pentru Prevenirea şi Stingerea Incendiilor
25. H.G.R. nr. 79/1997 pentru modificarea H.G.R. nr 1259/1996 privind
unele măsuri în aplicarea art. 53 din Legea nr 136/1995 privind asigurările şi
reasigurările.
26 H.G.R. nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară.
27. H.G.R. nr. 168/1997 privind regimul produselor şi serviciilor care pot
pune în pericol viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului
înconjurător.
28. H.G.R. nr. 209/1997 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei
Guvernamentale de Apărare împotriva Dezastrelor.
29. H.G.R. nr. 210/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Comisiei Centrale pentru Apărarea împotriva Inundaţiilor,
Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile
Hidrotehnice.
30. H.G.R. nr. 222/1997 privind organizarea şi conducerea acţiunilor de
evacuare în cadrul protecţiei civile.
31. H.G.R. nr. 249/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi

– 52 –
funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
32. H.G.R nr. 492/1997 pentru declararea zilei de 13 septembrie „Ziua
pompierilor din România"
33. H.G.R. nr. 637/1997 privind aprobarea zonelor de competenţă ale
brigăzilor şi grupurilor de pompieri militari.
34. H.G.R. nr. 638/1997 privind finanţarea cheltuielilor pentru editarea
revistei „Pompierii Români".
35. H.G.R. nr. 639/1997 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Comisiei Centrale pentru incendii în masă.
36. H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea în construcţii:
 regulament privind activitatea de metrologie în construcţii;
 regulament privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
 regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor;
 regulament privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţie în timp
şi postutilizarea construcţiilor;
 regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi
echipamente noi în construcţii;
 regulament privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi
încercări în construcţii;
 regulament privind certificarea de conformitate a calităţii produselor
folosite în construcţii.
37. H.G.R. nr. 789/1997 privind modificarea şi completarea H.G.R. nr.
525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism.
38. H.G.R. nr. 848/1997 privind unele măsuri în legătură cu asigurările
obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terţilor prin accidente de
autovehicule.
39. H.G.R. nr. 314/1998 privind, actualizarea limitelor amenzilor prevăzute
în Legea protecţiei mediului nr. 137/1995.
40. H.G.R. nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de construcţii,
instalaţii şi alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind
prevenirea şi stingerea incendiilor.
41. H.G.R. nr. 678/1998 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, la
normele de prevenire şi stingere a incendiilor
42. H.G.R. nr. 890/1998 de modificare şi completare a Regulamentului
pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi
pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector.
43. H.G.R. nr. 925/1998 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor.
44. H.G.R. nr. 59/1999 privind modificarea art. 2 din H.G.R. nr. 525/1996,
pentru aprobarea regulamentului general de urbanism.
45. H.G.R nr. 443/1999 pentru aprobarea Regulamentului privind portul,
condiţiile de acordare şi descrierea uniformei, echipamentului de protecţie şi
însemnelor distinctive ale pompierilor civili.

– 53 –
 46. H.G.R. nr. 567/1999 privind aprobarea Regulamentului pentru
acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul energiei electrice şi termice.
47. H.G.R. nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare
împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la
construcţiile hidrotehnice şi a Normativului cadru de dotare cu materiale şi
mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor.
48. H.G.R. nr. 767/1999 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Inspecţiei Muncii.
49. H.G.R. nr. 1054/1999 privind unele măsuri în legătură cu asigurările
obligatorii de răspundere civilă pentru pagubele produse terţilor prin accidente de
autovehicule.
50. H.G.R. nr. 1088/2000 privind aprobarea Regulamentului de apărare
împotriva incendiilor în masă.
51. H.G.R. nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii
surselor de apă.
52. H.G.R. nr. 8/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Ministerului Administraţiei Publice.

E. Ordine ale ministrului de interne

1. Ordinul ministrului de interne (O.M.I.) nr. 92/1990 pentru aprobarea

Regulamentului instrucţiei de specialitate a pompierilor militari (R.I.S.P.M.).
2. O.M.I. nr. 400/1994 pentru aprobarea Normelor de prevenire şi stingere a
incendiilor şi de dotare cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de
protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în unităţile
Ministerului de Interne.
3. O.M.I. nr. 458/1995 privind constituirea în unităţile teritoriale de
pompieri a staţiilor de intervenţie pentru asistenţă medicală de urgenţă şi
descarcerare.
4. O.M.I. nr. 680/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi
funcţionarea Corpului Pompierilor Militari.
5. O.M.I. nr. 695/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
aplicarea prevederilor art. 31 din Legea nr. 18/1996 şi ale art. 3. din H.G.R. nr.
1164/1996, privind activitatea de agrementare tehnică în domeniul protecţiei
împotriva efracţiei.
6. O.M.I. nr. 772/1998 pentru înlocuirea anexei nr. 4 la Normele
metodologice privind aplicarea prevederilor art. 19 din Legea or. 121/1996 privind
organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, aprobate prin O.M.I. nr.
680/1997.
7. O.M.I. nr. 775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi
stingere a incendiilor.
8. O.M.I. nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare
şi autorizare privind prevenirea şi stingerea incendiilor.

– 54 –
 9. O.M.I. nr. 853/1999 pentru modificarea cap. VIII şi anexei nr. 8 din
Normele metodologice privind aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr.
121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari,
aprobate prin O.M.I. nr. 680/1997.
10. O.M.I. nr. 866/1999 pentru modificarea art. 17 şi a anexei nr. 6 din
Normele metodologice privind aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr.
121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari,
aprobate prin O.M.I. nr. 680/1997.
11. O.M.I. nr. 969/1999 pentru înlocuirea anexei nr. 4 la Normele
metodologice privind aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 121/1996 privind
organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, aprobate prin O.M.I. nr.
680/1997.
12. O.M.I. nr. 1023/1999 pentru aprobarea dispoziţiilor generale de ordine
interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.
13. O.M.I. nr. 1/05003/2000 pentru transferul unor funcţii din secţiile
(birourile) de prevenire a incendiilor în subunităţile brigăzilor şi grupurilor de
pompieri.

F. Regulamente şi instrucţiuni ale ministrului de interne

1. Regulament nr. 707/1997 privind autorizarea şi acreditarea

laboratoarelor de încercări la foc.
2. Regulament nr. 909/1999 de organizare şi funcţionare al Inspectoratului
General al Corpului Pompierilor Militari.
3. Regulament nr. 950/1999 privind activităţile de prevenire a incendiilor şi
de intervenţie a pompierilor militari.
4. Regulament nr. 960/1999 pentru aplicarea măsurilor de protecţie civilă
în unităţile Ministerului de Interne.
5. Instrucţiuni nr. 776/1998 privind organizarea, coordonarea şi controlul
activităţilor de protecţie a muncii în unităţile Ministerului de Interne.

G. Ordine ministeriale, protocoale, ordine comune

1. Ordinul ministrului mediului nr. 298/1991 privind dreptul la acces la

cursuri de apă şi lacuri.
2. Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.
1621/1995 privind aprobarea Normelor metodologice privind procedura de
autorizare a agenţilor economici care desfăşoară activităţi de colectare, prelucrare
şi livrare a deşeurilor refolosibile.
3. Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.
125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităţii economice şi
sociale cu impact asupra mediului înconjurător.
4. Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.
756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.
5. Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.

– 55 –
278/1997 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de elaborare a planurilor de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
6. Ordinul ministrului industriilor nr. 1512/1996 privind regimul special
de verificare tehnică şi autorizare de funcţionare a instalaţiilor mecanice sub
presiune, a instalaţiilor mecanice de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil, precum şi a instalaţiilor mecanice de ridicat şi a unor instalaţii şi
componente din cadrul obiectivelor şi instalaţiilor nucleare

7. Ordinul ministrului turismului nr. 56/1995 pentru aprobarea Normelor

metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor
de primire turistică.
8. Ordinul ministrului turismului nr. 20/1995 privind clasificarea pe stele
a pensiunilor turistice şi fermelor agroturistice.
9. Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului
(MLPAT) nr. 77/N/1996 care aprobă îndrumătorul privind aplicarea
regulamentului de verificare şi expertiză tehnică a proiectelor, execuţiei lucrărilor
şi construcţiilor, respectiv îndrumătorul pentru atestarea tehnico-profesională a
specialiştilor cu activitate în construcţii.
10. Ordinul MLPAT nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, procedurii
de autorizaţii şi a condiţiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991.
11. Ordinul MLPAT nr. 80/N/1996 – Ghid cuprinzând precizări, detalieri
şi exemplificări pentru elaborarea şi aprobarea Regulamentului local de urbanism
de Consiliul local.
12. Ordinul MLPAT nr. 13/NN/1999 pentru aprobarea reglementării
tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinut-cadru al planului
urbanistic general" indicativ GP 38/1999.
13. Ordinul MLPAT nr. 3675/NN-494-1/3350/VR pentru aplicarea art. 60
din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994
privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente,
aprobate prin H.G.R. nr. 844/1999.
14. Ordinul MLPAT nr. 15/N/19a/2286 privind aprobarea conţinutului
pliantului "Cum să te protejezi şi să intervii în caz de cutremur".
15. Ordinul MLPAT nr. 5029/1997 pentru aprobarea Normativului privind
condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor.
16. Ordinul MLPAT nr. 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse
riscurilor naturale.
17. Ordinul comun nr. 34/N/M30/3422/4221/1995 al ministrului lucrărilor
publice şi amenajării teritoriului, ministrului apărării naţionale, ministrului de
interne şi directorului S.R.I. pentru aprobarea precizărilor privind avizarea
documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor.
18. Ordinul comun nr. 682/106/1997 al ministrului de interne şi ministrului
lucrărilor publice şi amenajării teritoriului privind procedura de obţinere a calităţii
de verificator de proiecte şi expert tehnic privind siguranţa la foc în construcţii, de
către deţinătorii brevetelor de pompier specialist.
19. Ordinul comun MLPAT nr. 770/1997 şi 6173/NN/1997 privind

– 56 –
prevederile pentru promovarea unui program naţional de acţiuni în vederea
reducerii riscului seismic al unor construcţii existente.
20. Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 24256/1999 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului cercului
de elevi „Prietenii pompierilor".
21. Ordin al ministrului industriei şi comerţului nr. 293/1999 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind verificarea calităţii lucrărilor de montaj
pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice.
22. Ordin al ministrului industriei şi comerţului nr. 1587/1997 pentru
aprobarea listei categoriilor de construcţii şi instalaţii industriale generatoare de
riscuri tehnologice.
23 Ordin al ministrului sănătăţii nr. 7190/1997 pentru aprobarea
Normativului privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare
ale localităţilor.
24. Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 225/1995 privind
aprobarea Normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual
de protecţie.
25. Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 578/1998 şi al
ministrului sănătăţii nr. DB/5840/1998 pentru aprobarea Normelor generale de
protecţie a muncii.
26. Ordinul ministrului finanţelor nr. 1496/1999 pentru aprobarea
Normelor prudenţiale privind acoperirea riscurilor de tip catastrofă.
27. Protocolul de colaborare nr. 458/M/6028/1999 încheiat între ministrul
de interne şi ministrul sănătăţii privind asistenţa medicală de urgenţă.
28. Protocol privind educaţia civică a preşcolarilor şi elevilor din
învăţământul primar şi secundar, pentru apărarea împotriva incendiilor între
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi Ministerul Educaţiei
Naţionale/1998
29. Ordinul ministrului transporturilor nr. 305/1995 pentru aprobarea
instrucţiunilor privind cercetarea accidentelor şi a incidentelor de aviaţie civilă.
30. Ordinul ministrului transporturilor nr. 44/1998 pentru aprobarea
Normelor privind protecţia mediului ca urmare a impactului drum – mediu
înconjurător.

H. Ordine şi dispoziţii ale Comandantului

Corpului Pompierilor Militari

1. Ordinul Comandantului Corpului Pompierilor Militari (O.C.C.P.M,)

nr. 311 din 06.05.1992 pentru aprobarea Programului pregătirii de luptă a
militarilor în termen din trupele de pompieri.
2. O.C.CP.M. nr. 407 din 02.06.1993 pentru aprobarea Instrucţiunilor de
protecţia muncii specifice unităţilor şi subunităţilor de pompieri.
3. O.C.C.P.M. nr. 908/1995 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea concursurilor profesionale ale pompierilor civili din
România.

– 57 –
 4. O.C.C.P.M. nr. 908 din 07.02.1997 pentru aprobarea metodologiei de
acordare a certificatului de calificare în meseria de pompier.
5. O.C.C.P.M. nr. 918 din 04.07.1997 privind aplicarea prevederilor art. 31
din Legea nr. 121/1996 în vederea eliberării brevetului de pompier specialist
pentru cadrele militare de pompieri şi salariaţi civili.
6. O.C.C.P.M. nr. 925 din 19.08.1997 pentru aprobarea procedurilor de
atestare a persoanelor fizice şi juridice care execută lucrările menţionate la art. 48
din O.G.R. nr. 60/1997
7. O.C.C.P.M. nr. 1303 din 29.01.1998 pentru aprobarea metodologiei
privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de avizare a regulilor şi măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor cuprinse în norme, normative şi alte prescripţii
tehnice elaborate de organe şi instituţii ale administraţiei publice centrale de
specialitate.
8. O.C.C.P.M. nr. 1318 din 04.05.1998 pentru aprobarea metodologiei de
atestare a cadrelor tehnice din ministere şi cele ale organelor administraţiei publice
centrale şi locale, precum şi personalului tehnic al agenţilor economici şi
instituţiilor, cu atribuţiuni de îndrumare, control şi constatare a încălcărilor legii în
domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor.
9. O.C.C.P.M. nr. 1325 din 18.08.1998 pentru completarea procedurilor de
atestare a persoanelor fizice, aprobate prin O.C.C.P.M. nr. 925 din 19.08 1997.
10. O.C.C.P.M. nr. 1337 din 14.08.1998 pentru aprobarea normelor tehnice
privind exploatarea, întreţinerea, repararea, scoaterea din funcţiune, declasarea şi
casarea autospecialelor, aparaturii, mijloacelor şi echipamentelor de prevenire şi
stingere a incendiilor.
11. O.C.C.P.M. nr. 1346 din 05.11.1998 pentru aprobarea procedurilor de
autorizare a laboratoarelor de încercări la foc.
12. O.C.C.P.M. nr. 1349 din 29.12.1998 privind aprobarea procedurilor de
atestare a persoanelor fizice şi a celor juridice.
13. O.C.C.P.M. nr. 37424/1998 pentru aprobarea criteriilor minime de
performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de pompieri
civili.
14. O.C.C.P.M. nr. 37635 din 20.05.1998 şi 37982 din 09.07.1998 privind
calificarea în profesia de pompier a personalului deja angajat în serviciile de
pompieri civili, publice şi private.
15. O.C.C.P.M. nr. 1106 din 16.02.1999 pentru aprobarea Regulamentului
cadru privind organizarea şi funcţionarea Brigăzii de Pompieri Militari.
16. O.C.C.P.M. nr. 1117 din 26.07.1999 - Norme de proiecţia muncii
specifice pregătirii pentru luptă şi desfăşurării intervenţiilor pompierilor.
17. O.C.C.P.M. nr. 1118 din 27.07.1999 pentru aprobarea metodologiei
privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu.
18. O.C.C.P.M. nr. 1119 din 27.07.1999 pentru aprobarea metodologiei
pentru elaborarea scenariilor de siguranţă la foc.
19. O.C.C.P.M. nr. 1002 din 19.02.2000 privind aprobarea procedurii de
emitere a avizului tehnic pentru mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a
incendiilor.

– 58 –
 20. O.C.C.P.M. nr. 1022 din 10.07.2000 privind aprobarea reglementării
tehnice: "Condiţii tehnice generale: Pulberi stingătoare pentru incendii din clasele
A, B şi C cod C.T J. J.02.01.2000"
21. O.C.C.P.M. nr. 53563/2000 pentru aprobarea indicatorilor individuali
fizici şi de performanţă pentru cadre şi militari angajaţi pe bază de contract.
22. Dispoziţia Comandantului Corpului Pompierilor Militari
(D.C.C.P.M.) nr. 918/1995 privind organizarea şi funcţionarea staţiei de
intervenţie pentru asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare.

