UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

FACULTATEA DE STIINTE APLICATE SI INGINERI

PROGRAM DE STUDII PRELUCRAREA PETROLULUI I PETROCHIMIE

PROCESE DE TRANSFER DE CALDURA

Coordonator tiinific
Asist.dr. ing. Neagu Anioara
Studeni
Ionescu Cosmin
Milos Bogdan
Botezatu Vladut

CONSTANA
2016
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

FACULTATEA DE STIINTE APLICATE SI INGINERIE

PROGRAM DE STUDII PRELUCRAREA PETROLULUI I PETROCHIMIE

RACITOR CU AER
TURN DE RACIRE

Coordonator tiinific
Asist.dr. ing. Neagu Anioara
Absolveni
Ionescu Cosmin
Milos Bogdan
Botezatu Vladut

CONSTANA
2016

Cuprins
CAPITOLUL I............................................................................................................ 4
1. Notiuni generale (schimbatoare de caldura).....................................................................4
1.1 Aspecte teoretice............................................................................................ 4
1.2. Turnuri de rcire.................................................................................................... 5
CAPITOLUL II........................................................................................................... 6
2.1 Datele de proiectare............................................................................................... 6
2.2 Calculul continutului de vapori de apa a aerului la iesirea din turn.................7
2.3. Calculul cantitatii de aer necesara pentru racirea unui kilogram de apa........8
2.4. Calculul entalpiei aerului umed si al coeficientului total de rezistenta al
traseului aerului in turn.......................................................................................... 9
2.5. Randamentul turnului de racire si coeficientul de transfer de masa...............9
2.6. Dimensionarea turnului de racire.................................................................10
CAPITOLUL III........................................................................................................ 10
Norme de protectia muncii si P.S.I........................................................................10
Concluzii............................................................................................................... 13
Bibliografie........................................................................................................... 14

CAPITOLUL I
1. Notiuni generale (schimbatoare de caldura)

Un schimbtor

de

cldur este

un

echipament

de transfer

termic,

care

transmite cldura de la un mediu la altul. Transmiterea cldurii ntre cele dou medii se
poate face printr-un perete solid, care le separ, sau se poate face prin amestecarea
mediilor. Dac mediile sunt n contact cu peretele despritor pe fee diferite, cldura
trecnd prin perete, schimbtorul este de tip recuperativ, iar dac mediile sunt n contact
succesiv cu aceeai fa a peretelui, cldura acumulndu-se n perete i fiind cedat
celuilalt mediu ulterior, schimbtorul este de tip regenerativ. Transferul de cldur are loc
ntotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel
mai rece.

1.1 Aspecte teoretice

Dup modul de transfer termic, schimbtoarele se mpart n : schimbtoare

de

suprafa, la care transmiterea cldurii se face printr-un perete despritor, considerat

suprafa de separaie, cu o conductivitate termic ct mai mare i schimbtoare prin amestec,
la care transmiterea cldurii se face prin amestecul mediilor. Deoarece sunt mai simple i mai
eficiente, schimbtoarele prin amestec sunt preferate n toate cazurile n care fluidele se pot
amesteca.
Transferul termic poate fi staionar n timp (continuu) sau nestaionar (periodic). Cele cu
transfer continuu sunt realizate de obicei cu suprafa de separaie i sunt numite
recuperatoare, iar cele cu transfer nestaionar acumuleaz cldura ntr-o perioad de timp i o
restituie n alta, fiind numite regeneratoare. Un alt tip de schimbtoare de cldur nestaionare
sunt acumulatoarele, n care cldura este acumulat i livrat apoi la cerere.

Suprafaa de schimb de cldur poate fi realizat din evi n fascicul tubular, de tip eav
n eav, din evi n form de serpentin sau din plci profilate. Suprafaa poate s fie neted
sau cu nervuri, aripioare (suprafee extinse). De-a lungul suprafeei, fluidele pot curge n
acelai sens, caz n care se spune c curg n echicurent, sau n sensuri contrare, caz n care se
spune c curg n contracurent. Exist i scheme de curgere complexe, cum sunt curgerile n
curent ncruciat, n care cele dou fluide curg perpendicular unul pe altul, cu amestecarea
uvielor de fluid pe partea respectiv a suprafeei (curgere amestecat) sau fr amestecarea
lor (curgere neamestecat), i scheme mixte, cu una sau mai multe treceri.
Simbolurile folosite n schemele termice care conin schimbtoare de cldur erau
standardizate conform STAS 2644-73, ns n 2009 acest standard a fost anulat, fr a fi
nlocuit de un altul.