I. Dispoziţii generale

1. Dispoziţii generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea

incendiilor - D.G.P.S.I. 001, aprobat cu O.M.I. nr. 1023/1999.
2. Dispoziţii generale privind instruirea în domeniul prevenirii şi stingerii
incendiilor - D.G.P.S.I. 002, aprobat cu O.M.I. nr. 1080/2000.
3. Dispoziţii generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor,
instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de
prevenire şi stingere a incendiilor - D.G.P.S.I. 003 (în curs de apariţie).

2. Reglementări tehnice

A. Norme specifice de prevenire şi stingere a incendiilor

1. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor în unităţile din ramura

industriei electrotehnice, electronice şi mecanicii fine şi de dotare cu maşini,
instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor emise cu Ordinul 12/1992.
2. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice pentru unităţile
bancare şi de dotare cu materiale necesare acestei activităţi/1999.
3. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu maşini,
instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru
prevenirea şi stingerea incendiilor în unităţile Serviciului Român de
Informaţii/1993.
4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare împotriva
incendiilor pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi
termice, indicativ PE 009/1993:
 vol. I – norme de prevenire şi stingere a incendiilor;
 vol. II – norme privind dotarea cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatură,
echipamente de protecţie şi substanţe chimice destinate prevenirii şi stingerii
incendiilor;
 anexe – documente operative de exploatare aferente activităţii de prevenire
şi stingere a incendiilor.
5. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu maşini,
instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru

– 59 –
prevenirea şi stingerea incendiilor specifice Direcţiei Generale a
Penitenciarelor/1993.
6. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor şi
Norme de dotare cu mijloace de stingere a incendiilor şi salvare a persoanelor –
pentru activitatea de exploatare a metroului/1996.
7. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor şi de dotare a acestora cu maşini, utilaje, aparatură,
echipamente de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor, specifice unităţilor tipografice din subordinea Regiei Autonome a
Imprimeriilor/1996.
8. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice industriei
alimentare - M.I.A. Norme de dotare cu maşini, utilaje, aparatură, echipament de
protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, emise cu
Ordinul nr. 30/1993.
9. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice unităţilor de învăţământ, emise cu Ordinul
nr. 712/1997.
10. Norme privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de dotare cu
maşini, instalaţii, aparatură, substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor în unităţile de învăţământ/1975.
11. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice obiectivelor
administrate sau aflate sub autoritatea Ministerului Culturii şi celor cu profil
cultural precum şi celor din patrimoniul naţional deţinute sau administrate de alte
persoane fizice sau publice, emise cu Ordinul nr. 4138/1999.
12. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice turismului, emise cu Ordinul 34/1982.
15. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice unităţilor de comerţ, emise cu Ordinul
50/1976.
14. Norme de dotare specifice unităţilor de comerţ, emise cu Ordinul
64/1979.
15. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice unităţilor sanitare, emise cu Ordinul
94/1987.
16. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice industriei uşoare, emise cu Ordinul
2230/1987.
17. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea
construcţiilor şi instalaţiilor specifice unităţilor de transport şi telecomunicaţii,
emise cu Ordinul nr. 12/1980.
18. Norme specifice de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea
amenajărilor hidroenergetice, indicativ PE-304/1989.
19. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi norme de dotare cu
maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipamente de protecţie şi substanţe chimice,
pentru unităţile Ministerului Industrializării Lemnului şi Materialelor de

– 60 –
Construcţii emise cu Ordinul nr. 00108/1998 (în curs de modificare)
20. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor privind obligaţiile
consiliilor locale pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi
stingere a incendiilor, emise cu Decizia Consiliului Judeţean Timiş cu nr.
1755/1993.
21. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace
tehnice de stingere pentru unităţile Ministerului Industriei Metalurgice emise cu
Ordinul nr. 145/1996.
22. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din
domeniul sporturilor, emis cu avizul I.G.C.P.M. nr. 5/2000.
23. Norme pentru prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu
mijloace specifice la sediile Camerei Deputaţilor/1996.
24. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace
tehnice specifice în sectorul de telecomunicaţii speciale/1999.
25. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor în agricultură aprobate
prin ordinul nr. 121/2000
26. Norme departamentale de prevenire şi stingere a incendiilor în
industria chimică şi petrochimică, emise cu Ordinul M.I.C.P. nr. 138/1988.
27. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice pentru S.C.
"Astra" S.A./2000.

B. Norme tehnice

1. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor

combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii, indicativ C-58/1996.
2. Norme tehnice privind alcătuirea şi executarea hidroizolatoarelor cu folii
din P.V.C. plastifiat la acoperişuri, indicativ C-217/1983.
3. Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea amenajărilor pentru
apărarea civilă la metrou, indicativ P-129/1992.
4. Norme tehnice privind proiectarea spaţiilor social-sanitare pentru
construcţii industriale, indicativ P-117/1983.
5. Norme tehnice privind zonele de siguranţă ale terenurilor aeronautice,
elaborate de Departamentul Aviaţiei Civile, indicativ M-34/1980.
6. Norme tehnice pentru hidroizolarea construcţiilor cu suspensie şi emulsie
catodică bituminoase, indicativ C-209/1982.
7. Norme tehnice de proiectare şi executare a izolaţiei termice la coşuri de
beton armat, indicativ P-127/994.

C. Norme tehnice provizorii

1. Norme tehnice provizorii pentru protecţia pardoselilor din beton la

acţiunea uleiurilor vegetale şi emulsiilor de uleiuri vegetale, indicativ NP-35/1981.
2. Norme tehnice provizorii pentru protecţia termoizolaţiilor la conducte şi
aparate cu plăci flexibile din hârtie stratificată, indicativ NP-48/1986.

– 61 –
 D. Norme de proiectare

1. Norme pentru proiectarea şi realizarea lucrărilor de construcţii şi

instalaţii specifice metroului/1999.

E. Norme specifice de securitate a muncii

1. Norme specifice de securitate a muncii (N.S.S.M.) pentru întreţinere şi

reparaţii autovehicule, cod 8/1995.
2. N.S.S.M. pentru lucrul la înălţime, cod 12/1995.
3. N.S.S.M. pentru alimentarea cu apă a localităţilor şi pentru nevoi
tehnologice (captare, transport şi distribuţie), cod 20/1995.
4. N.S.S.M. pentru transporturi rutiere, cod 23/1995.
5. N.S.S.M. pentru activităţi de vopsire, cod 26/1995.
6. N.S.S.M. pentru lucrări de instalaţii tehnico-sanitare şi de încălzire, cod
28/1996.
7. N.S.S.M. pentru producerea aerului comprimat, cod 40/1996.
8. N.S.S.M. pentru extracţia ţiţeiului, cod 43/1997.
9. N.S.S.M. pentru construcţii şi confecţii metalice, cod 42/1997.
10. N.S.S.M. pentru activitatea de extracţie a gazelor naturale, cod 44/1997.
11. N.S.S.M. pentru transportul şi distribuţia energiei electrice, cod 65/1997.
12. N.S.S.M. pentru activitatea de fabricare a furnirului, placajului şi
panelului, cod 66/1997.
11. N.S.S.M. pentru fabricarea produselor de morărit şi de panificaţie, cod
76/1998.
14. N.S.S.M. pentru transporturi navale, cod 82/1998.
15. N.S.S.M. pentru activităţi din domeniul sănătăţii, cod 85/1998.
16. N.S.S.M. pentru desfacerea produselor petroliere, cod 88/1999.
17. N.S.S.M. pentru lucrările de montaj, utilaje tehnologice şi construcţii
metalice, cod 89/1999.
18. N.S.S.M. pentru industria de prelucrare a tutunului cod 96/1999.
19. N.S.S.M. pentru fabricarea uleiurilor şi a altor grăsimi vegetale, cod
97/1999.
20. N.S.S.M. pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere cod 1/1994.
21. N.S.S.M. pentru sudarea şi tăierea metalelor, cod 2/1994.
22. N.S.S.M. pentru fabricarea, transportul şi depozitarea oxigenului şi
azotului, cod 3/1994.
23. N.S.S.M. pentru fabricarea, transportul şi depozitarea acetilenei, cod
4/1995.
24. Norme specifice de protecţia muncii (N.S.P.M.) pentru transporturi
aeriene, cod 61/1997.
25. N.S.P.M. pentru industria textilă, cod 100/1999.
26. N.S.P.M. pentru transportul prin conducte al gazelor naturale, cod
101/1999.
27. N.S.P.M. pentru transporturi pe calea ferata, cod 107/2000.

– 62 –
 28. Norme de protecţia muncii la lucrări de construcţii speciale
termoenergetice, indicativ PE-703/2-1971.
29. Norme de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor
electrice, indicativ PE-205/1981.
30. Norme de protecţia muncii la lucrările de montaj ale centralelor
electrice, indicativ PE 703-1/1994.
31. Norme de protecţia muncii pentru lucrările de construcţii
hidroenergetice ia suprafaţă şi pe apa. indicativ PE-704/1977.

F. Nomenclatoare

1. Nomenclator de verificări, încercări şt probe privind montajul, punerea în

funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice, indicativ PE 003/1979.
2. Nomenclator de încercări, verificări şi probe ale instalaţiilor tehnologice
din C.N.E. de tip CANDU, indicativ PE-404-1/1990. Instalaţii electrice şi de
automatizare. Perioada de montaj.
3. Nomenclator de încercări, verificări şi probe ale instalaţiilor tehnologice
din C.N.E. de tip CANDU, indicativ PE-404-3/1990. Componente mecanice din
partea clasică. Perioada de montaj.

G. Condiţii tehnice

1. Condiţii tehnice şi prevederi de proiectare, execuţie şi exploatare pentru

instalaţiile fixe de stins incendii la transformatoarele din staţiile de 400kV,
indicativ E Ip-44/1985.
2. Condiţii tehnice pentru echipamente de captare, transport şi depozitare a
zgurii şi a cenuşii la centralele electrice, indicativ PE-842/1973.
3 Condiţii tehnice pentru echipamente aferente gospodăriei de combustibil
solid la centralele electrice, indicativ PE-847/1974.
4 Condiţii tehnice pentru cabluri speciale utilizate în termocentrale,
indicativ PE-848/1974.

H. Decizii

1. Decizia nr. 269/1997 a Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18, alin. 2. lit. b din Decretul nr. 400/1981
pentru instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor,
utilajelor şi maşinilor, întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile cu foc
continuu sau având instalaţii cu grad ridicat de pericol în exploatare.
2. Decizia nr. 61/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă a capacităţilor energetice (Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei).
3. Decizia nr. 67/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă ale capacităţilor energetice.

– 63 –
 I. Fişe tehnologice

1. Fişă tehnologică pentru revizia tehnică a liniilor electrice aeriene de

(220-400) kV, indicativ FT-1/1990.
2. Execuţia instalaţiilor electrice sanitare de încălzire şi ventilaţie în staţiile
de transformare, indicativ E FT-60/1985.
3. Execuţia şi verificarea prizelor de pământ cu bentopriză, indicativ RE
FT-61/1977.

J. Ghiduri, ghiduri tehnice, ghiduri de proiectare

1. Ghid privind metodologia de încadrare în grupa "greu combustibile" în

vederea agrementării materialelor şi produselor omogene şi compozite utilizate în
construcţii/1995.
2. Ghid tehnic de agrement a sistemelor de protecţie la foc a structurilor
metalice de rezistenţă/1995.
3. Ghid privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi
construcţii speciale, indicativ GE-032/1997.
4. Ghid de proiectare pentru protecţia antiseismică a clădirilor, halelor
industriale parter cu structură metalică, indicativ GP-003/1996.
5. Ghid privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la
construcţii în care se desfăşoară activităţi de producţie, indicativ GP-013/1996.
6. Ghid privind metodologia de agrementare a tapetelor/1996
7. Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare
cu apă şi canalizare, utilizând conducte din P.V.C, polietilenă şi polipropilenă,
indicativ GP-043/1999, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 84/N/1999.
8. Ghid de proiectare, execuţie şi exploatare a centralelor termice mici,
indicativ GP-051/2000.
9. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000V c.a. şi 1500V
c.c., indicativ GP-052/2000 (instrument de lucru complementar la normativul I-
7/1998).
10. Ghidul privind măsurile de apărare împotriva dezastrelor provocate de
seisme şi alunecări de teren, în vederea satisfacerii cerinţei de siguranţă în
exploatare pentru construcţii cu destinaţia de săli de spectacole, sport şi agrement,
indicativ GT-004/1997.
11. Ghidul privind măsurile de apărare împotriva dezastrelor provocate de
seisme şi alunecări de teren, în vederea satisfacerii cerinţei de siguranţă în
exploatare pentru clădiri din domeniul cultelor, indicativ GT-005/1997.
12. Ghidul privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi
stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenului pentru prevenirea şi
reducerea efectelor acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în
exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului, indicativ GT-006/1997.
13. Ghidul privind măsurile necesare de apărare împotriva dezastrelor
provocate de seisme şi alunecări de teren în vederea satisfacerii cerinţei de
siguranţă în exploatare pentru clădiri ale administraţiei publice şi a institutelor de

– 64 –
cercetare-proiectare, indicativ GT-007/1997.
14. Ghidul privind măsurile de apărare împotriva dezastrelor provocate de
seisme şi alunecări de teren în vederea satisfacerii cerinţei de siguranţă în
exploatare pentru clădiri din domeniul ocrotirii sănătăţii, indicativ GT-008/1997.
15. Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de funcţionare şi
comportării în exploatare a aerotermelor de perete şi tavan, indicativ GT-
014/1997.
16. Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de funcţionare şi
comportării în exploatare a vaselor de expansiune închise, indicativ GT-015/1997.
17. Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de funcţionare şi
comportării în exploatare a aparatelor de condiţionare de fereastră, indicativ GT-
016/1997.
18. Ghid tehnic privind diagnosticarea regimului de funcţionare şi
comportării în exploatare a generatoarelor de aer cald cu combustibil lichid sau
gazos, indicativ GT-017/1997.
19. Ghidul criteriilor de performanţă pentru instalaţii din clădiri (încălzire,
ventilaţie, sanitare, electrice), indicativ GT-020/1998.
20. Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor de încălzire
din clădiri indicativ GP-019/1997.
21. Ghidul privind măsurile necesare de apărare împotriva dezastrelor
provocate de seisme şi alunecări de teren, în vederea satisfacerii cerinţelor Legii nr.
10/1995 pentru clădirile de locuit individuale şi de tip bloc, indicativ GP-
021/1997.
22 Ghidul privind măsurile necesare de apărare împotriva dezastrelor
provocate de seisme şi alunecări de teren, în vederea satisfacerii cerinţelor Legii nr.
10/1995 pentru clădiri din domeniul învăţământului, indicativ GP-022/1997.
23. Ghid privind tehnologia realizării construcţiilor din lemn, indicativ GP-
023/1996.
24. Ghidul privind măsurile necesare de apărare împotriva dezastrelor
provocate de seisme şi alunecări de teren, în vederea satisfacerii cerinţelor Legii nr.
10/1995 pentru clădiri din domeniul culturii, expoziţii de artă, biblioteci, indicativ
GP-023/1997.
25. Ghidul privind alegerea echipamentelor specifice intervenţiilor pentru
diminuarea efectelor produse de seisme în vederea asigurării cerinţei de siguranţă
în exploatare prevăzute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
indicativ GP-024/1997.
26. Ghid pentru soluţiile cadru de intervenţie la clădirile avariate de seisme
realizate pe baza proiectelor refolosibile tip I.S.A.R.T C222/6-01 şi I.S.C.A.S.
4405, indicativ GP-025/1997.
27. Ghid privind alegerea echipamentelor aferente instalaţiilor electrice din
clădiri, indicativ GP-028/1997.
28. Ghid metodologic privind protecţia antiseismică a lucrărilor şi
sistemelor care includ surse de mare risc, indicativ GM-001/1996.
29. Ghid de utilizare a aparatelor pentru măsurarea presiunilor, indicativ
GE-021/1997.

– 65 –
 30. Ghid de utilizare a standardelor române de securitate a muncii/1998.
31. Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă /1998.
32. Ghid pentru autoevaluarea securităţii în muncă la nivelul unităţilor
economice mici şi mijlocii /1998.

K. Instrucţiuni

1. Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unităţile M.E.E.,

indicativ PE 006/1981.
2. Instrucţiuni de protecţie a muncii pentru activitatea de producţie
industrială din cadrul unităţilor TAGEM, indicativ IT(S)-10/1989.
3. Instrucţiuni privind stabilirea distanţelor normate de amplasare a
instalaţiilor electrice cu tensiunea peste 1kV, în raport cu alte construcţii, indicativ
PE 101-A/1985.
4. Instrucţiuni pentru dimensionarea şi verificarea instalaţiilor
electroenergetice la solicitări mecanice şi termice în condiţiile curenţilor de
scurtcircuit, indicativ PE-103/1992.
5. Instrucţiuni privind reglementarea coexistenţei liniilor electrice aeriene
cu tensiuni peste 1kV, cu sistemele de îmbunătăţiri funciare, indicativ PE
122/1982.
6. Instrucţiuni privind coordonarea coexistenţei instalaţiilor electrice de (1-
750) kV cu liniile de telecomunicaţii, indicativ PE 125/1989.
7. Instrucţiuni privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor
în instalaţiile electrice de distribuţie de (1-110) kV indicativ PE-135/1991.
8. Instrucţiuni cadru privind proiectarea şi exploatarea depozitelor de zgură
şi cenuşă cu depunere hidraulică, indicativ PE 223/1975.
9. Instrucţiuni pentru depozitarea, manipularea şi transportul
combustibililor lichizi, indicativ PE-911/1995.
10. Instrucţiuni pentru aplicarea H.G.R. nr. 531/1992 privind realizarea
unor măsuri de apărare civilă, indicativ P-92/1993.
11. Instrucţiuni privind proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor şi
instalaţiilor de tensiune prin cablu, indicativ I-46/1993.
12. Instrucţiuni privind dotările necesare din staţiile de transformare din
punctul de vedere al n.p.m. şi p.s.i. indicativ E-Ip 34/1989.
13. Instrucţiuni de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor fixe de stins
incendiu cu apă pulverizată în staţiile de (220-400) kV, indicativ EI-99/1978.
14. Instrucţiuni privind calibrarea, înlocuirea şi evidenţa siguranţelor
fuzibile, indicativ RE I-15/1995.
15. Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de legare la
pământ, indicativ RE I-23/1995.
16. Instrucţiune privind montarea, exploatarea şi încercarea mijloacelor de
protecţie contra supratensiunilor, indicativ RE I-71/1995.
17. Instrucţiuni generale de exploatare, verificare şi întreţinere a bateriilor
de condensatoare din staţia de transformare, indicativ EI-91/1981.
18. Instrucţiuni de întreţinere şi exploatare a instalaţiilor fixe de stins

– 66 –
incendii cu apă pulverizată din staţiile de 220 şi 400 kV, indicativ EI-99/1978.
19. Instrucţiuni privind exploatarea şi întreţinerea mijloacelor pentru
stingerea incendiilor în staţiile electrice, indicativ E I-146/1984.
20. Instrucţiuni pentru exploatarea şi revizia tehnică a grupurilor
electrogene fixe şi mobile din dotarea IRE-urilor, indicativ E I-168/1987.
21. Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere a cablurilor de 110kV, indicativ
LI I-95/1979.
22. Instrucţiuni privind controlul calităţii şi recepţia lucrărilor la punerea în
funcţiune a LE A de MT şi JT, indicativ LI I-135/1993.
23. Instrucţiuni p.s.i. pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor din
partea convenţională a C.N.E.. indicativ E Ip-30/1983.

L. Instrucţiuni tehnice

1. Instrucţiuni tehnice de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de

alarmă, alertă şi intervenţie/1995.
2. Instrucţiuni tehnice pentru utilizarea generatoarelor de aer cald cu focar
propriu/1995.
3. Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor interioare cu plăci
emailate sau lemn, indicativ C-70.
4. Instrucţiuni tehnice pentru executarea placajelor din P.V.C. rigid,
indicativ C-86.
5. Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la
elementele de instalaţii, indicativ C-142.
6. Instrucţiuni tehnice privind verificarea abaterilor de la forma geometrică
şi a calităţii cusăturilor sudate ale rezervoarelor din oţel cilindrice verticale pentru
depozitarea ţiţeiului şi produselor petroliere lichide, indicativ C-220/1985.
7. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea măsurilor de izolare fonică la
clădiri civile, social-culturale şi tehnico-administrative, indicativ P-122/1989.
8. Instrucţiuni tehnice privind proiectarea lucrărilor de alimentare cu apă
potabilă şi canalizare a satelor, indicativ P-66/1979.
9. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea recipienţilor din
beton armat şi beton precomprimat pentru lichide indicativ P-73/1978.
10. Instrucţiuni tehnice pentru calculul şi alcătuirea elementelor de
construcţii din poliesteri armaţi cu fibre de sticlă (P.A.S.). indicativ P-94/1977.
11. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea clădirilor de locuit cu structură
de rezistenţă din panouri mari indicativ P-101/1978.
12. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi
acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat, indicativ P-104/1994.
13. Instrucţiuni tehnice pentru realizarea structurilor uşoare cu ferme din
cabluri indicativ P-110/1981.
14. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de
protecţie acustică şi antivibratilă la clădiri industriale, indicativ P-121/1989.
15. Instrucţiuni tehnice departamentale privind calculul reţelelor de
canalizare cu ajutorul calculatoarelor electronice, indicativ PD-170/1976.

– 67 –
 16. Instrucţiuni tehnice departamentale provizorii pentru proiectarea
instalaţiilor electrice de 750kV, indicativ PE 151/1986.
17. Instrucţiuni tehnice cadru de formare şi compactare a şinelor de
cărbune şi omogenizarea cărbunilor din depozitele aferente gospodăriilor de
combustibil solid ale termocentralelor, indicativ PE-225-2/1986.
18. Instrucţiuni tehnice privind executarea studiilor pentru evaluarea
hazardului seismic în amplasamentul construcţiilor importante (baraje, centrale
nuclearoelectrice etc.). indicativ PE-738/1992.
19. Instrucţiuni tehnice de proiectare pentru ventilarea sau încălzirea cu aer
cald prin jeturi de aer orizontale, indicativ I-5/1/1994.
20. Instrucţiuni tehnice privind calculul de dimensionare a coloanelor
electrice din clădirile de locuit, indicativ I-7/1/1994.
21. Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice şi
pneumatice la recipiente, indicativ I-25/1972.
22. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire a halelor
industriale cu jeturi de aer limitate spaţial, indicativ I-26/1973.
23. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire
perimetrală la clădiri industriale, indicativ I-29/1977.
24. Instrucţiuni tehnice pentru calculul loviturii de berbec şi stabilirea
măsurilor pentru prevenirea efectelor negative ale acesteia la instalaţiile hidraulice
sub presiune, indicativ I-30/1975.
25. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea
instalaţiilor de încălzire cu radiatoare din tablă de oţel – ROTERM, indicativ I-
35/1982.
26. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea automatizării instalaţiilor din
centrale şi puncte termice, indicativ I-36/1993.
27. Instrucţiuni tehnice pentru echilibrarea hidraulică prin diafragmentarea
instalaţiilor şi reţelelor termice cu apă caldă şi fierbinte, indicativ I-37/1981.
28. Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea unor sisteme de introducere a
aerului în hale industriale în scopul reducerii de combustibil, indicativ I-39/1982.
29. Instrucţiuni tehnice privind autorizarea întreprinderilor care execută,
verifică şi predau la beneficiari instalaţii electrice de automatizare, încălzire şi
ventilaţie în medii cu pericol de explozie, indicativ I-43/1989.
30. Instrucţiuni tehnice provizorii privind alcătuirea şi executarea
pardoselilor anastatice şi antiscânteie, indicativ NP-49/1989.
31. Instrucţiuni tehnice provizorii privind realizarea protecţiei la foc cu
azbetospray la structurile metalice de rezistenţă, indicativ NP-59/1989.

M. Instrucţiuni de proiectare

1. Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare.

Staţii electrice de distribuţie de (6-20) kV, indicativ PE 111-10/1978.
2. Instrucţiuni de proiectare şi realizare a camerelor de precolectare a
reziduurilor menajere la clădirile de locuit PD-210/1980.
3. Instrucţiuni de proiectare şi execuţie a gospodăriilor de ulei din

– 68 –
centralele electrice, indicativ PE 206/1981.
4. Instrucţiuni pentru proiectarea instalaţiilor de stins incendiu la
instalaţiile electrice din C.E.T şi C.T.E. (partea de staţii conform E-Ip 70/1992),
indicativ E-Ip 31/1983.
5. Instrucţiuni de proiectare şi execuţie privind ansamblul măsurilor p.s.i.
la staţiile electrice de înaltă tensiune, indicativ E Ip-62/1990.
6. Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare,
indicativ PE 111-1/1992.
7. Instrucţiuni pentru proiectarea instalaţiilor de stins incendiu din staţii
electrice, indicativ E-Ip 70/1992.
8. Instrucţiuni de proiectare şi de execuţie a gospodăriilor de ulei din
centrale electrice, indicativ PE-206/1981.

N. Îndreptare departamentale şi de proiectare

1. Îndreptar departamental de zonare a mediilor cu pericol de explozie şi

măsuri de prevenire a acestora aprobat prin Ordinul ministrului industriei
petrochimiei nr. 41/P/20-1987.
2. Îndreptar departamental de zonare a mediilor cu pericol de explozie
pentru toate tipurile de instalaţii şi echipamente din activitatea de foraj-extracţie
ţiţei şi gaze/1993.
3. Îndreptar pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi transformare,
indicativ E Ip-39/1990. Transformatoare de curent.
4. Îndreptar de proiectare a staţiilor electrice. Alegerea amplasamentelor
şi a planului general pentru staţiile electrice de 110-400 kV, indicativ E-Ip
65/1991.
5. Îndreptar pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune.
Apropieri şi traversări ale liniilor electrice aeriene de 110-400 kV faţă de alte
instalaţii, indicativ LI-Ip 38/1989.
6. Îndreptar de proiectare pentru poduri de cabluri, subsoluri de cabluri şi
niveluri deschise, indicativ RE Ip-2/1982.
7. Îndreptar de proiectare şi execuţie a instalaţiilor de legare la pământ,
indicativ RE-Ip 30/1990.
8. Îndreptar de proiectare pentru dotarea cu aparatură seismică,
exploatarea aparaturii şi urmărirea fenomenelor seismice la baraje, indicativ H Ip-
13/1978.
9. Îndreptar de proiectare pentru dotarea ISPH cu aparatură seismică,
exploatarea aparaturii şi urmărirea fenomenelor seismice la baraje, indicativ G Ip-
32/1993.
10. Îndreptar pentru stabilirea dimensiunilor coşurilor de fum ale
termocentralelor, în vederea asigurării dispersiei poluanţilor, indicativ PE-
229/1984.
11. Îndreptar privind realizarea instalaţiilor de protecţie prin legare la
pământ şi la nul, indicativ E Ip-34/1986.

– 69 –
 O. Îndrumătoare

1. Îndrumător departamental privind proiectarea gospodăriilor de reactivi

din cadrul staţiilor de tratare a apei potabile, indicativ PE-163/1975.
2. Îndrumător privind utilizarea în construcţii a plăcilor din lemn şi a
plăcilor din fibre de lemn, indicativ C-36/1986.
3. Îndrumar privind criteriile de identificare a stărilor critice în
funcţionarea sistemului energetic şi măsuri pentru limitarea avariilor, indicativ PE-
140/1979.
4. Îndrumar de proiectare privind instalaţiile electrice, sanitare, de
încălzire şi de ventilaţie din staţiile de transformare de 110kV, indicativ E Ip-
27/1987.
5. Îndrumător cadru privind exploatarea şi întreţinerea clădirilor de locuit
din mediul urban aflate în proprietatea autorităţilor publice, indicativ C-247/1993.
6. Îndrumător privind soluţii şi măsuri în exploatarea instalaţiilor sanitare,
în vederea reducerii pierderilor şi risipei de apă, indicativ I-44/1993.

P. Manuale

1. Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a

prevederilor normativului P-118/1999 "Siguranţa la foc a construcţiilor", indicativ
MP-008/2000.
2. Manual de specificaţii privind instalarea, exploatarea şi mentenanţa
schimbătoarelor de căldură din instalaţii, indicativ ME-002/1997.
3. Manual privind investigarea de urgenţă post-seism şi stabilirea soluţiilor
cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a
construcţiilor avariate, indicativ ME-003/1998.
4. Manualul tehnologiilor de deblocare-salvare în zonele de distrugeri
apărute ca urmare a unor seisme, indicativ ME-004/2000.
5. Manual de protecţie a muncii pentru nivel superior/1997.

Q. Prescripţii tehnice, generale, energetice

1. Prescripţii generale de proiectare a centralelor termoelectrice şi a

reţelelor de termoficare, indicativ PE 022-1/1986.
2. Prescripţii generale de proiectare a amenajărilor hidroenergetice,
indicativ PE 022-2/1989.
3. Prescripţii generale de proiectare a reţelelor electrice, indicativ PE 022-
3/1993.
4. Prescripţii tehnice departamentale pentru proiectarea, montarea şi
verificarea instalaţiilor şi mecanismelor pentru ridicarea batardourilor, stavilelor şi
vanelor instalate în obiective hidroenergetice sau hidrotehnice, indicativ PE
308/1987.
5. Prescripţii tehnice departamentale pentru proiectarea, montarea,
exploatarea şi verificarea instalaţiilor de ridicat pe plan înclinat, necesare executării

– 70 –
lucrărilor amenajărilor hidroenergetice, indicativ PE 727/1982.
6. Prescripţii tehnice departamentale pentru proiectarea, construirea,
montarea şi revizuirea instalaţiilor de ridicat pe puţ, necesare lucrărilor de
construcţii-montaj de amenajări hidroenergetice, indicativ PE-737/1978.
7. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, repararea,
instalarea, exploatarea şi verificarea cazanelor de abur şi cazanelor de apă fierbinte,
indicativ PT-ISCIR C-1/2000.
8. Prescripţie energetică pentru proiectarea construcţiilor aferente C.T.E.,
C.E.T. şi C.T. la acţiuni seismice, indicativ PE 737/1992.
9. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, verificarea, montarea şi
exploatarea dispozitivelor de siguranţă cu membrană de rupere, indicativ C-
22/1994.
10. Prescripţii tehnice pentru recipiente stabile sub presiune pentru
depozitarea clorului sau dioxidului de sulf lichefiat, indicativ C-12/1995.
11. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea,
repararea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune, indicativ C-
4/1996.
12. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, încercarea în vederea
omologării şi exploatarea supapelor de siguranţă destinate echipării cazanelor şi
recipientelor sub presiune, indicativ C-37/1996.
13. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea,
repararea şi verificarea recipientelor stabile de stocare şi alimentare în instalaţii cu
gaze petroliere lichefiate cu capacitate până la 5000 l, indicativ C-8/1997.
14. Prescripţii tehnice pentru recipiente stabile sub presiune din instalaţii
frigorifice, indicativ C-14/1997.
15 Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, exploatarea,
repararea şi verificarea conductelor tehnologice metalice pentru unele gaze
lichefiate în industria chimică şi petrochimică indicativ C-20/1997.
16. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, repararea şi
verificarea generatoarelor de acetilenă, indicativ C-28/1997.
17. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, repararea, încărcarea,
transportul, depozitarea şi verificarea recipientelor-butelii pentru gaze comprimate,
lichefiate sau dizolvate sub presiune, indicativ C-5/1998.
18. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, repararea, încărcarea,
utilizarea, verificarea şi scoaterea din uz a recipientelor-butelii cu capacitate de
până la 26 de litri pentru butan (aragaz), indicativ C-3/1999.
19. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea,
repararea şi verificarea recipientelor container, pentru stocare şi alimentare în
instalaţii cu gaze petroliere lichefiate, indicativ C-9/1999.
20. Prescripţii tehnice pentru autoclave cu foc direct, indicativ C-16/1999.
21. Prescripţii tehnice pentru recipientele metalice stabile sub presiune din
industria oxigenului, azotului şi argonului, indicativ C-25/1999.
22. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, instalarea, exploatarea,
repararea şi verificarea cazanelor mici de abur, indicativ C-30/1999.
23. Prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, exploatarea

– 71 –
repararea şi verificarea conductelor de abur şi apă fierbinte sub presiune, indicativ
C-15/2000.
24. Prescripţii tehnice pentru autorizarea sudorilor care execută lucrări de
sudare în construirea, montarea şi repararea instalaţiilor mecanice sub presiune şi a
instalaţiilor de ridicat, indicativ CR-9/1996.
25. Prescripţii tehnice pentru verificarea şi autorizarea instalaţiilor
mecanice sub presiune şi instalaţiilor de ridicat, indicativ CR-1/1999.
26. Prescripţii tehnice pentru autorizarea agenţilor economici de a executa
lucrări la instalaţii mecanice sub presiune, instalaţii de ridicat şi aparate
consumatoare de combustibil, indicativ CR-2/1999.
27. Prescripţii tehnice pentru verificarea reparaţiilor instalaţiilor mecanice
sub presiune şi instalaţiilor de ridicat şi pentru aplicarea plăcii de timbru la
instalaţii mecanice sub presiune, indicativ CR-3/1999.
28. Prescripţii tehnice pentru protecţia muncii în activitatea organelor
tehnice I.S.C.I.R. (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat), indicativ CR-13/1999.