1.2. Turnuri de rcire

n termocentrale sau centralele nucleare, cldura evacuat n condensator

conform ciclului Clausius-Rankine dup care funcioneaz este preluat de apa de rcire a
condensatorului. Aceast ap trebuie apoi s fie rcit la rndul ei, n turnuri de rcire.
Acestea pot fi fie uscate, caz n care sunt de fapt nite schimbtoare de cldur foarte mari
fr schimbare de faz, fie umede, caz n care cldura de evacuat este preluat sub form
de cldur latent de vaporizare a unei pri din ap, prin transfer de cldur i de mas.
De regul se folosesc turnuri umede, cele uscate fiind folosite doar n zonele cu deficit de
ap.
La turnurile umede apa care vine de la condensator este lsat s cad sub form de
picturi deasupra umpluturii, format din plase rezistente la coroziune, care o
pulverizeaz, facilitnd evaporarea. Curgerea aerului care preia vaporii formai poate fi n
contracurent, sau n curent ncruciat, realizat prin tiraj natural sau forat. Tirajul natural
este realizat de diferena de densitate dintre aerul din turn, care este mai cald i poate fi
considerat saturat cu vapori de ap, deci mai uor. Tirajul forat este realizat cu ajutorul
ventilatoarelor. Turnurile cu tiraj forat sunt mai eficiente pentru uniti mici, iar cele cu
tiraj natural pentru uniti mari. Ca urmare a complexitii fenomenelor de transfer de
5

cldur i de mas, turnurile de rcire sunt considerate un domeniu aparte fa de

schimbtoarele de cldur obinuite.

CAPITOLUL II
Tema de proiectare

Sa se calculeze un turn de racire celular care raceste 156 kg/s apa cu ajutorul unui
m3 /s. Turnul este cu picurare cu curent

ventilator de aer al carui debit Q=161

transversal stropire este de 4

/ m h

cu

v mediu

de trecere a aerului prin turn

de 2 m/s. Apa intra in turn la t=36C si iese cu t=23C. Sa se determine volumul

sistemului de sicane, temperatura de intrare a aerului fiind t=19C, umiditatea relativa
65% aerului si p atm=1 bar

2.1 Datele de proiectare

Date constructive :
t i =36 C

t e=23 C

ti =19 C

=65%
p atm= 1 bar
Dr=156 kg/s
e
Da= 161 m /s

3
2
q=4 m /m h

v mediu =2 m/s

p1 =0.0503 bar

p2 =0.02806 bar

pm=0.03781

2.2 Calculul continutului de vapori de apa a aerului la iesirea din turn

t 1 t 2=3623=13 C

t =

t m=

t 1 +t 2 36+23
=
=29.5 C
2
2

Entalpia aerului umed :

i a=1.006 + x a ( 2500+1.863 )=1.006 19+ x a ( 2500+1.863 19 )=84.1 kJ /kg

Unde :
7

x acontinutul de umiditate

- temperatura aerului
Continutul in vapori de apa x se poate calcula cu urmatoarea relatie:
x = 0.622

p } rsub {}} over {{p} rsub {bar} - {p =0.0252

Unde :
p} rsub {}

- presiunea de saturatie a aerului

p - presiunea atmosferica
- umiditatea relativa a aerului

Presiunile partiale ale vaporilor de apa si a aerului uscat, din aerul umed, la intrarea in turn
se determina cu urmatoarele relatii:
p} rsub { 1} =0.65 0.0503=0.326 bar
p 1=

p} rsub { 2} =0.65 0.02806=0.0182 bar

p 2=

p 1=10.0326=0.9674
pa 1= p

p 2=10.02806=0.9714
pa 2 = p

p 1 presiunea partiala a vaporilor de apa

pa 1 presiunea partialaa aerului uscat

Alegem valori diferite pentru temperatura

Berman simplificata pentru determinarea

2
t ie

a aerului la iesirea din turn, utilizam metoda

:

t
p} rsub {1} + {p 2 2 p - ( {p} rsub { 1} + {p} rsub { 2} )} =19+1.38 left (0.01833 - 0.0401 right ) {1
( 1+t 2)(1 +2 )

2 =1+ 1.38 ( x 2x 1 )