R. Proceduri, instrucţiuni p.s.i., norme, precizări, îndreptare,

metode de evaluare, instrucţiuni de verificări, încercări şi
probe privind montajul, punerea în funcţiune şi darea
în exploatare a instalaţiilor energetice (IP)

1. Procedura A.A.C. Cernavodă – Planul de intervenţie pentru Centrala

Nucleară Cernavodă – Unitatea 1 /1997.
2. Instrucţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor la bordul navelor
maritime, fluviale şi portuare aprobate prin Decizia nr. 32431/1979.
3. Norme privind măsurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a
refacerii şi protecţiei mediului la lucrările de execuţie a construcţiilor, indicativ
NE-002/1997.
4. Condiţii tehnice şi prevederi de proiectare, execuţie şi exploatare pentru
montarea şi amenajările constructive necesare transformatoarelor de putere din
staţiile de (110-400) kV, indicativ E-Ip 53/1987.
5. Precizări nr. 28094/2000 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii
de prevenire a incendiilor.
6. Prescripţii minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la
locul de muncă /1998.
7. Primul ajutor la locul accidentului /1999.
8. Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la locul de muncă /1998.
9. Montarea rezervoarelor de combustibil lichid, indicativ FGC-1/1971.
10. Executarea lucrărilor de sudură în centralele electrice, indicativ F S-
1/1984.
11. Gospodăria de combustibil, inclusiv instalaţiile de preparare, indicativ
IP-1 A/1980.
12. Gospodăria de ulei, indicativ IP-6A/1980.

– 72 –
 13. Executarea instalaţiilor de legare la pământ în staţii, posturi de
transformare şi linii electrice aeriene, indicativ FS-4/1982.
14. Executarea manşoanelor şi terminalelor pe cablurile de energie de 1kV
cu izolaţie din P.V.C., indicativ FC-15/1985.
15. Pozarea cablurilor pentru circuite secundare în staţii şi posturi de
transformare, indicativ FC-18/1977.

S. Regulamente

1. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale pentru

prevenire şi apărare împotriva forţelor seismice şi a alunecărilor de teren/ MLPAT
1995.
2. Regulament de exploatare tehnică a surselor de curent continuu, indicativ
PE-114/1983 (republicat în anul 1993).
3. Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor auxiliare din staţii,
indicativ PE-115/1985 (republicat în anul 1993).
4. Regulament de exploatare tehnică a echipamentelor electrice din
distribuţia primară, indicativ PE-126/1982 (modificarea 1 în anul 1985).
5. Regulament de exploatare tehnică a liniilor electrice în cablu, indicativ
PE-128/1990.
6. Regulament de exploatare a uleiurilor electroizolante, indicativ PE-
129/1999.
7. Regulament de exploatare a generatoarelor electrice, indicativ PE-
130/1995.
8. Regulament de exploatare tehnică a motoarelor electrice, indicativ PE-
131/1995.
9. Regulament pentru executarea lucrărilor sub tensiune la liniile electrice
aeriene de (110-400) kV, indicativ PE-141/1979.
10. Regulament privind asigurarea electrosecurităţii la exploatarea
instalaţiilor de 750 kV, indicativ PE-150/1986.
11. Regulamentul de exploatare a instalaţiilor de termoficare din C.E.T.,
indicativ PE-210/1972.
12. Regulament de exploatare a uleiurilor utilizate în centralele electrice,
indicativ PE-214/1998.
13. Regulament de exploatare tehnică a instalaţiilor de cazane, indicativ
PE-216/1993.
14. Regulament de exploatare tehnică a turbinelor de abur, indicativ PE-
217/1973.
15. Regulament de exploatare tehnică a gospodăriilor de combustibili solizi,
lichizi şi gazoşi, indicativ PE-227/1974.
16. Regulament de exploatare tehnică privind prepararea combustibilului
solid, indicativ PE-228/1974.
17. Regulament de exploatare a instalaţiilor de turbine hidraulice din
centralele hidroelectrice, indicativ PE-301/1993.
18. Regulament de exploatare tehnică a camerelor de comandă şi de

– 73 –
supraveghere a instalaţiilor electrice, indicativ PE-505/1973 (republicat în anul
1995).

T. Soluţii cadru

1. Soluţii cadru pentru montarea contoarelor la instalaţiile sanitare şi de

încălzire din clădirile existente, indicativ SC-001/1996.
2. Soluţii cadru pentru instalaţii automate de stingere a incendiilor tip
sprinkler la depozite cu stive înalte SC-003/1998.

U. Specificaţii tehnice

1. Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale

echipamentelor pentru lucrări de finisaj, pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a
protecţiei vieţii şi sănătăţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei mediului
ambiant, indicativ ST-007/1996.
2. Specificaţie tehnică privind criteriile şi nivelele de performanţă ale
echipamentelor de terasamente pentru asigurarea calităţii construcţiilor, a protecţiei
vieţii şi a sănătăţii, a siguranţei în exploatare şi a protecţiei mediului ambiant,
indicativ ST-005/1996.
3. Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă pentru
produse din oţel utilizate ca armături în structuri de beton, indicativ ST-009/1996.
4. Specificaţie tehnică privind condiţiile de calitate a lemnului pentru
construcţii, indicativ ST-014/1996.
5. Specificaţie tehnică privind certificarea de conformitate a calităţii
materialelor şi echipamentelor pentru instalaţii interioare termice şi sanitare,
indicativ ST-018/1997.
6. Specificaţie tehnică de aplicare a pardoselilor anticorozive cu
performanţe antistatice/1999.
7. Specificaţie tehnică privind condiţii de calitate ale lemnului pentru
construcţii/1996.

V. Normative

1. Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P-118/1999.

2. Normativ pentru proiectarea staţiilor de încărcare a bateriilor de
acumulatoare pentru electrovehicule, indicativ P-17/1985.
3. Normativ pentru reţeaua culturală, indicativ P-25/1985.
4. Normativ pentru proiectarea construcţiilor şi instalaţiilor de epurare a
apelor uzate orăşeneşti. Partea I – treapta mecanică, indicativ P-28/1/1999.
5. Normativ pentru proiectarea terenurilor sportive, stadioanelor şi
complexelor sportive, indicativ P-61/1971.
6. Normativ de proiectare privind iluminatul natural în clădiri industriale,
indicativ P-71/1986.
7. Normativ pentru proiectarea căminelor culturale, indicativ P-87/1986.

– 74 –
 8. Normativ privind dotarea cu ascensoare a clădirilor de locuit, social-
culturale, de turism şi administrative, indicativ P-92/1982.
9. Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe,
social-culturale, agrozootehnice şi industriale, indicativ P-100/1992.
10. Normativ privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare
civilă în subsolurile clădirilor noi, indicativ P-102/1978.
11. Normativ pentru proiectare şi executare a căilor ferate industriale,
indicativ P-114/1987.
12. Normativ pentru proiectarea căminelor pentru vârstnici, indicativ P-
128/1986.
13. Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor,
indicativ P-130/1999.
14. Normativ privind proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţile
urbane, indicativ P-132/1993.
15. Normativ pentru proiectarea coşurilor industriale din beton armat,
indicativ P-133/1993.
16. Normativ tehnic republican privind repararea şi consolidarea coşurilor
industriale din beton armat, indicativ P-133/1-1994.
17. Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor tehnico-sanitare
şi tehnologice cu ţevi din policlorură de vinil (P.V.C.) neplastifiată, indicativ I-
1/1978.
18. Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi
climatizare, indicativ I-5/1/1998.
19. Normativ privind exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare,
indicativ I-5/2/1998.
20. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale, indicativ I-6/1998.
21. Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
indicativ I-6/1/1988.
22. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de conducte din
polietilenă pentru distribuţie gaze naturale, indicativ I-6 PE/1997.
23. Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000V c.a. şi 1500V c.c., indicativ I-7/1998.
24. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare, indicativ
I-9/1994.
25. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor sanitare, indicativ I-9/1/1996.
26. Normativ privind efectuarea încercărilor de presiune la conductele
tehnologice din oţel, indicativ I-12/1978.
27. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire
centrală, indicativ I-13/1994.
28. Normativ pentru exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ
I-13/1/1996.
29. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor interioare de
telecomunicaţii şi semnalizare din clădirile civile şi de producţie, indicativ I-
18/1996.

– 75 –
 30. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului, indicativ
I-20/2000.
31. Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a
reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor, indicativ I-22/1999.
32. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu
gaze petroliere lichefiate, indicativ I-31/1999.
33. Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate, indicativ I-33/1999.
34. Normativ pentru proiectarea sălilor de audiţie publică. Cerinţe esenţiale,
indicativ NP-002/1996.
35. Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în
spiritul conceptului de performanţă, indicativ NP-002/1996.
36. Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor
tehnico-sanitare şi tehnologice cu ţevi din polipropilenă, indicativ NP-003/1996.
37. Normativ pentru proiectare, execuţie, exploatare şi postutilizarea
instalaţiilor de distribuţie a carburanţilor la autovehicule (benzinării) pentru
asigurarea siguranţei la foc, indicativ NP-004/1996.
38. Normativ de proiectarea sălilor aglomerate cu vizitatori. Cerinţe
utilizatori, indicativ NP-006/1996.
39. Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse
destinaţii în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară, indicativ NP-
008/1997.
40. Normativ privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor
pentru case de copii, indicativ NP-009/1997.
41. Normativ privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor
pentru şcoli şi licee, indicativ NP-010/1997.
42. Normativ privind proiectarea, executarea şi întreţinerea construcţiilor
pentru grădiniţe de copii, indicativ NP-011/1997.
43. Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a
instalaţiilor aferente acestora, indicativ NP-015/1997.
44. Normativ privind proiectarea construcţiilor de locuinţe. Cerinţe conform
Legii nr. 10/1995, indicativ NP-016/1997.
45. Normativ privind proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
punctelor de desfacere a buteliilor cu G.P.L. la consumatori, indicativ NP-
018/1997.
48. Normativ pentru proiectarea de dispensare şi policlinici pe baza
exigenţelor de performanţă, indicativ NP-021/1997.
47. Normativ privind proiectarea de creşe şi creşe speciale pe baza
exigenţelor de performanţă, indicativ NP-022/1997.
48. Normativ privind proiectarea de cămine de bătrâni şi handicapaţi,
indicativ NP-023/1997.
49. Normativ privind proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
parcajelor etajate pentru autoturisme, indicativ NP-24/1997.
50. Normativ pentru proiectarea construcţiilor publice subterane, indicativ
NP-25/1997.

– 76 –
 51. Normativ pentru proiectarea construcţiilor de captare a apei, indicativ
NP-028/1998.
52. Normativ de proiectare şi execuţie pentru reţele termice cu conducte
preizolate montate în sol utilizate la transportul agentului termic de încălzire şi a
apei calde de consum, indicativ NP-029/1998.
53. Normativ privind proiectarea şi asigurarea calităţii pardoselilor la
construcţiile civile, indicativ NP-030/1998.
54. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
încălzire prin radiaţie de pardoseală, indicativ NP-031/1999.
55. Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere lichefiate (G.P.L.) pentru autovehicule, indicativ NP-
037/1999.
56. Normativ departamental pentru proiectarea şi construirea conductelor
colectoare şi de transport gaze naturale, indicativ ND-3915/1994.
57. Normativ privind postutilizarea ansamblelor, subansamblelor şi
elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la compartimentările
spaţiilor interioare, indicativ NE-006/1997.
58. Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea construcţiilor
şi instalaţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor în industria chimică,
indicativ NPCICh/1977.
59. Normativ pentru proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor
de petrol şi gaze din punct de vedere al prevenirii şi stingerii incendiilor, indicativ
NPGIPG/1977.
60. Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor, indicativ NTPA-002/1997.
61. Normativ departamental pentru proiectarea, executarea, verificarea şi
recepţionarea instalaţiilor electrice în medii cu pericol de explozie, emis de
Ministerul Industriei Chimice şi Ministerul Industriei Petrochimice cu Ordinul
Comun nr. 27/N şi 42/P/1987, indicativ ID-17/1986.
62. Normativ departamental privind proiectarea fabricilor de oxigen şi a
staţiilor de distribuţie oxigen, indicativ ID-43.
63. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor fixe de stins
incendii cu CO2, indicativ ID-49/1984.
64. Normativ privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în
funcţionare a instalaţiilor energetice, indicativ PE-013/1994.
65. Normativ pentru proiectarea sistemului energetic naţional, indicativ PE-
026/1992.
66. Normativ pentru protecţia antiseismică a construcţiilor de locuinţe
social-culturale, agrozootehnice şi industriale, indicativ PE-100/1992.
67. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi
transformare cu tensiuni peste 1kV, indicativ PE-101/1993.
68. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de conexiuni şi
distribuţie cu tensiuni până la 1000V c.a. în unităţile energetice, indicativ PE-
102/1986.
69. Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu

– 77 –
tensiuni peste 1000V, indicativ PE-104/1993.
70. Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă tensiune,
indicativ PE-106/1995.
71. Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice,
indicativ PE-107/1995.
72. Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia
instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor, indicativ PE-109/1992.
73. Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de curent continuu din centrale
şi staţii electrice, indicativ PE-112/1993.
74. Normativ pentru proiectarea instalaţiilor electrice de servicii proprii de
curent alternativ ale centralelor termoelectrice şi termoficare, indicativ PE-
113/1995.
75. Normativ privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea
liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole, indicativ PE-
123/1978.
76. Normativ pentru stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a
consumatorilor industriali şi similari, indicativ PE-124/1995.
77. Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică,
indicativ PE-132/1995.
78. Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice
pentru clădirile civile, indicativ PE-155/1992.
79. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiune şi
transfer cu tensiune peste 1kV, indicativ PE-201/1985.
80. Normativ de proiectare şi execuţie a reţelelor de termoficare, indicativ
PE-207/1980.
81. Normativ pentru proiectarea instalaţiilor de preparare şi livrare a
căldurii sub formă de apă fierbinte sau abur din termocentrale, indicativ PE-
209/1997.
82. Normativ de probe şi verificare în exploatare ale echipamentelor termo-
şi hidromecanice din termocentrale, indicativ PE-211/1994.
83. Normativ privind alimentarea cu energie termică (abur şi apă fierbinte)
a consumatorilor industriali, agricoli şi urbani, indicativ PE-212/1987.
84. Normativ privind proiectarea instalaţiilor termomecanice ale
termocentralelor, indicativ PE-224/1995.
85. Normativ cadru pentru proiectarea hidrocentralelor şi a centralelor
hidroelectrice, indicativ PE-304/1989.
86. Normativ cadru pentru proiectarea microhidrocentralelor, a centralelor
hidroelectrice de mică putere, indicativ PE 306/1990.
87. Normativ pentru urmărirea comportării în timp a construcţiilor C.N.E.,
indicativ PE-432/1993.
88. Normativ privind dotarea instalaţiilor tehnologice cu aparate de măsură
şi automatizare, indicativ PE-502-9/1981. Gospodării de cărbune şi instalaţii de
alimentare a cazanelor.
89. Normativ privind proiectarea instalaţiilor de automatizare din
termocentrale, indicativ PE-510-3/1985. Instalaţii de semnalizare.

– 78 –
 90. Normativ de proiectare şi realizare din sectoarele pirotehnice ale
unităţilor producătoare de armament şi muniţie, indicativ F-819-04/1993.
91. Normativ pentru proiectarea depozitelor paletizate, indicativ C-
164/1979.
92. Normativ pentru proiectarea drumurilor industriale, indicativ C-
79/1980.
93. Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice
la clădiri, indicativ C-107/1982.
94. Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădiri de locuit, indicativ C-107/1/1997.
95. Normativ pentru verificarea calităţii şt recepţia lucrărilor de construcţii
şi instalaţii aferente, indicativ C-56/1985.
96. Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii,
indicativ C-37/1988.
97. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării
lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C-300/1994.
98. Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al
cerinţei de siguranţă în exploatare, indicativ CE-1/1995.
99. Normativ departamental pentru proiectarea şi executarea din punct de
vedere al prevenirii incendiilor a instalaţiilor care produc sau utilizează acetilenă,
indicativ CD-40.
100. Normativ pentru adaptarea construcţiilor şi locurilor publice la
cerinţele persoanelor handicapate, indicativ CPH-1/1993.
101. Normativ departamental pentru proiectarea fabricilor, staţiilor de
îmbuteliere, distribuţie şi a depozitelor de produse obţinute prin separarea aerului,
indicativ PD-43.
102. Normativ departamental pentru proiectarea construcţiilor
agrozootehnice şi de industrie alimentară, din punct de vedere al prevenirii
incendiilor, indicativ PD-68.
103. Normativ departamental privind proiectarea depozitelor de azotat de
amoniu, indicativ PD-103.
104. Normativ departamental pentru proiectarea şi realizarea construcţiilor
şi instalaţiilor din transporturi şi telecomunicaţii, pentru asigurarea protecţiei
împotriva incendiilor, indicativ PD-184.
105. Normativ departamental pentru proiectarea şi realizarea camerelor de
comandă şi spaţiilor anexe din industria chimică, indicativ PD-222.
106. Normativ privind proiectarea şi executarea adăposturilor de apărare
civilă destinate pentru puncte de comandă/1978.
107. Normativ pentru elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru
postutilizarea instalaţiilor de alimentare cu apă, canalizare, încălzire şi
electrice/1996.
108. Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţi funcţionale de
cazare (camere, garsoniere, apartamente) din clădiri hoteliere/1997.
109. Normativ privind cerinţele de calitate pentru unităţile funcţionale
(birouri) din clădiri de birouri/1997.

– 79 –
 110. Normativ pentru exploatarea reţelelor cu apă a locuinţelor/1997.
111. Normativ pentru exploatarea reţelelor de canalizare a
localităţilor /1997.
112. Normativ privind proiectarea piscinelor acoperite (sala bazinelor) din
punct de vedere al cerinţelor Legii nr. 10/1995/1998.
113. Normativ de proiectare şi execuţie pentru reţele termice cu conducte
preizolate montate în sol utilizate la transportul agentului termic de încălzire şi a
apei calde de consum/1998.
114. Normativ cadru privind detalierea cerinţelor stabilite prin Legea nr.
10/1995/1999.
115. Normativ de reabilitare a lucrărilor hidroedilitare din localităţile
urbane/1999.
116. Normativ de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de
alimentare cu gaze petroliere pentru autovehicule prin staţii independente/1999.
117. Normativ privind criteriile de performanţă pentru protecţia
anticorozivă a construcţiilor supuse acţiunilor mediilor industriale/1999.
118. Normativ de proiectare, execuţie a staţiilor transportabile de distribuţie
a carburanţilor la autovehicule/2000.
119. Normativ pentru stingerea incendiilor cu substanţe speciale (în curs de
apariţie).

W. STAS-uri, SR-uri, SR EN-uri, SR ISO-uri, SR CEI-uri,

SR EN ISO-uri, SR CR-uri

W.1. STAS-uri (standarde române)

1. STAS 7321/1965 Produse petroliere. Determinarea punctului de

inflamabilitate şi de aprindere cu aparatul cu creuzet deschis Cleveland.
2. STAS 3317/1967 Gaze combustibile.
3. STAS 4699/1967 Utilaj de stins incendii. Colector.
4. STAS 8668/1970 Materiale plastice. Determinarea temperaturii de
degajare de gaze inflamabile.
5. STAS 8723/1970 Propan.
6. STAS 9097/5/1971 Brichete de cărbuni. Determinarea indicelui de
rezistenţă la foc.
7. STAS 9072/1972 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Măsuri
constructive pentru sobe.
8. STAS 3607/1972 Instalaţii de încălzire. Sobe de teracotă şi coşuri.
Dimensionare.
9. STAS 9155/1973 Materiale textile celulozice. Condiţii tehnice pentru
eficacitatea ignifugării.
10. STAS 703/1973 Utilaj de stins incendii. Racorduri de refulare.
Dimensiuni.
11. STAS 9289/1373 Materiale plastice. Determinarea temperaturii de
aprindere şi autoaprindere.

– 80 –
 12. STAS 9333/1973 Utilaj de stins incendii. Hidrant pentru schele
petroliere.
13. STAS 9366/1973 Utilaj de stins incendii. Deversoare de spumă chimică.
14. STAS 9415/1973 Curele trapezoidale clasice antielectrostatice.
Determinarea conductibilităţii electrice.
15. STAS 701/1974 Utilaj de stins incendii. Racorduri fixe. Dimensiuni.
16. STAS 702/1974 Utilaj de stins incendii. Racorduri de absorbire.
Dimensiuni.
17. STAS 6983/1974 Utilaj de stins incendii. Generator de spumă chimică.
18. STAS 6877/5/1974 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Mod de protecţie înglobare în nisip. Condiţii tehnice speciale de
calitate.
19. STAS 6877/6/1974 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Mod de protecţie imersiune în ulei. Condiţii tehnice speciale de calitate.
20. STAS 704/1974 Utilaj de stins incendii. Reducţii de racorduri.
Dimensiuni.
21. STAS 705/1974 Utilaj de stins incendii. Racorduri înfundate.
Dimensiuni.
22. STAS 9954/1/1974 Instalaţii şi echipamente electrice în zone cu pericol
de explozie datorită gazelor şi lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare şi
montare.
23. STAS 10000/7/1974 Principiile şi metodologia standardizării. Reguli
pentru executarea şi prezentarea materialelor grafice din standarde.
24. STAS 3400/1975 Membrane de cauciuc pentru regulatorul de presiune
al buteliilor de gaz petrolier lichefiat. Condiţii tehnice de calitate.
25. STAS 7771/3/1975 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea
rezistenţei la foc a ferestrelor.
26. STAS 9051/11/1975 Suporturi textile acoperite cu elastomeri sau
materiale plastice. Comportarea la flacără. Clasificare şi metode de încercare.
27. STAS 9939/1975 Materiale fisionabile. Prescripţii de securitate privind
criticitatea în timpul manipulării şi prelucrării.
28. STAS 10307/1975 Fiabilitatea produselor industriale.
29. STAS 6877/9/1976 Echipamente electrice pentru atmosferă explozivă.
Determinarea temperaturii de aprindere a gazelor şi vaporilor.
30. STAS 2077/4/1976 Benzi de transport. Benzi de transport din cauciuc
din inserţii textile rezistente la temperaturi înalte.
31. STAS 10764/1976 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran pentru tun
de stins incendii.
32. STAS 6877/10/1977 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive, încadrarea gazelor şi vaporilor în grupe de explozie.
33. STAS 3078/1977 Tuburi de cauciuc. Tub pentru gaz petrolier lichefiat.
34. STAS 10911/1977 Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
Culegerea datelor privind comportarea în exploatare a produselor industriale.
35. STAS 7335/10/1977 Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice
îngropate. Protecţia catodică prin drenaj electric. Prescripţii.

– 81 –
 36. STAS 8174/1/1977 Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
Fiabilitate. Terminologie.
37. STAS 8174/2/1977 Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
Mentenabilitate. Terminologie.
38. STAS 8174/3/1977 Fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
Disponibilitate. Terminologie.
39. STAS 8558/1978 Măsuri de siguranţă contra incendiilor Determinarea
incombustibilităţii materialelor de construcţie.
40. STAS 3044/1978 Material de stins incendii. Încărcătură pentru
stingătoare cu spumă chimică.
41. STAS 9315-2/1978 Utilaje pentru industria chimică şi petrochimică.
Acţiunea vântului.
42. STAS 6877/11/1979 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Capsulare antideflagrantă. Determinarea interstiţiului experimental
maxim de securitate.
43. STAS 2501/1979 Utilaj de stins incendii. Hidrant interior pentru clădiri.
Dimensiuni.
44. STAS 9756/1979 n-butan.
45. STAS 10903/2/1979 Măsuri de siguranţă contra incendiilor.
Determinarea sarcinii termice în construcţii
46. STAS 11247/1/1979 Instalaţii de încălzire centrală. Caracteristici
termice şi hidraulice ale corpurilor de încălzire.
47. STAS 4769/1979 Utilaj de stins incendii. Vase de sticlă pentru
stingătoare portative cu spumă chimică.
48. STAS 11196/1979 Lacuri şi vopsele. Determinarea categoriei de pericol
prin punctul de inflamabilitate (metoda cu creuzet închis).
49. STAS 2077/2/1979 Benzi de transport cu inserţii textile, rezistente la
flăcări.
50. STAS 8742/1979 Fiabilitatea mijloacelor de automatizare a aparatului de
joasă tensiune. Prescripţii.
51. STAS 54/1980 Combustibil lichid uşor.
52. STAS 695/1980 Utilaj de stins incendii. Hidrant subteran PN10.
53. STAS 696/1980 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru hidrant subteran.
54. STAS 706/1980 Utilaj de stins incendii. Cheie pentru racorduri.
55. STAS 3081/1980 Utilaj de stins incendii. Cutii metalice pentru hidrant
interior.
56. STAS 3226/1980 Utilaj de stins incendii. Cutie de proiecţie pentru
hidrant subteran.
57. STAS 3243/1980 Utilaj de stins incendii. Topoare.
58. STAS 3479/1980 Utilaj de stins incendii. Hidrant de suprafaţă.
59. STAS 6264/1980 Utilaj de stins incendii. Ţevi de refulare de mână,
simple. Dimensiuni.
60. STAS 8019/1980 Rezervoare pentru combustibil lichid. Rezervor
cilindric cu axă orizontală.
61. STAS 9315-1/1980 Utilaje pentru industria chimică şi petrochimică.

– 82 –
Acţiuni seismice.
62. STAS 10175/1980 Utilaj de stins incendii. Tun pentru stins incendii cu
apă şi spumă.
63. STAS 10802/1980 Fiabilitatea aparatajului de joasă tensiune. Metodă
statistică de determinare a anduranţei mecanice limitată la nivel de fiabilitate
specificat.
64. STAS 11237/2/1980 Echipament electromedical utilizat în vecinătatea
pacientului. Condiţii tehnice generale de securitate. Protecţia împotriva
electrocutării.
65. STAS 11237/5/1980 Echipament electromedical utilizat în vecinătatea
pacientului. Condiţii tehnice generale de securitate. Protecţia împotriva exploziilor.
66. STAS 7771/1/1981 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea
rezistenţei la foc a elementelor de construcţie.
67. STAS 8790/1981 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea
puterii calorifice.
68. STAS 9561/1981 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Cămine cu
închidere hidraulică pentru reţelele de canalizare industrială. Prescripţii de
proiectare.
69. STAS 4369/1981 Instalaţii de încălzire şi ventilare. Terminologie.
70. STAS 7015/1981 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de
inflamabilitate a materialelor plastice rigide sub formă de epruvete mici în contact
cu o bară incandescentă.
71. STAS R 12007/1/1981 Încercări de fiabilitate a echipamentelor.
Prescripţii generale.
72. STAS R 12007/7/1981 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Planuri de eşantionare pentru confirmarea ratei de defectare şi a timpului mediu
între defectări în ipoteza unei rate de defectare constante.
73. STAS 697/1982 Utilaj de stins incendii. Hidrant portativ cu robinete.
74. STAS 3244/1982 Utilaj de stins incendii. Căngi de incendiu.
75. STAS 7771/2/1982 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Determinarea
rezistenţei la foc a uşilor.
76. STAS 9342/1982 Măsuri de siguranţă contra incendiilor; cămine pentru
alimentarea directă a pompelor mobile. Prescripţii de proiectare.
77. STAS 9779/1982 Acustică psihofiziologică. Evaluarea efectelor
zgomotului asupra omului. Indicaţii generale.
78. STAS 9981/1982 Simbol de bază pentru radiaţii ionizante.
79. STAS 51/1983 Păcură (Combustibil lichid greu pentru focare
industriale).
80. STAS 2070/1983 Utilaj de stins incendii. Distribuitor.
81. STAS 5262/1983 Utilaj de stins incendii. Amestecător de linie pentru
spumă mecanică.
82. STAS 11976/1983 Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de
stingere cu spumă. Prescripţii de proiectare.
83. STAS 11588/1983 Simbol de bază şi indicatoare de securitate pentru
radiaţii laser.

– 83 –
 84. STAS 4273/1983 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de
importanţă.
85. STAS 6782/1983 Utilaj de stins incendii. Ţevi de refulare de mână cu
robinet. Dimensiuni.
86. STAS 2604/1984 Utilaj de stins incendii. Ţeavă generatoare de spumă
mecanică.
87. STAS 4607/1984 Utilaj de stins incendii. Stingător transportabil cu
spumă chimică.
88. STAS E 12267/1984 Materiale electroizolante solide. Metode de
determinare a inflamabilităţii în cazul expunerii la o sursă de aprindere.
89. STAS 9544/3/1984 Motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit
în construcţie antiexplozivă, cu capsulare antideflagrantă. Corelarea puterilor cu
dimensiunile de montaj.
90. STAS R 12245/1984 Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de
stingere cu abur. Prescripţii de proiectare.
91. STAS 8025/1984 Materiale textile. Determinarea inflamabilităţii.
92. STAS 12216/1984 Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele
electrice portabile. Prescripţii.
93. STAS 11373/1985 Indicator de fiabilitate, mentenabilitate şi
disponibilitate pentru echipamente energetice. Nomenclator.
94. STAS 4102/1985 Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie.
95. STAS 8337/1985 Utilaje pentru industria chimică. Terminologie.
96. STAS 8373/1985 Instalaţii sanitare. Terminologie.
97. STAS 3417/1985 Coşuri şi canale de fum pentru instalaţiile de încălzire
centrală. Prescripţii de calcul termotehnic.
98. STAS 7335/8/1985 Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice
îngropate. Protecţia catodică şi legarea la pământ cu anozi reactivi metalici.
Prescripţii generale.
99. STAS 12321/1985 Materiale plastice. Determinarea combustibilităţii
prin metoda indicelui de oxigen.
100. STAS 12480/1/1986 Produse tehnico-medicale din cauciuc vulcanizat
antielectrostatice şi conductoare. Determinarea rezistenţei electrice.
101. STAS 12480/2/1986 Produse tehnico-medicale din cauciuc vulcanizat
antielectrostatice şi conductoare. Limite admise pentru rezistenţa electrică.
102. STAS 698/1986 Utilaj de stins incendii. Hidrant portativ.
103. STAS 9752/1986 Utilaj de stins incendii. Stingător portativ cu dioxid
de carbon.
104. STAS 6877/2/1986 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Capsulare antideflagrantă "d".
105. STAS 10449/1986 Echipamente electrice pentru atmosfere explozive.
Încercări la impact şi fricţiune.
106. STAS 8844/1986 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Uşi pe căi de
evacuare. Măsuri împotriva trecerii fumului.
107. STAS 12057/1986 Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de
stingere cu azot. Prescripţii de proiectare.