Unde :
2 p

abaterea intre media presiunilor de saturatie si presiunea de saturatie la temperatura

medie a apei
p =0.25( {p 1 + p } rsub {2} - {2 p m =0.25(0.05030.028060.0756)=0.01334 Coe
ficientul de corectie este dat de relatia urmatoare :
k =1c t 2

x2x 1
0.018330.0401
=176.33 23
=21.99
i2i1
89.4127.5

2.3. Calculul cantitatii de aer necesara pentru racirea unui kilogram de apa

Cantitatea teoretica de aer necesara pentru racirea unui kg de apa :

t =c

t
13
i 2i 1 )=76.33
(38.1 ) =1719.24 kg /kg
(
k
21.99
9

Densitatea aerului la intrarea in turn este :

1=

1+ x1
p
1+ 0.0401
1
=

=0.17 kg /m3
Ra + x 1 Rv T 1 287 +0.0401 461.5 309

Cantitatea reala de aer disponibila pentru racirea unui kg de apa :

=

Daer 1 161 0.17

=
=7.245
D1
4

2.4. Calculul entalpiei aerului umed si al coeficientului total de rezistenta al

traseului aerului in turn

Entalpia reala a aerului la iesirea din turn

i 2=i 1+

c t
76.33 13
=127.5+
=133.7
kJ/kg
k
21.99 7.245

Entalpia aerului saturat cu vapori de apa

i} rsub {m} =1.006 {t} rsub {m} + {x} rsub {m} left (2500+1.863 {t} rsub {m} right ) =1.006 29.5+0.02

Continutul

de

umiditate

la

x m=0.622 p } rsub {m}} over {1 - {p m =0.622

temperatura

medie

0.03781
=0.0244
10.03781

10

Temperatura aproximativa a aerului la iesirea din turn :

i} rsub {m} - {i} rsub {1}} =19+ left (29.5 - 19 right ) {- 38.1} over {- 23.219} =36.22 C

i i
2
=1 + ( t m1 ) 2 1
Variatia medie a entalpiei aerului in turn :
i } rsub {1} - i i 1=0.8(104.20.484.1)=15.76

i m=

kJ/Kg

11
=0.402 0.4= =0.8
i=19+1.38(0.0133-0.0401) 0.0533210.8

Coeficientul total de rezistenta a traseului aerului in turn se realizeaza cu ajutorul relatiei

urmatoare :
89.4127.7
=1.61
104.280.40127.5
i} rsub {2} - {i 1
=

i} rsub {1} - i i 1=

2.5. Randamentul turnului de racire si coeficientul de transfer de masa

127.589.4
=95.25
127.50.4127.5
i} rsub {1} - {i 2
=

i} rsub {1} - i i 1=

w
0.53

( aer aer )
q0.39=153.24
1.1
T1
4
xv =35 10

kg/ m

xh

q- densitatea ploii in turn

11

Dr
3
3

q=3600 S B =4 m /m h

2.6. Dimensionarea turnului de racire

Cu ajutorul coeficientului de transfer de masa raportat la unitatea de volum se poate calcula

volumul zonei active al turnului de racire

V=3600

Dr c t
156 76.33 13 557270
=3600
=
5.55 m3
xv (i si)
153.24 27.326 100341

CAPITOLUL III
Norme de protectia muncii si P.S.I

Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de incalzire cuprind masuri

de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele
specifice acestor activitati in corelatie cu cerintele desfasurarii proceselor de munca in
conditii de securitate.

Angajarea personalului muncitor pentru lucrari de incalzire se face numai pe baza

unui examen si aviz medical.

Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor

se va face in conformitate cu prevederile "Normativului - cadru de acordare si utilizare

12

a echipamentului individual de protectie" emis de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale.

Este interzisa utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt

realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele in vigoare.

Personalul muncitor care executa lucrari de instalatii de incalzire este obligat:

(1) sa poarte echipamentul individual de protectie cu care a fost dotat;

(2) sa nu foloseasca echipamentul individual de protectie in alte scopuri decat cel pentru
care i s-a acordat;
(3) in cazul schimbarii specificului activitatii sa solicite echipament individual de protectie
adecvat.

Inainte de inceperea lucrului conducatorul lucrarilor este obligat sa ia toate

masurile necesare asigurarii conditiilor normale si sigure privind securitatea muncii
pentru lucratorii care efectueaza activitati la instalatiile de incalzire.

Personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de conducatorul

formatiei de munca si numai acelea pentru care este calificat si autorizat.

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor asigura masurile de prevenire

necesare in conformitate cu normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea
energiei electrice.

Locurile de munca vor fi iluminate corespunzator in conformitate cu Normele

generale de protectie a muncii si dupa caz vor fi ventilate, in vederea eliminarii
riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala datorat gazelor nocive sau
explozive ce se pot produce in timpul lucrului sau din alte cauze.

Operatiile de prelucrare a tevilor (taierea, indoirea, fasonarea etc.) vor fi executate

pe bancul de lucru din atelierele de semifabricate. Se interzice executarea operatiilor
de prelucrare a tevilor pe schelele de montaj, cu exceptia ajustarii racordurilor intre
conducte, in vederea definitivarii pozitiei de montaj.
13

Revizia schimbatoarelor de caldura are caracter periodic si consta in revizia interna

si proba de presiune.Revizia interna se efectueaza dupa demontarea si curatarea
aparatului, urmarind stabilirea zonelor corodate, a fisurilor, deformarilor, a grosimilor
peretilor, starea imbinarilor sudate si mandrinate.

Se interzice executarea oricaror lucrari la elementele schimbatorului in timpul

cand acesta se afla sub presiune (reparatii prin sudura, stringeri de suruburi,stemuirea
unor pori).

Deschiderea in cazul reviziilor sau cand procesul tehnologic o cere si in vederea

golirii, curatirii sau verificarii, se va face numai dupa ce personalul de deservire a
constatat in mod sigur ca nu mai este presiune si lichid tehnologic.

Deschiderea gaurilor de acces si a orificiilor se va face intotdeauna de sus in jos in

ordinea succesiva pentru ca aerul sa nu poata intra in recipient si sa formeze un
amestec exploziv.

Manipularea hidrocarburilor in instalatiile tehnologice necesita calificarea si

cunoasterea proceselor ce au loc in interiorul instalatiilor, precum si cunostinte
adecvate pentru evitarea si stingerea incendiilor.

14

Concluzii

15

Schimbatoarele de caldura sunt instrumente de baza in industria chimica si petrochimica , unde acestea joaca un rol important in desfasurarea activitatilor si reactiilor
din acele unitati.

Aproape toate cladirile din lume sunt dotate cu schimbatoare de caldura

(radiatoare/calorifere) care preiau apa incalzita de o centrala termica (care poate
functiona pe baza de carbune si lemn sau pe baza de gaze naturale) si o retin in
acestea.

Vaporizatoarele sunt o parte esentiala in industria chimica , folosite in procesul de

distilare. Dar si in industria nucleare au un rol major , unde acestea produc abur ,
acesta fiind utilizat de turbinele cu abur pentru a putea produce curent electric.

Unele organe ale fiinelor vii se comport ca nite schimbtoare de cldur. De

exemplu, plmnii oamenilor, avnd o suprafa a alveolelor mare, lucreaz similar
unor turnuri de rcire, aerul expirat fiind relativ cald i umed. Alt exemplu este c
n limba balenelor vascularizarea realizeaz un schimb de cldur n contracurent
ntre sngele arterial i cel venos, astfel c se reduc pierderile de cldur prin limb
cnd balena se hrnete n ape reci. Un sistem similar apare la psrile care stau cu
picioarele n ap sau la pinguini.

La curgerea fluidelor prin schimbtoarele de cldur apar pierderi (cderi) de

presiune determinate de frecarea cu suprafaa de transfer termic (pierderi prin frecare),
respectiv de depirea obstacolelor locale (pierderi locale). Aceste cderi de presiune
trebuie acoperite de pompele sau ventilatoarele care asigur circulaia acestor fluide
prin schimbtor.

16

Bibliografie

A. Leca s.a. Procese de transfer de caldura si masa n instalatiile industriale, Editura

Tehnica, 1982, capitolul 9
Gavril Creta Turbine cu abur si cu gaze, Bucuresti: Editura Tehnica, 1996
Ioan Vladea Tratat de termodinamica tehnica si transmiterea caldurii, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974
Gheorghe Suciu IPH vol. 2 , Editura Tehnica Bucuresti , 1985
Alexandru Badea Schimbatoare de caldura , Universitatea Politehnica Bucuresti ,
2004

17