– 84 –
 108. STAS 7132/1986 Instalaţii de încălzire centrală. Măsuri de siguranţă la
instalaţiile de încălzire centrală cu gaze având temperatura maximă de 115C.
109. STAS 12479/1986 Cauciucuri antielectrostatice şi conductoare.
Determinarea rezistenţei.
110. STAS 12457/1986 Aer. Determinarea densităţii de activitate a
aerosolilor.
111. STAS R 12007/5/1986 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Planuri de eşantionare pentru confirmarea proporţiei succesului.
112. STAS 3361/2/1987 Gaze naturale combustibile. Calculul puterii
calorifice pe baza compoziţiei chimice.
113. STAS 4919/1987 Utilaj de stins incendii. Stingătoare transportabile cu
pulbere şi dioxid de carbon.
114. STAS 6877/4/1987 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Siguranţă intrinsecă "i".
115. STAS 6877/7/1987 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Siguranţă mărită "e".
116. STAS 11097/1/1987 Măsuri de siguranţă contra incendiilor.
Comportarea la foc a materialelor şi elementelor de construcţie. Terminologie.
117. STAS 12523/1987 Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii fixe de
stingere cu pulbere. Prescripţii de proiectare.
118. STAS 1795/1987 Instalaţii sanitare. Canalizare interioară Prescripţii
fundamentale de proiectare.
119. STAS 1640/1987 Furtunuri de absorbţie pentru utilaje de stins incendii.
120. STAS 2612/1987 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.
121. STAS 8275/1987 Protecţia împotriva electrocutărilor. Terminologie.
122. STAS 12604/1987 Protecţia împotriva electrocutării.
123. STAS 66/1988 Gaz petrolier lichefiat.
124. STAS 1358/1988 Utilaj de stins incendii. Sorburi pentru tuburile de
absorbţie.
125. STAS 3273/1988 Utilaj de stins incendii. Cârlig de siguranţă.
126. STAS 6877/8/1988 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Sisteme electrice cu siguranţă intrinsecă "i".
127. STAS 6647/1988 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Elemente
rezistente la foc pentru protecţia golurilor din pereţi şi planşee. Condiţii tehnice
generale.
128. STAS 297/1/1988 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice
generale.
129. STAS 12217/1988 Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi
echipamentele electrice mobile. Prescripţii.
130. STAS 12689/1988 Tehnici de analiză a fiabilităţii sistemelor. Analiza
modurilor de defectare şi a efectelor defectărilor.
131. STAS 6709/1989 Materiale electroizolante utilizate în echipamente
electrice pentru echipamente explozive. Condiţii tehnice şi metode de verificare.
132. STAS 12710/1989 Echipamente electrice protejate prin carcase şi
destinate utilizării în zone cu prafuri combustibile. Prescripţii generale.

– 85 –
 133. STAS 1343/1989 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă
de alimentare. Prescripţii generale.
134. STAS 1343/2/1989 Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă
de alimentare pentru unităţi industriale.
135. STAS 185/1/1989 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare
şi de gaze naturale. Conducte pentru fluide. Semne şi culori convenţionale.
136. STAS 185/3/1989 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare
şi de gaze naturale. Armături. Semne convenţionale.
137. STAS 185/5/1989 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare
şi de gaze naturale. Agregate, aparate, rezervoare. Semne convenţionale.
138. STAS 185/6/1989 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare
şi de gaze naturale. Aparate de măsurat şi control. Semne convenţionale.
139. STAS 12762/1989 Încălţăminte de protecţie. Încălţăminte antistatică.
Determinarea rezistenţei electrice.
140. STAS 12604/4/1989 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii
electrice fixe. Prescripţii.
141. STAS 5920/1989 Echipament de protecţie. Centura de siguranţă pentru
pompieri.
142. STAS 10000/6/1989 Principiile şi metodologia standardizării. Reguli
de redactare a standardelor.
143. STAS R 12007/3.1/1989 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Condiţii preferenţiale de încercare. Echipamente portabile de interior.
144. STAS R 12007/3.2/1989 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Condiţii preferenţiale de încercare. Echipamente staţionare protejate de intemperii.
145. STAS R 12007/4/1989 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Metode de calcul al estimărilor punctuali şi al limitelor de încredere, rezultate din
încercările de determinare a fiabilităţii echipamentelor.
146. STAS R 12007/6/1989 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor. Teste
de validitate a ipotezei unei rate de defectare constante.
147. STAS 9570/1/1989 Marcarea şi repararea reţelelor de conducte şi
cabluri în localităţi.
148. STAS 6168/1990 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de
salvare în caz de incendiu. Prescripţii generale.
149. STAS 11357/1990 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Clasificarea
materialelor şi elementelor de construcţie din punct de vedere al combustibilităţii.
150. STAS 12260/1990 Instalaţii de stingere a incendiilor. Instalaţii de
stingere cu apă pulverizată. Prescripţii de proiectare.
151. STAS 185/4/1990 Instalaţii sanitare, de încălzire centrală, de ventilare
şi de gaze naturale. Obiecte de uz gospodăresc, corpuri de încălzire, guri de aer.
Semne convenţionale.
152. STAS 1478/1990 Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii
civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare.
153. STAS 12802/1990 Încălţăminte de protecţie, Încălţăminte anastatică cu
feţe din piele şi tălpi din cauciuc.
154. STAS 12888/1990 Încălţăminte de protecţie. Încălţăminte conductivă.

– 86 –
 155. STAS 5780 Material de stins incendii. Produs generator de spumă
automecanică.
156. STAS 12604/5/1990 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii
electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
157. STAS 9942/1990 Protecţia pădurilor. Terminologie.
158. STAS 7571/2/1991 Produse petroliere lichide. Determinarea punctului
de inflamabilitate şi a punctului de aprindere cu aparatul Tag cu creuzet deschis.
159. STAS 12036/1991 Maşini şi utilaje pentru construcţii. Evaluarea
fiabilităţii.
160. STAS 4173/1/1991 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Condiţii
generale.
161. STAS 4173/2/1991 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Condiţii
suplimentare pentru siguranţe fuzibile pentru scopuri industriale.
162. STAS 4173/3/1991 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune. Condiţii
suplimentare pentru siguranţe fuzibile pentru scopuri industriale. Exemple tipice de
aplicare.
163. STAS 12982/1991 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Metoda de
determinare a grupei de materiale greu combustibile.
164. STAS R 11621/1991 Iluminatul artificial. Metodă de calcul a
iluminatului în clădiri.
165. STAS 12138/1991 Material de stins incendii. Pulbere uscată pe bază de
aducţii de uree.
166. STAS 2469/1991 Echipament de protecţie. Bocanci antistatici din
piele.
167. STAS 3502/1991 Echipament de protecţie. Pantofi antistatici din piele.
168. STAS 8591/1/1991 Amplasarea în localităţi a reţelelor utilitare
subterane executate în săpătură.
169. STAS 297/2/1992 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
170. STAS 4918/1992 Utilaj de stins incendii. Stingătoare portative cu
pulbere.
171. STAS 11100/1//1993 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului
României.
172. STAS 12356/1995 Instalaţii navale. Hidrant de incendiu. Dimensiuni.
171. STAS 1343-1/1995 Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru
localităţi.
174. STAS 6646-1/1997 Iluminatul artificial. Condiţii tehnice pentru
iluminatul interior şi din incintele ansamblurilor de clădiri.
175. STAS 6646-2/1997 Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul
spaţiilor de lucru.
176. STAS 6646-3/1997 Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru
iluminatul în clădirile civile.
177. STAS 6646-4/1997 Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru
iluminatul încăperilor pentru învăţământ şi (birouri).
178. STAS 6646-5/1997 Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru
iluminatul în spitale.

– 87 –
 179. STAS 5570/1998 Utilaj de stins incendii. Racorduri. Condiţii generale
de calitate.
180. STAS 11004/1998 Pardoseli pentru încăperi cu pericol de explozie.
Determinarea rezistenţei de descărcare şi a rezistenţei de scurgere a sarcinilor
electrostatice.
181. STAS 12217/1998 Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi
echipamentele electrice mobile. Prescripţii.

W.2. SR-uri (standarde române)

1. SR 2077/3/1993 Benzi de transport cu inserţie textile pentru industria

minieră.
2. SR 12294/1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă în industrie.
3. SR 2164/1994 Furtun de refulare cauciucat pentru utilaje.
4. SR 10000-1/1994 Principiile şi metodologia standardizării. Termeni
generali şi definiţiile lor privind standardizarea şi activităţile conexe.
5. SR 10000-3/1994 Principiile şi metodologia standardizării. Structura şi
modul de lucru ale comitetelor tehnice.
6. SR 10000-8/1994 Principiile şi metodologia standardizării. Adoptarea
standardelor internaţionale în standardele române
7. SR 10000-9/1994 Principiile şi metodologia standardizării. Publicarea
standardelor europene (EN) ca standarde române.
8. SR 11959-4/1995 Utilaj de stins incendii. Stingătoare portative. Condiţii
de amplasare.
9. SR 9081/1995 Calitatea aerului. Vocabular.
10. SR 9529-1/1995 Indicatoare de reglementare în păduri. Simbol grafic.
Focul în pădure interzis.
11. SR 9529-2/1995 Indicatoare de reglementare în păduri. Simbol grafic.
Fumatul în pădure interzis.
12. SR 10000/1995 Principiile şi metodologia standardizării. Forma de
prezentare a standardelor române.
13. SR 13330/1996 Salubrizarea localităţilor. Vocabular.
14. SR 13246/1996 Mijloace individuale de protecţie. Vocabular.
15. SR 4839/1997 Instalaţii de încălzire. Numărul normal de grade-zile.
16. SR 2071/1998 Utilaj de stins incendii. Ţevi de refulare. Condiţii tehnice
de calitate.
17. SR 13415/1998 Protecţia anticorozivă a structurilor metalice marine din
industria de petrol şi gaz.
18. SR 7265/1998 Material de stins incendii. Produs generator de spumă
chimică.
19. SR 13405/1998 Formare profesională. Terminologie.
20. SR 13416/1998 Formare profesională. Organizaţie de formare.
Informaţii referitoare la oferta de formare.
21. SR 13417/1998 Formare profesională. Cerere de formare. Caiet de
sarcini al cererii de formare.

– 88 –
 22. SR 7248/1999 Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Metode de
determinare a propagării flăcărilor pe suprafaţa materialelor combustibile folosite
în construcţii.
23. SR 13450-1/2000 Mijloace tehnice şi procedee pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor. Partea 1: Clasificare, definiţii, terminologie, condiţii tehnice
generale.
24. SR 13450-2/2000 Mijloace tehnice şi procedee pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor Partea 2: Condiţii tehnice generale de calitate ale
autospecialelor cu apă şi spumă.

W.3. SR EN-uri (Standarde europene adoptate ca standarde române)

1. SR EN 597-1/1988 Evaluarea aprinderii saltelelor şi a somierelor

căptuşite. Partea 1: Sursa de aprindere. Ţigara aprinsă.
2. SR EN 597-2/1988 Evaluarea aprinderii saltelelor şi a somierelor
căptuşite. Partea 2: Sursa de aprindere. Echivalentul unui chibrit.
3. SR EN 450011/1992 Criterii generale pentru organismele de certificare ce
efectuează certificarea produselor.
4. SR EN 45012/1992 Criterii generale pentru organismele de certificare ce
efectuează certificarea sistemelor calităţii.
5. SR EN 45013/1992 Criterii generale pentru organismele de certificare ce
efectuează certificarea personalului.
6. SR EN 60695-2-4/0/1993 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 4/fila 0: Metode de încercare cu flacără tip difuzie
şi tip preamestec.
7. SR EN 45001/1993 Criterii generale pentru funcţionarea laboratoarelor de
încercări.
8. SR EN 45002/1993 Criterii generale pentru evaluarea laboratoarelor de
încercări.
9. SR EN 60695-2-4/1/1994 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 4/fila 1: Flacăra de încercare tip preamestec cu
putere nominală de 1kW şi ghid.
10. SR EN 27574-1/1994 Acustica. Metode statistice pentru determinarea şi
controlul valorilor declarate ale emisiei acustice ale maşinilor şi echipamentelor.
Partea 1: Generalităţi şi definiţii.
11. SR EN 50014/1995 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial
explozive. Prescripţii generale.
12. SR EN 50028/1995 Echipamente electrice pentru atmosfere potenţial
explozive. Încapsulare "m".
13. SR EN 344/1995 Cerinţe şi metode de încercare pentru încălţămintea de
securitate, încălţămintea de protecţie şi încălţămintea utilizată în timpul muncii
pentru uz profesional.
14. SR EN 358/1995 Echipament individual pentru poziţionare în timpul
lucrului şi prevenirea căderilor de la înălţime. Sisteme de poziţionare în timpul
lucrului.

– 89 –
 15. SR EN 2/1995 Clase de incendii.
16. SR EN 132/1995 Aparate de protecţie respiratorie. Definiţii.
17. SR EN 133/1995 Aparate de protecţie respiratorie. Clasificare.
18. SR EN 134/1995 Aparate de protecţie respiratorie. Nomenclator de părţi
componente.
19. SR EN 135/1995 Aparate de protecţie respiratorie. Lista termenilor
echivalenţi.
20. SR EN 30012-1/1995 Condiţii de asigurare a calităţii pentru
echipamente de măsurare. Partea 1: Sistemul de confirmare metodologică a
echipamentului de măsurare.
21. SR EN 345/1996 Specificaţii pentru încălţăminte de securitate de uz
profesional.
22. SR EN 346/1996 Specificaţii pentru încălţăminte de protecţie de uz
profesional.
23. SR EN 347/1996 Specificaţii pentru încălţăminte de lucru de uz
profesional.
24. SR EN 615/1996 Protecţie împotriva incendiului. Agenţi de stingere
Prescripţii pentru pulberi (altele decât pulberile pentru clasa D).
25. SR EN 671-1/1996 instalaţii fixe de luptă împotriva incendiului. Sisteme
echipate cu furtun. Partea 1: Hidranţi interiori cu furtun semirigid.
26. SR EN 671-2/1996 Instalaţii fixe de luptă împotriva incendiului. Sisteme
echipate cu furtunuri plate.
27. SR EN 71-2/1996 Securitatea jucăriilor. Partea 1: Inflamabilitate.
28. SR EN 292-1/1996 Securitatea maşinilor. Concepte de bază. Principii
generale de proiectare. Partea 1: Terminologie de bază, metodologie.
29. SR EN 354/1996 Echipament individual de protecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Mijloace de legătură.
30. SR EN 360/1996 Echipament individual de protecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Opritoare de cădere retractabile.
31. SR EN 361/1996 Echipament individual de protecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Centuri complexe.
32. SR EN 362/1996 Echipament individual de protecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Piese de legătură.
33. SR EN 363/1996 Echipament individual de proiecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Sisteme de oprire a căderilor.
34. SR EN 364 + AC/1996 Echipament individual de protecţie împotriva
căderilor de la înălţime. Metode de încercare.
35. SR EN 365/1996 Echipament individual de protecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Condiţii generale pentru instrucţiuni de utilizare şi pentru marcare.
36. SR EN 394/1996 Securitatea maşinilor. Distanţele minime pentru
prevenirea strivirii părţilor corpului uman.
37. SR EN 1/1996 Securitatea maşinilor. Reducerea riscurilor pentru
sănătate datorate substanţelor periculoase emise de maşini. Partea 1: Principii şi
condiţii tehnice pentru producătorii de maşini.
38. SR EN 388/1996 Mănuşi de protecţie împotriva riscurilor mecanice.

– 90 –
 39. SR EN 418/1996 Securitatea maşinilor. Echipament pentru oprirea de
urgenţă, aspecte funcţionale. Principii de proiectare.
40. SR EN 420/1996 Cerinţe generale pentru mănuşi de protecţie.
41. SR EN 27243/1996 Ambianţe calde. Estimarea stresului termic al
omului în muncă pe baza indicelui WBGT (temperatura umedă şi de
globtermometru).
42. SR EN 414/1996 Securitatea maşinilor. Reguli pentru elaborarea şi
prezentarea standardelor de securitate.
43 SR EN 60721-3-1+A2/1996 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Depozitare.
44. SR EN 60721-3-2+A2/1996 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Transport.
45. SR EN 60721-3-4/1996 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Secţiunea 4: Utilizarea staţionară în spaţii neprotejate împotriva intemperiilor.
46. SR EN 3-3/1997 Stingătoare de incendii portative. Partea 3: Construcţie,
rezistenţă la presiune, încărcări mecanice.
47. SR EN 3-6/1997 Stingătoare de incendii portative. Partea 6: Mod de
evaluare a conformităţii stingătoarelor portative cu EN 3. Partea 1 până la Partea 5.
48. SR EN 50033/1997 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial
explozive. Lămpi de cască pentru mine grizutoase.
49. SR EN 50050/1997 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial
explozive. Lămpi de cască pentru mine grizutoase. Echipament manual de
pulverizare electrostatică.
50. SR EN 50053-1/1997 Cerinţe de selecţie de instalare şi de utilizare ale
echipamentelor de pulverizare electrostatică pentru produse inflamabile. Partea 1:
Pistoale manuale de pulverizare electrostatică a vopselelor cu o energie limitată de
0,24 mJ şi aparatura lor asociată.
51. SR EN 50053-2/1997 Cerinţe de selecţie de instalare şi de utilizare ale
echipamentelor de pulverizare electrostatică pentru produse inflamabile. Partea 2:
Pistoale manuale de pulverizare electrostatică a pulberilor cu o energie limitată de
5 mJ şi aparatura lor asociată.
52. SR EN 50053-3/1997 Cerinţe de selecţie de instalare şi de utilizare ale
echipamentelor de pulverizare electrostatică pentru produse inflamabile. Partea 2:
Pistoale manuale de pulverizare electrostatică a scamelor cu o energie limitată de
0,24 mJ sau 5 mJ şi aparatura lor asociată.
53. SR EN 60903/4997 Specificaţii pentru mănuşi din materiale
electroizolante pentru lucrări în instalaţii electrice.
54. SR EN 61280/1997 Lucrări sub tensiune. Dispozitive mobile de legare
la pământ sau de legare la pământ şi în scurtcircuit.
55. SR EN 1021-1/1997 Mobilier. Evaluarea aprinderii mobilierului tapiţat
Partea 1: Sursă de aprindere: ţigara aprinsă.
56. SR EN 1021-2/1997 Mobilier. Evaluarea aprinderii mobilierului tapiţat

– 91 –
Partea 2: Sursă de aprindere: flacăra echivalentă unui chibrit.
57. SR EN 368/1997 Îmbrăcăminte de protecţie. Protecţia împotriva
produselor chimice lichide. Metodă de încercare. Rezistenţa materialelor la
penetrarea lichidelor.
58. SR EN 369/1997 Îmbrăcăminte de protecţie. Protecţia împotriva
produselor chimice lichide. Metodă de încercare. Rezistenţa materialelor ta
permeaţia lichidelor.
59. SR EN 294/1997 Securitatea maşinilor. Distanţele de securitate pentru
prevenirea pătrunderii membrelor superioare în zonele periculoase.
60. SR EN 169/1997 Protecţia individuală a ochilor. Filtre pentru sudură şi
tehnici conexe. Specificaţii de transmisie şi utilizare recomandată.
61. SR EN 614-1/1997 Securitatea maşinilor. Principii ergonomice de
proiectare. Partea 1: Terminologie şi principii generale.
62. SR EN 171/1997 Protecţia individuală a ochiului. Filtre pentru infraroşu.
Specificaţii de transmisie şi utilizare recomandată.
63. SR EN-2/1997 Echipament individual de protecţie împotriva căderilor
de la înălţime. Opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare flexibil.
64. SR EN 80721-3-0/1997 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Introducere.
65. SR EN 60721-3-3/1997 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Secţiunea 3: Utilizarea staţionară (la post fix) în spaţii protejate de intemperii.
66. SR EN 60721-3-5+A2/1997 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Instalaţii ale vehiculelor terestre.
67. SR EN 60721-3-6/1997 Clasificarea condiţiilor de mediu. Partea 3:
Clasificarea grupelor de agenţi de mediu şi a gradelor de severitate ale acestora.
Mediu naval.
68. SR EN 45003/1997 Sisteme de acreditare a laboratoarelor de etalonare şi
încercări la foc. Condiţii generale pentru funcţionare şi recunoaştere.
69. SR EN 45004/1997 Criterii generale pentru funcţionarea diferitelor
tipuri de organisme care efectuează inspecţia.
70. SR EN 10208-2+AC/1998 Ţevi de oţel pentru conducte destinate
fluidelor combustibile. Condiţii tehnice de livrare. Partea 2: Ţevi în clasa de
prescripţii 8.
71. SR EN 60695-2-1/0/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 1/fila 0: Metode de încercare cu fir incandescent.
Generalităţi.
72. SR EN 60695-2-1/1/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 1/fila 1: Încercare cu fir incandescent pe produse
finite şi ghid.
73. SR EN 60695-1-1/2/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 1/fila 2: Încercarea de inflamabilitate cu fir
incandescent pe materiale.

– 92 –
 74. SR EN 60695-2-1/3/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 1/fila 3: Încercare de aprindere cu fir incandescent
pe materiale.
75. SR EN 60695-2-2+A1/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare. Secţiunea 2: Încercare cu arzător electric.
76. SR EN 60695-5-1/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 5.
Evaluarea posibilelor deteriorări de coroziune produse de emanaţiile focului.
Secţiunea 1: Ghid general.
77. SR EN 61219/1998 Lucrări sub tensiune. Dispozitive de legare la
pământ şi în scurtcircuit. Dispozitiv de legare la pământ şi prin ştăngi.
78. SR EN 54-1/1998 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea
1: Introducere.
79. SR EN 366/1998 Îmbrăcăminte de protecţie. Protecţie împotriva căldurii
şi focului. Metode de încercare: Evaluarea materialelor şi a ansamblurilor de
materiale expuse la o sursă de căldură radiantă.
80. SR EN 464/1998 Îmbrăcăminte de protecţie împotriva produselor lichide
şi gazoase inclusiv aerosolilor lichizi şi a particulelor solide. Metodă de încercare.
Determinarea etanşeităţii combinezoanelor etanşe la gaz (încercarea la presiune
internă).
81. SR EN 340/1998 Îmbrăcăminte de protecţie. Cerinţe generale.
82. SR EN 981/1998 Securitatea maşinilor. Sistem de semnale acustice şi
vizuale de pericol şi de informare.
83. SR EN 981A/1998 Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii
generale de proiectare. Partea 2 : Principii şi condiţii tehnice.
84. SR EN 353-1/1998 Echipament individual de protecţie împotriva
căderilor de la înălţime. Opritor de cădere cu alunecare pe suport de ancorare rigid.
85. SR EN 10208-1/1999 Ţevi de oţel pentru conducte destinate fluidelor
combustibile. Condiţii tehnice de livrare. Partea 1: Ţevi în clasa de prescripţii A.
86. SR EN 3-1/1999 Stingătoare de incendiu portative. Partea 1: Descriere.
Durată de funcţionare, fiecare tip de clasele A şi B.
87. SR EN 3-2/1999 Stingătoare de incendii portative. Partea 2: Etanşeitate,
încărcare dielctrică, încercare de tasare, dispoziţii speciale.
88. SR EN 3-4/1999 Stingătoare de incendii portative. Partea 4: Încărcături,
focare minime impuse.
89. SR EN 3-5/1999 Stingătoare de incendii portative. Partea 5: Specificaţii
şi încercări suplimentare.
90. SR EN 60695-1-1/1999 Încercări privind riscurile la foc. Partea 1: Ghid
pentru evaluarea riscurilor la foc ale produselor electrotehnice. Secţiunea 1: Ghid
general.
91. SR EN 61241-2-2/1999 Aparatură electrică destinată utilizării în
prezenţa prafurilor combustibile. Partea 2: Metode de încercare. Secţiunea 2:
Metode de determinare a rezistivităţii electrice a straturilor de praf.
92. SR EN 549/1999 Materiale pe bază de cauciuc pentru garnituri şi
membrane destinate aparatelor de gaz şi instalaţiilor pentru gaz.
93. SR EN 1101/1999 Materiale textile şi produse textile. Comportare la

– 93 –
foc. Perdele şi draperii. Procedeu detaliat pentru determinarea aprinderii
epruvetelor dispuse vertical.
94. SR EN 1103/1999 Materiale textile şi produse textile. Comportarea la
foc. Materiale textile pentru îmbrăcăminte. Procedeu detaliat pentru a determina
propagarea la foc a materialelor textile pentru îmbrăcăminte.
95. SR EN 1497/1999 Echipament pentru salvare. Centuri complexe de
salvare.
96. SR EN 367+AC/1999 Îmbrăcăminte de protecţie. Protecţia împotriva
căldurii şi flăcărilor. Metodă de încercare. Determinarea transmisiei căldurii la
expunerea la flacără.
97. SR EN 344-2/1999 Încălţăminte de securitate, încălţăminte de protecţie
şi încălţăminte de lucru pentru uz profesional. Partea 2: Cerinţe suplimentare şi
metode de încercare.
98. SR EN 61310-1/1999 Securitatea maşinilor. Indicare, marcare şi
acţionare. Partea 1: Specificaţii pentru semne vizuale, auditive, tactile.
99. SR EN 145/1989 Aparate de protecţie respiratorie. Aparate de protecţie
respiratorie izolante, autonome cu circuit închis, tipul cu oxigen comprimat sau
oxigen azot comprimat, Cerinţe, încercări, marcare.
100. SR EN 148-2+AC/1999 Aparate de protecţie respiratorie. Filete pentru
piese faciale. Racord cu filet central.
101. SR EN 148-3+AC/1999 Aparate de protecţie respiratorie. Filete pentru
piese faciale. Racord cu filet M 45  3.
102. SR EN 165/1999 Protecţia individuală a ochilor. Vocabular.
103. SR EN 341+AC/1999 Echipament individual de protecţie împotriva
căderilor de la înălţime. Coborâtoare.
104. SR EN 407/1999 Mănuşi de protecţie împotriva riscurilor termice
(căldură şi/sau foc).
105. SR EN 405/1999 Aparate de protecţie respiratorie. Semimăşti filtrante
cu supape împotriva gazelor sau gazelor şi particulelor. Cerinţe, încercări, marcare.
106. SR EN 469/1999 Îmbrăcăminte de protecţie pentru pompieri. Cerinţe şi
metode de încercare pentru îmbrăcămintea de protecţie pentru lupta împotriva
incendiilor.
107. SR EN 842/2000 Securitatea maşinilor. Semnale vizuale de pericol.
Cerinţe generale, proiectare şi încercări.
108. SR EN 50016/2000 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial
explozive. Prescripţii generale. Aparatură presurizată "p".
109. SR EN 1037/2000 Securitatea maşinilor. Prevenirea pornirii
neaşteptate.
110. SR EN 1102/2000 Materiale textile şi produse textile. Comportare la
foc. Perdele şi draperii. Procedeu detaliat pentru determinarea propagării flăcării pe
epruvetele dispuse vertical.
112. SR EN 45014/2000 Criterii generale pentru declaraţia de conformitate
a furnizorului (GHID ISO/CEI 22/1996).

– 94 –
 W.4. SR ISO - uri (standarde internaţionale
adoptate ca standarde române)

1. SR ISO 67/1990 Echipament de protecţie şi de luptă împotriva

incendiilor. Simboluri grafice pentru planul de protecţie împotriva incendiilor.
Specificaţii.
2. SR ISO 4287-1/1993 Rugozitatea suprafeţei. Terminologie. Suprafaţa şi
parametrii săi.
3. SR ISO 4287-2/1993 Rugozitatea suprafeţei. Terminologie. Măsurarea
parametrilor de rugozitate a suprafeţei.
4. SR ISO 10011-1/1993 Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii. Partea 1:
Auditare.
5. SR ISO 10011-2/1993 Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii. Partea 2:
Criterii de calificare pentru auditorii sistemelor calităţii
6. SR ISO 10021/1994 Aeronave. Decupări şi capace de acces în nacelele
motoarelor de aeronave pentru extinctoare de incendiu.
7. SR ISO 4641/1994 Furtunuri de cauciuc pentru aspiraţia şi refularea apei.
Specificaţii
8. SR ISO 340/1994 Benzi transportoare. Rezistenţa la flacără. Condiţii
tehnice şi metoda de încercare.
9. SR ISO 9000-3/1994 Standarde pentru conducerea calităţii şi asigurarea
calităţii. Partea 3: Ghid pentru aplicarea ISO 9001 la dezvoltarea, livrarea şi
mentenanţa software-ului.
10. SR ISO 9004-2/1994 Conducerea calităţii şi elemente ale sistemului
calităţii. Partea 2: Ghid pentru servicii.
11. SR ISO 10011-3/1994 Ghid pentru auditarea sistemelor calităţii. Partea
3: Conducerea programelor de audit.
12. SR ISO 3935/1995 Construcţii navale. Navigaţie interioară, instalaţii de
stins incendii cu apă. Presiuni.
13. SR ISO 8402/1995 Managementul calităţii şi asigurarea calităţii.
Vocabular.
14. SR ISO 9000-2/1995 Standarde pentru conducerea calităţii şi asigurarea
calităţii. Partea 2: Ghid pentru aplicarea ISO 9001, ISO 9002 şi 9003.
15. SR ISO 9004-3/1995 Conducerea calităţii şi elemente ale sistemului
calităţii. Partea 3: Ghid pentru materiale procesate.
16. SR ISO 9886/1995 Evaluarea solicitării tehnice prin măsurări
fiziologice.
17. SR ISO 10497/1996 Încercări ale aparatelor de robinetărie.
Caracteristici ale încercării la foc.
18. SR ISO 2685/1996 Aeronautică. Condiţii de mediu şi metode de
încercare a echipamentelor aeronautice. Rezistenţa la foc în zonele desemnate ca
"zone de foc".
19. SR ISO 1496-3/1996 Containere din seria 1. Specificaţii şi încercări.
Partea 3: Containere cisternă pentru lichide, gaze şi produse solide în vrac sub
presiune.

– 95 –
 20. SR ISO 2929/1996 Furtunuri de cauciuc pentru livrarea în vrac a
hidrocarburilor lichide cu ajutorul camioanelor cisternă. Specificaţii.
21. SR ISO 7202/1996 Protecţie la foc. Agenţi de stingere. Pulberi.
22. SR ISO 6182-1/1997 C1: 1999 Protecţia împotriva incendiilor. Sisteme
de stingere automată de tip sprinkler. Partea 1: Prescripţii şi metode de încercare
ale sprinklerelor.
23. SR ISO 5982/1997 Vibraţii şi şocuri. Impedanţa mecanică în punctele
de intrare a corpului uman.
24. SR ISO 10013/1997 Ghid pentru elaborarea manualelor calităţii.
25. SR ISO 9162/1998 Produse petroliere. Combustibili (clasa F). Gaz
petrolier lichefiat. Specificaţii.
26. SR ISO 13819-1/1998 Industriile petrolului şi gazelor naturale. Structuri
marine Partea 1: Condiţii tehnice.
27. SR ISO 181/1998 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de
inflamabilitate a materialelor plastice rigide sub formă de epruvete mici în contact
cu o bară incandescentă.
28. SR ISO 7203-1/1998 Produse de stingere a incendiilor. Spumanţi
concentraţi. Partea 1: Specificaţii pentru spumanţii concentraţi de joasă înfoiere
pentru aplicare pe lichide nemiscibile cu apa.
29. SR ISO 7203-2/1998 Produse de stingere a incendiilor. Spumanţi
concentraţi. Partea 1: Specificaţii pentru spumanţii concentraţi de medie şi înaltă
înfoiere pentru aplicare pe lichide nemiscibile cu apa.
30. SR ISO 6309/1998 Protecţia împotriva incendiilor. Indicatoare de
securitate.
31. SR ISO 9004-4+A1/1998 Managementul calităţii şi elemente ale
sistemului calităţii Partea 1: Ghid pentru îmbunătăţirea calităţii.
32. SR ISO 14004/1998 Sisteme de management de mediu. Ghid privind
principiile, sistemele şi tehnicile de aplicare.
33. SR ISO 461-1/1999 Aeronave. Prize de curent pentru alimentare la sol.
Partea 1: Condiţii referitoare la concepţie, funcţionare şi încercări.
34. SR ISO 461-2/1999 Aeronave. Prize de curent pentru alimentare la sol.
Partea 2: Dimensiuni.
35. SR ISO 8421-4/1999 Protecţie împotriva incendiilor. Vocabular. Partea
4: Echipamente şi mijloace de stingere.
36. SR ISO 8421-8/1999 Protecţie împotriva incendiilor. Vocabular. Partea
8: Termeni specifici luptei împotriva incendiilor, intervenţiilor de salvare şi
manipulării materialelor periculoase.
37. SR ISO /TR 11018/1999 Uleiuri esenţiale. Directive generale pentru
determinarea punctului de inflamabilitate.
38. SR ISO 14040/1999 Managementul de mediu. Evaluarea ciclului de
viaţă. Principii şi cadru de lucru.
39. SR ISO 14050/1999 Management de mediu. Vocabular.
40. SR ISO 8421/1/1999 Protecţie împotriva incendiilor. Vocabular. Partea
1: Termeni generali şi fenomene ale focului.
41. SR ISO 8421/2/1999 Protecţie împotriva incendiilor. Vocabular. Partea

– 96 –
2: Protecţia structurală împotriva incendiului.
42. SR ISO 10005/1999 Managementul calităţii. Ghid pentru planurile
calităţii.
43. SR ISO 9563/2000 Transmisii prin curele. Conductibilitatea electrică a
curelelor sincrone fără sfârşit, antielectrostatice. Caracteristici şi metodă de
încărcare.
44. SR ISO 13702/2000 Industriile petrolului şi gazelor naturale. Prevenirea
şi micşorarea efectelor incendiilor şi exploziilor pe instalaţiile marine de producţie.
Condiţii tehnice şi linii directoare.
45. SR ISO 10012-2/2000 Asigurarea calităţii pentru echipamente de
măsurare. Partea 2 : Ghid pentru controlul proceselor de măsurare.

W.5. SR CEI - uri (standarde internaţionale

adoptate ca standarde române)

1. SR CEI 60695-4/1993 Încercări relative la riscurile de foc. Partea 4:

Terminologie relativă la încercările la foc.
2. SR CEI 60332-2/1993 Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.
Partea 2: Încercare pe un conductor izolat subţire sau cablu subţire, un conductor
de cupru, în poziţie verticală.
3. SR CEI 60695-1-2/1994 Încercări privind riscurile la foc. Partea 1: Ghid
pentru elaborarea specificaţiilor şi condiţii pentru evaluarea riscurilor la foc ale
produselor electrochimice. Ghid pentru componente electronice.
4. SR CEI 60695-1-3/1994 Încercări privind riscurile la foc. Partea 1: Ghid
pentru elaborarea specificaţiilor şi condiţii pentru evaluarea riscurilor la foc ale
produselor electrochimice. Ghid pentru utilizarea procedurilor de preselecţie.
5. SR CEI 60536/1995 Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice
din punct de vedere al protecţiei împotriva şocurilor electrice.
6. SR CEI 60536-2/1995 Clasificarea echipamentelor electrice şi electronice
din punct de vedere al protecţiei împotriva şocurilor electrice. Partea 2: Instrucţiuni
privind aplicarea prescripţiilor de protecţie împotriva şocurilor electrice.
7. SR CEI 60479/1/1995 Efectele trecerii curentului asupra omului şi
animalelor domestice. Partea 1: aspecte generale.
8. SR CEI 60479/2/1995 Efectele trecerii curentului prin corpul omului.
Partea 2: Aspecte particulare. Capitolul 4: Efectele curentului alternativ cu
frecvenţa mai mare de 100 Hz. Capitolul 5: Efectele curenţilor de forme speciale
de undă. Capitolul 6: Efectele curenţilor de impuls unic de scurtă durată.
9. SR CEI 60364-4-41/1996 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4:
Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 42: Protecţia împotriva
efectelor termice.
10. SR CEI 60706-2/1996 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea
2. Secţiunea cinci: Studii de mentenabilitate în timpul fazei de proiectare.
11. SR CEI 60706-3/1996 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea
3: Secţiunile şase şi şapte. Verificarea şi culegerea, analiza şi prezentarea datelor.
12. SR CEI 60332-1/1997 Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.

– 97 –
Partea 1: Încercare efectuată pe un conductor sau pe un cablu vertical izolat.
13. SR CEI 60050 (426)/1997 Vocabular electrotehnic internaţional.
Capitolul 426: Aparatură electrică pentru atmosfere explozive.
14. SR CEI 60079-17/1997 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive
gazoase. Partea 17: Recomandări pentru inspecţie şi întreţinere pentru instalaţii
electrice din arii periculoase (altele decât minele).
15. SR CEI 60364-1/1997 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 1:
Domenii de aplicare, obiect şi principii fundamentale.
16. SR CEI 60364-2-21/1997 Instalaşi electrice în construcţii. Partea 2:
Definiţii. Capitolul 21: Ghid de termeni generali.
17. SR CEI 60364-2-21/1997 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 3:
Determinarea caracteristicilor generale.
18. SR CEI 60364-4-473/1997 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4:
Protecţia pentru asigurarea securităţii. Capitolul 47: Aplicarea măsurilor de
protecţie pentru asigurarea securităţii. Secţiunea 473: Măsuri de protecţie
împotriva supracurenţilor.
19. SR CEI 60300-3-2/1997 Managementul siguranţei în funcţiune. Partea
3: Ghid de aplicare. Secţiunea 2: Culegerea datelor de siguranţă în funcţionare din
condiţiile de exploatare.
20. SR CEI 60605-3-4/1997 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor
Partea 3: Condiţii de încercare preferenţiale. Secţiunea 4: Echipamente portabile şi
pentru utilizări nestaţionare. Grad de simulare redus.
21. SR CEI 60706-4/1997 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea
4: Secţiunea opt. Planificarea mentenanţei şi logisticii de mentenanţă.
22. SR CEI 60695-2-20/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2:
Metode de încercare cu fir încălzitor sau incandescent. Secţiunea 20: Încercarea
capacităţii de aprindere cu fir încălzitor bobinat pe materiale.
23. SR CEI 60695-3-1/1998 Încercări privind riscurile la foc. Partea 3:
Exemplu de proceduri pentru estimarea riscurilor la foc şi interpretarea
rezultatelor. Caracteristici de combustie şi prezentarea metodelor de încercare
pentru determinarea lor.
24. SR CEI 60695-10-2/1998 Încercări privind riscurile de foc. Partea 10:
Ghid şi metode de încercare pentru minimizarea efectelor căldurii anormale asupra
produselor electrochimice implicate în incendii. Secţiunea 2: Metode pentru
verificarea rezistenţei la căldură a produselor din materiale nemetalice utilizând
încercarea de presare cu bilă.
25. SR CEI 60332-3/1998 Încercări ale cablurilor electrice supuse la foc.
Partea 3: Încercări pe mănunchiuri de cabluri sau de conductoare izolate.
26. SR CEI 61241-1-1/1998 Aparatură electrică destinată utilizării în
prezenţa prafului combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase.
Secţiunea 1: Specificaţii pentru aparatură.
27. SR CEI 61241-1-2/1998 Aparatură electrică destinată utilizării în
prezenţa prafului combustibil. Partea 1: Aparatură electrică protejată prin carcase.
Secţiunea 2: Alegerea, instalarea şi întreţinerea aparaturii.
28. SR CEI 60364-4-43/1998 Instalaţii electrice în construcţii. Partea 4:

– 98 –
Mijloace de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 43: Protecţia
împotriva supracurenţilor.
29. SR CEI 60300-3-1/1998 Managementul siguranţei în funcţiune. Partea
3: Ghid de aplicare. Secţiunea 1: Tehnici de analiză a siguranţei în funcţionare.
Ghid de metodologie.
30. SR CEI 60706-1/1998 Ghid de mentenabilitate a echipamentului. Partea
1: Secţiunile unu, doi şi trei: Introducere, cerinţe şi program de mentenabilitate.
31. SR CEI 60863/1998 Prezentarea rezultatelor previziunii caracteristicilor
de fiabilitate, mentenabilitate şi disponibilitate.
32. SR CEI 61123/1998 Încercare de fiabilitate. Planuri de încercare pentru
o proporţie de succes.
33. SR CEI 60605-2/1998 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor. Partea
2: Proiectarea ciclurilor de încercări.
34. SR CEI 61164/1998 Creşterea fiabilităţii. Încercări şi metode de
estimare statistică.
35. SR CEI 60364-4-4-442+A1/1999 Instalaţii electrice în construcţii.
Partea 4: Măsuri de protecţie pentru asigurarea securităţii. Capitolul 44: Protecţia
împotriva supratensiunilor. Secţiunea 442: Protecţia instalaţiilor de joasă tensiune
împotriva defectelor la pământ din instalaţiile de înaltă tensiune.
36. SR CEI 61024-1/1999 Protecţia structurilor împotriva trăsnetului. Partea
1: Principii generale.
37. SR CEI 60605-3-3/1999 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Partea 3: Condiţii de încercare preferenţiale. Secţiunea 3: Echipamente pentru
utilizarea la loc fix, parţial la adăpostul intemperiilor. Grad de simulare redus.
38. SR CEI 60605-7+A1/1999 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Partea 7: Planuri de eşantionare pentru confirmarea ratei de defectare şi a mediei
timpilor de bună defectare în ipoteza unei rate de defectare constante.
39. SR CEI 61165/1999 Aplicarea tehnicilor Markov.
40. SR CEI 61650/1999 Tehnici de analiză a datelor de fiabilitate. Proceduri
de comparare a două rate de defectare şi a două intensităţi de defectare
(evenimente) constante.
41. SR CEI 60605-1+A1/1999 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Partea 1: Prescripţii generale.
42. SR CEI 61025/1999 Analiza pe baza arborelui de defectare (FTA).
43. SR CEI 61070/1999 Proceduri de încercare a conformităţii pentru
disponibilitate în regim stabil.
44. SR CEI 61160+A1/1999 Revizuirea oficială a proiectului.
45. SR CEI 60079-13/2000 Aparatură electrică pentru atmosfere explozive.
Partea 13: Construcţia şi folosirea camerelor sau clădirilor protejate prin
presurizare.
46. SR CEI 61024-1-1/2000 Protecţia structurilor împotriva trăsnetului.
Partea 1: Principii generale. Secţiunea I: Ghid A – Alegerea nivelurilor de protecţie
împotriva trăsnetului.
47. SR CEI 60605-3-5/2000 Încercarea de fiabilitate a echipamentelor.
Partea 3: Condiţii de încercare preferenţiale. Secţiunea 5. Ciclu de încercare nr. 5:

– 99 –
Echipamente montate pe vehicule de teren. Grad redus de simulare.

W.6. SR EN ISO - uri (standarde europene

adoptate ca standarde române)

1. SR EN ISO 9001/1995 Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea

calităţii în proiectare, dezvoltare, producţie, montaj şi service.
2. SR EN ISO 9002/1995 Sistemele calităţii. Model pentru asigurarea
calităţii în producţie, montaj şi service.
3. SR EN ISO 9003/1995 Sistemele calităţii. Modele pentru asigurarea
calităţii în inspecţii şi încercări finale.
4. SR EN ISO 9000-1/1996 Standarde pentru managementul calităţii şi
asigurarea calităţii. Partea 1: Ghid pentru selecţie şi utilizare.
5. SR EN ISO 14001/1997 Sisteme de management de mediu. Specificaţii şi
ghid de utilizare.
6. SR EN ISO 14010/1997 Ghid pentru audit de mediu. Principii generale.
7. SR EN ISO 14011/1997 Proceduri de audit. Auditul sistemelor de
management de mediu.
8. SR EN ISO 14012/1997 Ghid pentru audit de mediu. Criterii de calificare
pentru auditori de mediu.
9. SR EN ISO 9004-1/1998 Managementul calităţii şi elemente ale
sistemului calităţii. Partea I: Ghid.

W.7. SR CR - uri (standarde europene adoptate ca standarde române)

1. SR CR 1030-1/2000 Vibraţii mână-braţ. Indicaţii pentru reducerea

riscului la vibraţii. Partea 1: Metode tehnice pentru proiectarea maşinilor.
2. SR CR 1030-2/2000 Vibraţii mână-braţ. Indicaţii pentru reducerea
riscului la vibraţii. Partea 2: Măsuri tehnice de prevenire la locul de muncă.

– 100 –
 BIBLIOGRAFIA LUCRĂRII

[1] Degeratu P., Popescu Gh. ş.a. – Ghid pentru proiectul de diplomă,
Universitatea din Craiova, 1982.
[2] Flucuş I., Popescu G., Şerban M. – Principalele acte normative şi reglementări
tehnice din domeniul apărării împotriva incendiilor şi conexe cu acestea, Editura
PRINTECH, Bucureşti, 2001.
[3] Fodor D., Rotunjanu I. – Exploatări miniere la zi, Îndrumător pentru
întocmirea proiectului de diplomă, Ediţia a III-a, Universitatea din Petroşani, 1995.
[4] Oncioiu Gh., Cozma E., Onica I. – Exploatări miniere subterane – Îndrumător
pentru elaborarea proiectului de diplomă, Litografia Institutului de Mine
Petroşani, 1989.
[5] Simionescu A. ş.a. – Îndrumător proiect de diplomă, Litografia I.M.P., 1989.
[6] *** Catalogul standardelor din România, Asociaţia de Standardizare din
România, Editura Tehnică, 2001;
[7] *** Catalogul prescripţiilor tehnice, Editor Compania Naţională de
Electricitate S.A.– CONEL – SC ICEMENERG S.A. 2001;
[8] *** Revista "Pompierii Români", colecţia anilor 1990–2001, editată de
Inspectoratul Corpului Pompierilor Militari;
[9] *** Buletinul Pompierilor, colecţia anilor 1990–2001, editată de Inspectoratul
Corpului Pompierilor Militari;
[10] *** Monitorul Oficial al României, partea I, colecţia anilor 1970–2000, editat
de Parlamentul României, Camera Deputaţilor;
[11] *** Buletinul construcţiilor, colecţia anilor 1990–2000, editat de Institutul de
Cercetări în Construcţii şi Economia Construcţiilor.
[12] *** Reglementări privind apărarea împotriva incendiilor, Editura
Universitas Company S.A., Bucureşti, 1999;
[13] *** Tribuna Construcţiilor, colecţia anilor 1997–2001, Editor ARTENCO
BUCUREŞTI S.R.L.;
[14] *** Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, Indicativ P 118/1999,
I.P.C.T. S.A. Bucureşti, 1999;
[15] *** Culegere de tabele, calcule, formule necesare studenţilor la întocmirea
proiectelor de an şi de diplomă, Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1970.
[16] Gen. div. dr. ing. Ionel Crăciun, Securitatea cetăţeanului împotriva
incendiilor, Revista "Pompierii Români", nr. 11/2000;
[17] Cpt. ing. Opriş Mirel, cpt. ing. Popescu Garibald, Acte normative şi
reglementări tehnice în domeniul apărării împotriva incendiilor, Simpozion ICCA
Timişoara, Conferinţa AIIR, Sinaia, octombrie 2000.
[18] Gen. div. dr. ing. Ionel Crăciun, lt. col. Ştefan Bejan, Pompierii români în
pragul mileniului trei, Bucureşti, 2000;

– 101 –